|
Un trup curat pentru o Frunte insangerata
Este timpul Ploii Tarzii - vremea unitatii si a ultimului seceris. Fruntea divina a Mantuitorului si Mijlocitorului nostru se pleaca inca o data spre noi, copiii Sai. Ce vede Cel care este gata sa vina pe nori, cand Isi priveste trupul? Copiii mici au capul neobisnuit de mare, in comparatie cu restul trupului. Insa, pe masura ce copiii cresc, trupul lor se dezvolta la dimensiunea ideala, in raport cu capul. Apostolul Pavel avea aceasta viziune despre biserica: ...ci, credinciosi adevarului, in dragoste, sa crestem in toate privintele, ca sa ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. Expresia credinciosi adevarului se poate talcui cu adeverind sau facand adevarul, ceea ce este mai mult decat verbalizarea doctrinei crestine. Preocuparea prioritara pentru Adevar - Cuvantul scris si Cuvantul intrupat - este secretul maturitatii si unitatii bisericii ramasitei. Astfel, trupul bisericii creste armonios din Hristos, care este Capul.
Cristalizarea unitatii membrilor bisericii nu poate ignora rolul vital si primordial al auzirii si ascultarii personale de porunca Cuvantului intrupat: Sa aveti in voi gandul care era si in Hristos Iisus. (Fil. 2,5) Unicitatea autoritatii acceptate de corpul credinciosilor va determina unicitatea fundamentului unitatii adevarate - Domnul si Mantuitorul Iisus Hristos.
Suna prea simplu acest imperativ? Situatia se complica adesea atunci cand pun laolalta gandul lui Hristos din mintea mea cu gandul lui Hristos din mintea celorlalti credinciosi. Loialitatea fata de crezul meu ma situeaza implicit pe pozitii diferite fata de crezul lor, iar crezul lui Isus nu are nimic comun cu aceasta tentativa polemizanta, de realizare a unitatii in biserica. Indiferent de nivelul experientei, vechimea slujirii, profunzimea intelegerii teologice sau pozitia eclesiastica, crestinul adevarat va privi doar spre Isus, ca sursa adevarata a unitatii trupului bisericii.
Modernul Nicodim, neobosit cautator al neprihanirii, intreaba si azi: Cum se poate face asa ceva? (Ioan 3,9 ), iar Supremul Invatator raspunde: cata vreme se zice ‘Astazi' (Evrei 3,13). Si dupa ce voi fi inaltat de pe pamant, voi atrage la Mine pe toti oamenii. (Ioan 12,32). Cum poate sa aduca rod chiar acum acest principiu divin imutabil? Calea unitatii trece prin moarte - inevitabilul unificator. Grauntele de grau ar putea concepe o multitudine de metode pentru infratire - inghesuirea in sacul aceleiasi grupe sau biserici, frecarea de celelalte boabe in realizarea acelorasi proiecte, creativitate in aranjarea boabelor in formatii vegetative noi, asigurarea unor conditii moderne de crestere si maturizare sau realizarea unui cadru propice afirmarii talantilor tuturor grauntelor. Cine poate crede ca asa vom fi uniti in aducerea de multa roada?
Grauntele adevarului unitatii noastre ca urmasi declarati ai Domnului Hristos - Capul bisericii - este in minuscula samanta de mustar a credintei care face din mine nimic, iar din Isus - Domnul meu si Dumnezeul meu. In acest moment hotarator, orice alta jurisdictie neizvorata din Capul bisericii este abolita, iar noi, in mod paradoxal, devenim liberi si una in Hristos. Ne-am cucerit libertatea de a asculta doar de Hristos Domnul si - uimitor - suntem mai aproape unul de altul, ca niciodata pana acum, pentru ca impulsurile spirituale pornite din Isus sunt neprihanite si duc la neprihanirea membrilor bisericii ramasitei. Iata un tablou atractiv al bisericii dispuse sa accepte libertatea ascultarii de Cel care este Capul, Hristos:
Cand Spiritul Sfant va stapani mintile membrilor bisericii noastre, se va vedea in bisericile noastre un standard mult mai inalt in vorbire, in lucrare, in spiritualitate, fata de ceea ce vedem astazi. ... lucratorii, activand sub un singur Cap, Hristos, vor descoperi pe Maestrul lor in spirit, in cuvinte, in fapte si se vor incuraja unul pe altul in ducerea mai departe a marii lucrari finale, in care suntem angajati. Se va vedea o crestere sanatoasa a unitatii si iubirii, care va marturisi lumii ca Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau sa moara pentru rascumpararea pacatosilor. Adevarul divin va fi inaltat; iar pe masura ce el va straluci ca o lampa aprinsa, noi il vom intelege mai clar si tot mai clar. (E. G. White, Reflectand pe Hristos, p.219, engl.)
Sa cerem de la Domnul ploaie, care sa ne spele de noi insine, aducand unitatea maturitatii asemanarii cu Cel care este Capul, Hristos. Este vremea sa intonam cu un entuziasm nou Sfanta Speranta, pentru ca am redescoperit cu inima principiul divin al triumfului unitatii: Hristos in noi, nadejdea slavei.
Sa ne plecam cu incredere deplina inaintea tronului Dumnezeului si Mantuitorului nostru, tanjind cu toata fiinta dupa darul binecuvantat al descoperirii raspunsului la intrebarea milenara - Cine-mi este frate? Cine-mi este sora? Privind inca o data la Fratele nostru mai mare, sa-I multumim Tatalui nostru din ceruri pentru strangerea laolalta a familiei rascumparatilor prin sangele legamantului cel nou. Este singura familie in care poti fi in deplina siguranta in momentele prezente, de final de istorie. Aceasta familie te asteapta. Fiu risipitor sau frate mai mare, decizia te priveste in fata chiar acum: Haideti sa ne intoarcem acasa, cata vreme se zice ‘Astazi'!
La dealul Capatanei, sa ne oprim pentru a contempla Capul divin, plecat triumfator pentru a invia in noi intelepciunea iubirii care ne leaga in trupul Ramasitei, deplin sanatos si pregatit sa inceapa vesnicia. Isus, Capul bisericii, este gata sa ne impartaseasca gandul Sau. A venit vremea sa avem doar gandul lui Hristos. Este singura cale prin care permitem implinirea rugaciunii Mantuitorului - Ma rog ca toti sa fie una.
Articole Crestine - Copyright (C) 2007.
Republicat cu permisiunea de la
www.articolecrestine.com
si www.intercer.net
|
Prima pagina
catolica [22]
.jpg)
.jpg)
