|
|
Iubirea tatalui
|
Intr-o zi eu impreuna cu parintii si sora mea ne-am hotarat sa mergem la mare. Ne-am gandit sa mergem cu trenul, deoarece este un drum foarte lung pana acolo. Eram foarte fericite pentru ca atunci a fost prima data cand am mers la mare. Calatoria era placuta si eram cu totii fericiti, mai ales ca erau si niste verisori cu noi. Eram foarte nerabdatoare sa ajungem pentru ca eram curioasa sa vad cum e acolo.
In drum spre Constanta intalneam peisaje foarte frumoase, dar ceea ce nu voi uita niciodata este urmatorul lucru. Intr-o statie cand trenul a stat mai mult, la insistenta mea tata a coborat sa cumpere niste dulciuri. Nu dupa putin timp dupa ce a coborat tata trenul isi anuntase plecarea mai departe. Speriata de gandul ca tata era inca jos am inceput sa plajng. Chiar daca aveam doar sase ani eram constienta ca din cauza mea el nu era in tren alaturi de noi. Eram foarte speriata de gandul ca el se va pierde si nu-l voi mai vedea niciodata. In mintea mea de copilas se dadea o mare lupta, dar chiar in acel moment m-am rugat in gandul meu ca tata sa fie in tren, iar eu voi renunta la dulciuri. Cel mai important lucru era ca el sa fie acolo cu noi. Dupa ce reusise mama sa ma calmeze si aproape adormisem de suparare, chiar in acel moment a intrat tata in compartiment. M-a imbratisat si mi-am dat seama cat de mult il iubesc, dar mi-am mai dat seama ca si el ma iubeste foarte mult incat a mers sa-mi cumpere dulciuri, desi stia ca trenul nu mai avea mult de stat in statie. Dupa ce ne-am calmat el ne-a spus ca in momentul cand trenul incepuse sa se puna in miscare el s-a urcat in tren in ultimul vagon, dar noi eram in al doilea vagon, asa ca a avut destul de mult de venit pana ce ne-a gasit.
Chiar daca pare banal am invatat ceva foarte important din aceasta lectie. Tatal meu a fost in stare sa piarda trenul ca sa ma vada fericita, acest lucru inseamna ca ma iubeste foarte mult, dar mi-am dat seama de un lucru mai important, acela ca Tatal meu ceresc si-a dat viata pentru mine ca eu si voi sa fim fericiti si mantuiti. Acest lucru imi demonstreaza marea Sa iubire pentru fiecare dintre noi in parte.
De atunci incolo nu am incetat niciodata sa-I multumesc lui Isus ca si-a dat viata pentru mine. Acesta a fost cel mai frumos dar pe care l-am primit vreodata, de aceea stimate tanar multumeste-I zi de zi lui Dumnezeu pentru darul Sau, dar si pentru parintii minunati pe care ti i-a dat. Dumnezeu ne-a fagaduit ca are grija mereu de noi: Luca 12,24- Uitati-va cu bagare de seama la corbi: ei nu samana, nici nu secera, n-au nici camara, nici grinar: si totus Dumnezeu ii hraneste. Cu cat mai de pret sunteti voi decat pasarile!
Republicat cu permisiunea de la www.articolecrestine.com si www.intercer.net
|
|
|