Evr 2.3;1Pet 5.1;2Pet 1.16;1Ioan 1.1;Marc 1.1;Ioan 15.27;
Fapt 15.19-28;1Cor 7.40;Fapt 11.4;Fapt 1.1;
Ioan 20.31;
Fapt 7.1;Fapt 17.1;1Imp 9.4;2Imp 20.3;Iov 1.1;Fapt 23.1;Fapt 24.16;Filip 3.6; 1Cron 24.19;2Cron 8.14;2Cron 31.2;Ex 30.7-8;1Sam 2.28;1Cron 23.13;2Cron 29.11; Jud 6.22;Jud 13.22;Dan 10.8;Luca 1.29;Luca 2.9;Fapt 10.4;Apoc 1.17; Gen 30.23;Isa 4.1;Isa 54.1-4;
Marc 5.7;2Sam 7.11-12;Ps 132.11;Isa 9.6-7;Isa 16.5;Ier 23.5;Apoc 3.7; Mat 1.20;Mat 14.33;Mat 26.63-64;Marc 1.1;Ioan 1.34;Ioan 20.31;Fapt 8.37;Rom 1.4; Gen 18.14;Ier 32.17;Zah 8.6;Mat 19.26;Marc 10.27;Luca 18.27;Rom 4.21; Ps 98.1;Ps 118.15;Isa 40.10;Isa 51.9;Isa 52.10;Ps 33.10;1Pet 5.5; Luca 2.19-51;Gen 39.2;Ps 80.17;Ps 89.21;Fapt 11.21;
1Imp 1.48;Ps 41.13;Ps 72.18;Ps 106.48;Ex 3.16;Ex 4.31;Ps 111.9;Luca 7.16; Lev 26.42;Ps 98.3;Ps 105.8-9;Ps 106.45;Ezec 16.60;Luca 1.54; Ier 32.39-40;Efes 4.24;2Tes 2.13;2Tim 1.9;Tit 2.12;1Pet 1.15;2Pet 1.4; Luca 2.40;Mat 3.1;Mat 11.7;
Mat 1.25;
Gen 12.3;Mat 28.19;Marc 1.15;Luca 2.31-32;Luca 24.47;Col 1.23; Isa 9.6;Mat 1.21;Mat 1.16;Mat 16.16;Luca 1.43;Fapt 2.36;Fapt 10.36;Filip 2.11; Gen 28.12;Gen 32.1-2;Ps 103.20-21;Ps 148.2;Dan 7.10;Evr 1.14;Apoc 5.11; Luca 19.38;Efes 1.6;Efes 3.10-21;Apoc 5.13;Isa 57.19;Luca 1.79;Rom 5.1;Efes 2.17;Col 1.20;Ioan 3.16;Efes 2.4-7;2Tes 2.18;1Ioan 4.9-10; Lev 12.2-8;
Isa 9.2;Isa 42.6;Isa 49.6;Isa 60.1-3;Mat 4.16;Fapt 13.47;Fapt 28.28; Isa 8.14;Osea 14.9;Mat 21.44;Rom 9.32-33;1Cor 1.23-24;2Cor 2.16;1Pet 2.7-8;Fapt 28.22; Marc 15.43;Luca 2.25;Luca 24.21;
Luca 1.80;Luca 2.52;
1Sam 2.26;Luca 2.40;
Mic 4.12;
Gen 5.1-2;
Ioan 14.30;Evr 4.15;
Ioan 8.59;Ioan 10.39;
Marc 1.39;
Mat 14.20;Mat 19.27;Marc 1.18;Luca 18.28;
Mat 14.23;Marc 6.46;
Mat 9.13;1Tim 1.15;
Iuda 1;
Mat 14.36;Marc 5.30;Luca 8.46;
Ioan 15.19;1Ioan 4.5;
Mat 5.48;
Mat 12.35;Mat 12.34;
Luca 1.65;Luca 24.19;Ioan 4.19;Ioan 6.14;Ioan 9.17;Luca 1.68; Mat 11.19;
Mat 9.22;Marc 5.34;Marc 10.52;Luca 8.48;Luca 18.42;
Mat 13.12;Mat 25.29;Luca 19.26;
Mat 8.4;Mat 9.30;Marc 5.43;
Marc 6.12;
Luca 23.8;
Mat 16.21;Mat 17.22;
Mat 16.28;Marc 9.1;
Mat 17.9;
Marc 9.32;Luca 2.50;Luca 18.34;
Mat 10.40;Mat 18.5;Marc 9.37;Ioan 12.44;Ioan 13.20;Mat 23.11-12; Mat 12.30;Luca 11.23;
Ioan 3.17;Ioan 12.47;
Mat 11.23;Gen 11.4;Deut 1.28;Isa 14.13;Ier 51.53;Ezec 26.20;Ezec 32.18; Mat 10.40;Marc 9.37;Ioan 13.20;1Tes 4.8;Ioan 5.23;
Ex 32.32;Ps 69.28;Isa 4.3;Dan 12.1;Filip 4.3;Evr 12.23;Apoc 13.8;Apoc 20.12;Apoc 21.27; Mat 28.18;Ioan 3.35;Ioan 5.27;Ioan 17.2;Ioan 1.18;Ioan 6.44-46; 1Pet 1.10;
Ps 27.4;
Mat 12.30;
Ioan 5.14;Evr 6.4;Evr 10.26;2Pet 2.20;
Mat 7.21;Luca 8.21;Iac 1.25;
Iona 3.5;
Marc 12.13;
Mat 6.20;Luca 12.33;1Tim 6.18-19;Iac 2.5;
Mat 24.44;Mat 25.13;Marc 13.33;Luca 21.34-36;1Tes 5.6;2Pet 3.12;
Num 15.30;Deut 25.2;Ioan 9.41;Ioan 15.22;Fapt 17.30;Iac 4.17; Lev 5.17;1Tim 1.13;
Mat 10.34;Luca 12.49;Mic 7.6;Ioan 7.43;Ioan 9.16;Ioan 10.19; Mat 19.30;Mat 20.16;Marc 10.31;
Lev 26.31-32;Ps 69.25;Isa 1.7;Dan 9.27;Mic 3.12;Ps 118.26;Mat 21.9;Marc 11.10;Luca 19.38;Ioan 12.13;
Iov 22.29;Ps 18.27;Prov 29.23;Mat 23.12;Luca 18.14;Iac 4.6;1Pet 5.5;
Mat 21.43;Mat 22.8;Fapt 13.46;
Luca 15.24;
Mat 6.24;
Mat 5.32;Mat 19.9;Marc 10.11;1Cor 7.10-11;
Ioan 12.10-11;
Mat 17.20;Mat 21.21;Marc 9.23;Marc 11.23;
Iov 22.3;Iov 35.7;Ps 16.2;Mat 25.30;Rom 3.12;Rom 11.35;1Cor 9.16-17;Filim 11;
Mat 9.22;Marc 5.34;Marc 10.52;Luca 7.50;Luca 8.48;Luca 18.42;
Luca 17.23;Rom 14.17;
Iov 39.30;Mat 24.28;
Evr 10.37;2Pet 3.8-9;
Iov 22.29;Mat 23.12;Luca 14.11;Iac 4.6;1Pet 5.5-6;
Marc 10.15;
Iov 42.10;
Marc 9.32;Luca 2.50;Luca 9.45;Ioan 10.6;Ioan 12.16;
Luca 5.26;Fapt 4.21;Fapt 11.18;
Mat 18.11;Mat 10.6;Mat 15.24;
Marc 10.32;
Hab 2.11;
1Imp 9.7-8;Mic 3.12;Mat 24.2;Marc 13.2;Luca 21.6;Dan 9.24;Luca 1.68-78;1Pet 2.12;
Mat 23.14;
Marc 13.9;Apoc 2.10;Fapt 4.3;Fapt 5.18;Fapt 12.4;Fapt 16.24;Fapt 25.23;1Pet 2.13; 1Cor 10.16;
Mat 26.22;Ioan 13.22-35;
Mat 8.11;Luca 14.15;Apoc 19.9;Ps 49.14;Mat 19.28;1Cor 6.2;Apoc 3.21;
Luca 22.40;
Ioan 12.27;
Mat 26.65;Marc 14.63;
Fapt 4.27;
Mat 5.44;Fapt 7.60;1Cor 4.12;Fapt 3.17;Mat 27.35;Marc 15.24;Ioan 19.23;
Ps 38.11;Mat 27.55;Marc 15.40;Ioan 19.25;
Marc 16.1;Ex 20.10;
Ioan 2.22;
Ioan 20.3-6;
Mat 21.11;Luca 7.16;Ioan 3.2;Ioan 4.19;Ioan 6.14;Fapt 2.22;Fapt 7.22; Luca 24.45;Gen 3.15;Gen 22.18;Gen 26.4;Gen 49.10;Num 21.9;Deut 18.15;Ps 16.9-10;Ps 22;Ps 132.11;Isa 7.14;Isa 9.6;Isa 40.10-11;Isa 50.6;Isa 53;Ier 23.5;Ier 33.14-15;Ezec 34.23;Ezec 37.25;Dan 9.24;Mic 7.20;Mal 3.1;Mal 4.2; Mat 16.21;Mat 17.22;Mat 20.18;Marc 8.31;Luca 9.22;Luca 18.31;Luca 24.6; Dan 9.24;Gen 13.38-46;1Ioan 2.12;Fapt 12.3;Ps 22.27;Isa 48.6-22;Ier 31.34;Osea 2.23;Mic 4.2;Mal 1.11; Isa 44.3;Ioel 2.28;Ioan 14.16-26;Ioan 15.26;Ioan 16.7;Fapt 1.4;Fapt 2.1;
Vestirea nasterii lui Ioan Botezatorul.
5In zilele lui Irod, imparatul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din ceata lui Abia. Nevasta lui era din fetele lui Aaron, si se chema Elisabeta.
6Amandoi erau neprihaniti inaintea lui Dumnezeu, si pazeau fara pata toate poruncile si toate randuielile Domnului.
7N-aveau copii, pentru ca Elisabeta era stearpa; si amandoi erau inaintati in varsta.
8Dar, pe cand slujea Zaharia inaintea lui Dumnezeu, la randul cetei lui,
9dupa obiceiul preotiei, a iesit la sorti sa intre sa tamaieze in Templul Domnului.
10In ceasul tamaierii, toata multimea norodului se ruga afara.
11Atunci un inger al Domnului s-a aratat lui Zaharia, si a stat in picioare la dreapta altarului pentru tamaiere.
12Zaharia s-a inspaimantat, cand l-a vazut; si l-a apucat frica.
13Dar ingerul i-a zis: "Nu te teme Zahario; fiindca rugaciunea ta a fost ascultata. Nevasta ta Elisabeta iti va naste un fiu, caruia ii vei pune numele Ioan.
14El va fi pentru tine o pricina de bucurie si veselie, si multi se vor bucura de nasterea lui.
15Caci va fi mare inaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici bautura ametitoare, si se va umple de Duhul Sfant inca din pantecele maicii sale.
16El va intoarce pe multi din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor.
17Va merge inaintea lui Dumnezeu, in duhul si puterea lui Ilie, ca sa intoarca inimile parintilor la copii, si pe cei neascultatori la umblarea in intelepciunea celor neprihaniti, ca sa gateasca Domnului un norod bine pregatit pentru El."
18Zaharia a zis ingerului: "Din ce voi cunoaste lucrul acesta? Fiindca eu sunt batran, si nevasta mea este inaintata in varsta."
19Drept raspuns, ingerul i-a zis: "Eu sunt Gabriel, care stau inaintea lui Dumnezeu; am fost trimis sa-ti vorbesc, si sa-ti aduc aceasta veste buna.
20Iata ca vei fi mut, si nu vei putea vorbi, pana in ziua cand se vor intampla aceste lucruri, pentru ca n-ai crezut cuvintele mele, care se vor implini la vremea lor."
21Norodul insa astepta pe Zaharia, si se mira de zabovirea lui in Templu.
22Cand a iesit afara, nu putea sa le vorbeasca; si au inteles ca avusese o vedenie in Templu. El le facea semne intr-una, si a ramas mut.
23Dupa ce i s-au implinit zilele de slujba, Zaharia s-a dus acasa.
24Peste catva timp, Elisabeta, nevasta lui, a ramas insarcinata, si s-a tinut ascunsa de tot cinci luni. "Caci", zicea ea,
25"iata ce mi-a facut Domnul, cand si-a aruncat ochii spre mine, ca sa-mi ia ocara dintre oameni."
Vestirea nasterii lui Isus Hristos.
26In luna a sasea, ingerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu intr-o cetate din Galilea, numita Nazaret,
27la o fecioara logodita cu un barbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.
28Ingerul a intrat la ea, si a zis: "Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har; Domnul este cu tine, binecuvantata esti tu intre femei!"
29Tulburata foarte mult de cuvintele acestea, Maria se intreba singura ce putea sa insemneze urarea aceasta.
30Ingerul i-a zis: "Nu te teme, Marie; caci ai capatat indurare inaintea lui Dumnezeu.
31si iata ca vei ramane insarcinata, si vei naste un fiu, caruia ii vei pune numele Isus.
32El va fi mare, si va fi chemat Fiul Celui Prea Inalt; si Domnul Dumnezeu ii va da scaunul de domnie al tatalui Sau David.
33Va imparati peste casa lui Iacov in veci, si Imparatia Lui nu va avea sfarsit."
34Maria a zis ingerului: "Cum se va face lucrul acesta, fiindca eu nu stiu de barbat?"
35Ingerul i-a raspuns: "Duhul Sfant Se va pogori peste tine, si puterea Celui Prea Inalt te va umbri. De aceea Sfantul care Se va naste din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.
36Iata ca Elisabeta, rudenia ta, a zamislit, si ea, un fiu la batranete; si ea, careia i se zicea stearpa, este acum in a sasea luna.
37Caci nici un cuvant de la Dumnezeu nu este lipsit de putere.
38Maria a zis: "Iata, roaba Domnului; faca-mi-se dupa cuvintele tale!" si ingerul a plecat de la ea.
Cantarea Mariei.
39Maria s-a sculat chiar in zilele acelea, si a plecat in graba spre munti, intr-o cetate a lui Iuda.
40A intrat in casa lui Zaharia, si a urat de bine Elisabetei.
41Cum a auzit Elisabeta urarea Mariei, i-a saltat pruncul in pantece, si Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfant.
42Ea a strigat cu glas tare: "Binecuvantata esti tu intre femei, si binecuvantat este rodul pantecelui tau.
43Cum mi-a fost dat mie sa vina la mine maica Domnului meu?
44Fiindca iata, cum mi-a ajuns la urechi glasul urarii tale, mi-a saltat pruncul in pantece de bucurie.
45Ferice de aceea care a crezut; pentru ca lucrurile, care i-au fost spuse din partea Domnului, se vor implini."
46si Maria a zis: "Sufletul meu mareste pe Domnul,
47si mi se bucura duhul in Dumnezeu, Mantuitorul meu,
48pentru ca a privit spre starea smerita a roabei Sale. Caci iata ca de acum incolo, toate neamurile imi vor zice fericita,
49pentru ca Cel Atotputernic a facut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfant,
50si indurarea Lui se intinde din neam in neam peste cei ce se tem de El.
51El a aratat putere cu bratul Lui; a risipit gandurile, pe care le aveau cei mandri in inima lor.
52A rasturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, si a inaltat pe cei smeriti.
53Pe cei flamanzi i-a saturat de bunatati, si pe cei bogati i-a scos afara cu mainile goale.
54A venit in ajutorul robului sau Israel, caci si-a adus aminte de indurarea Sa, -
55cum fagaduise parintilor nostri, - fata de Avraam si samanta lui in veac."
56Maria a ramas impreuna cu Elisabeta cam trei luni. Apoi s-a intors acasa.
Nasterea lui Ioan Botezatorul.
57Elisabetei i s-a implinit vremea sa nasca; si a nascut un fiu.
58Vecinii si rudele ei au auzit ca Domnul a aratat mare indurare fata de ea, si se bucurau impreuna cu ea.
59In ziua a opta, au venit sa taie pruncul imprejur, si voiau sa-i puna numele Zaharia, dupa numele tatalui sau.
60Dar mama lui a luat cuvantul, si a zis: "Nu. Ci are sa se cheme Ioan."
61Ei i-au zis: "Nimeni din rudeniile tale nu poarta numele acesta."
62si au inceput sa faca semne tatalui sau, ca sa stie cum ar vrea sa-i puna numele.
63Zaharia a cerut o tablita de scris, si a scris, zicand: "Numele lui este Ioan." si toti s-au minunat.
64In clipa aceea, i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, si el vorbea si binecuvanta pe Dumnezeu.
65Pe toti vecinii i-a apucat frica, si in tot tinutul acela muntos al Iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri.
66Toti cei ce le auzeau, le pastrau in inima lor, si ziceau: "Oare ce va fi pruncul acesta?" si mana Domnului era intr-adevar cu el.
Cantarea lui Zaharia.
67Zaharia, tatal lui, s-a umplut de Duhul Sfant, a prorocit, si a zis:
68"Binecuvantat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru ca a cercetat si a rascumparat pe poporul Sau.
69si ne-a ridicat o mantuire puternica (Greceste: un corn de mantuire.) in casa robului Sau David,
70cum vestise prin gura sfintilor Sai prooroci, care au fost din vechime; -
71mantuire de vrajmasii nostri si din mana tuturor celor ce ne urasc!
72Astfel Isi arata El indurarea fata de parintii nostri, si Isi aduce aminte de legamantul Lui cel sfant,
73potrivit juramantului prin care Se jurase parintelui nostru Avraam,
74ca, dupa ce ne va izbavi din mana vrajmasilor nostri, ne va ingadui sa-I slujim fara frica,
75traind inaintea Lui in sfintenie si neprihanire, in toate zilele vietii noastre.
76si tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Inalt. Caci vei merge inaintea Domnului, ca sa pregatesti caile Lui,
77si sa dai poporului Sau cunostinta mantuirii, care sta in iertarea pacatelor lui; -
78datorita marii indurari a Dumnezeului nostru, in urma careia ne-a cercetat Soarele care rasare din inaltime,
79ca sa lumineze pe cei ce zac in intunericul si in umbra mortii, si sa ne indrepte picioarele pe calea pacii!"
80Iar pruncul crestea si se intarea in duh. si a stat in locuri pustii pana in ziua aratarii lui inaintea lui Israel.
Nasterea lui Isus Hristos.
2
1In vremea aceea a iesit o porunca de la Cezar August sa se inscrie toata lumea.
2Inscrierea aceasta s-a facut intaia data pe cand era dregator in Siria Quirinius.
3Toti se duceau sa se inscrie, fiecare in cetatea lui.
4Iosif s-a suit si el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca sa se duca in Iudea, in cetatea lui David, numita Betleem, - pentru ca era din casa si din semintia lui David, -
5sa se inscrie impreuna cu Maria, logodnica lui, care era insarcinata.
6Pe cand erau ei acolo, s-a implinit vremea cand trebuia sa nasca Maria.
7si a nascut pe Fiul ei cel intai nascut, L-a infasat in scutece si L-a culcat intr-o iesle, pentru ca in casa de poposire nu era loc pentru ei.
Pastorii din Betleem.
8In tinutul acela erau niste pastori, care stateau afara in camp, si faceau de straja noaptea imprejurul turmei lor.
9si iata ca un inger al Domnului s-a infatisat inaintea lor, si slava Domnului a stralucit imprejurul lor. Ei s-au infricosat foarte tare.
10Dar ingerul le-a zis: "Nu va temeti: caci va aduc o veste buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:
11astazi in cetatea lui David, vi s-a nascut un Mantuitor, care este Hristos, Domnul.
12Iata semnul, dupa care-L veti cunoaste: veti gasi un prunc infasat in scutece si culcat intr-o iesle."
13si deodata, impreuna cu ingerul s-a unit o multime de oaste cereasca, laudand pe Dumnezeu, si zicand:
14"Slava lui Dumnezeu in locurile prea inalte, si pace pe pamant intre oamenii placuti Lui."
15Dupa ce au plecat ingerii de la ei, ca sa se intoarca in cer, pastorii au zis unii catre altii: "Haidem sa mergem pana la Betleem, si sa vedem ce ni s-a spus si ce ne-a facut cunoscut Domnul."
16S-au dus in graba, si au gasit pe Maria, pe Iosif, si pruncul culcat in iesle.
17Dupa ce L-au vazut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc.
18Toti cei ce i-au auzit, s-au mirat de cele ce le spuneau pastorii.
19Maria pastra toate cuvintele acelea, si se gandea la ele in inima ei.
20si pastorii s-au intors, slavind si laudand pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auzisera si vazusera, si care erau intocmai cum li se spusese.
Isus adus in Templu.
21Cand a venit ziua a opta, in care trebuia taiat imprejur pruncul, I-au pus numele ISUS, nume, care fusese spus de inger inainte ca sa fi fost El zamislit in pantece.
22si, cand s-au implinit zilele pentru curatirea lor, dupa Legea lui Moise, Iosif si Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca sa-L infatiseze inaintea Domnului, -
23dupa cum este scris in Legea Domnului: "Orice intai nascut de partea barbateasca va fi inchinat Domnului",
24si ca sa aduca jertfa: o pereche de turturele sau doi pui de porumbei, dupa cum este poruncit in Legea Domnului.
Cantarea lui Simeon.
25si iata ca in Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viata sfanta, si era cu frica lui Dumnezeu. El astepta mangaierea lui Israel, si Duhul Sfant era peste el.
26Duhul Sfant il instiintase ca nu va muri inainte ca sa vada pe Hristosul Domnului.
27El a venit in Templu, manat de Duhul. si, cand au adus parintii inauntru pe Pruncul Isus, ca sa implineasca cu privire la El ce poruncea Legea,
28Simeon L-a luat in brate, a binecuvantat pe Dumnezeu, si a zis:
29"Acum, slobozeste in pace pe robul Tau, Stapane, dupa cuvantul Tau.
30Caci au vazut ochii mei mantuirea Ta,
31pe care ai pregatit-o sa fie, inaintea tuturor popoarelor,
32lumina care sa lumineze neamurile, si slava poporului Tau Israel."
33Tatal si mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El.
34Simeon i-a binecuvantat, si a zis Mariei, mama Lui: "Iata, Copilul acesta este randuit spre prabusirea si ridicarea multora in Israel, si sa fie un semn, care va starni impotrivire.
35Chiar sufletul tau va fi strapuns de o sabie, ca sa se descopere gandurile multor inimi."
36Mai era acolo si o proorocita, Ana, fata lui Fanuel, din semintia lui Aser. Ea era foarte inaintata in varsta, si traise cu barbatul ei sapte ani dupa fecioria ei.
37Ramasa vaduva, si fiind in varsta de optzeci si patru ani, Ana nu se departa de Templu, si zi si noapte slujea lui Dumnezeu cu post si cu rugaciuni.
38A venit si ea in acelasi ceas, si a inceput sa laude pe Dumnezeu, si sa vorbeasca despre Isus tuturor celor ce asteptau mantuirea Ierusalimului.
Intoarcerea la Nazaret.
39Dupa ce au implinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif si Maria s-au intors in Galilea, in cetatea lor Nazaret.
40Iar Pruncul crestea si se intarea; era plin de intelepciune, si harul lui Dumnezeu era peste El.
Isus in Templu la varsta de doisprezece ani.
41Parintii lui Isus se duceau la Ierusalim in fiecare an, la praznicul Pastelor.
42Cand a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, dupa obiceiul praznicului.
43Apoi, dupa ce au trecut zilele praznicului, pe cand se intorceau acasa, baiatul Isus a ramas in Ierusalim. Parintii Lui n-au bagat de seama lucrul acesta.
44Au crezut ca este cu tovarasii lor de calatorie, si au mers cale de o zi, si L-au cautat printre rudele si cunoscutii lor.
45Dar nu L-au gasit, si s-au intors la Ierusalim sa-L caute.
46Dupa trei zile, L-au gasit in Templu, sezand in mijlocul invatatorilor, ascultandu-i si punandu-le intrebari.
47Toti care-L auzeau, ramaneau uimiti de priceperea si raspunsurile Lui.
48Cand L-au vazut parintii Lui, au ramas inmarmuriti; si mama Lui I-a zis: "Fiule, pentru ce Te-ai purtat asa cu noi? Iata ca tatal Tau si eu Te-am cautat cu ingrijorare."
49El le-a zis: "De ce M-ati cautat? Oare nu stiati ca trebuie sa fiu in casa Tatalui Meu?"
50Dar ei n-au inteles spusele Lui.
51Apoi S-a pogorat impreuna cu ei, a venit la Nazaret, si le era supus. Mama Sa pastra toate cuvintele acestea in inima ei.
52si Isus crestea in intelepciune, in statura, si era tot mai placut inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor.
Propovaduirea lui Ioan Botezatorul.
3
1In anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, - pe cand Pilat din Pont era dregator in Iudea, Irod, carmuitor al Galileii, Filip, fratele lui, carmuitor al Ituriei si al Trahonitei, Lisania, carmuitor al Abilenei,
2si in zilele marilor preoti Ana si Caiafa, - Cuvantul lui Dumnezeu a vorbit lui Ioan, fiul lui Zaharia in pustie.
3si Ioan a venit prin tot tinutul din imprejurimile Iordanului, si propovaduia botezul pocaintei, pentru iertarea pacatelor,
4dupa cum este scris in cartea cuvintelor proorocului Isaia: "Iata glasul celui ce striga in pustie: "Pregatiti calea Domnului, neteziti-I cararile.
5Orice vale va fi astupata, orice munte si orice deal va fi prefacut in loc neted; caile strambe vor fi indreptate, si drumurile zgrunturoase vor fi netezite.
6si orice faptura va vedea mantuirea lui Dumnezeu."
7Ioan zicea dar noroadelor, care veneau sa fie botezate de el: "Pui de naparci, cine v-a invatat sa fugiti de mania viitoare?
8Faceti dar roade vrednice de pocainta voastra, si nu va apucati sa ziceti in voi insiva: "Avem pe Avraam ca tata!" Caci va spun ca Dumnezeu din pietrele acestea poate sa ridice fii lui Avraam.
9Securea a si fost infipta la radacina pomilor: deci, orice pom care nu face rod bun, este taiat si aruncat in foc."
10Noroadele il intrebau, si ziceau: "Atunci ce trebuie sa facem?"
11Drept raspuns, el le zicea: "Cine are doua haine, sa imparta cu cine n-are nici una; si cine are de mancare, sa faca la fel."
12Au venit si niste vamesi sa fie botezati, si i-au zis: "Invatatorului, noi ce trebuie sa facem?"
13El le-a raspuns: "Sa nu cereti nimic mai mult peste ce v-a fost poruncit sa luati."
14Niste ostasi il intrebau si ei, si ziceau: "Dar noi ce trebuie sa facem?" El le-a raspuns: "Sa nu stoarceti nimic de la nimeni prin amenintari, nici sa nu invinuiti pe nimeni pe nedrept, ci sa va multumiti cu lefurile voastre."
15Fiindca norodul era in asteptare, si toti se gandeau in inimile lor cu privire la Ioan, daca nu cumva este el Hristosul,
16Ioan, drept raspuns, a zis tuturor: "Cat despre mine, eu va botez cu apa; dar vine Acela care este mai puternic decat mine, si caruia eu nu sunt vrednic sa-I dezleg cureaua incaltamintelor. El va va boteza cu Duhul Sfant si cu foc.
17Acela are lopata in mana; Isi va curati aria cu desavarsire, si Isi va strange graul in granar, iar pleava o va arde intr-un foc care nu se stinge."
Inchinarea lui Ioan.
18Astfel propovaduia Ioan norodului Evanghelia, si-i dadea inca multe alte indemnuri.
19Dar carmuitorul Irod, care era mustrat de Ioan pentru Irodiada, nevasta fratelui sau Filip, si pentru toate relele pe care le facuse,
20a mai adaugat la toate celelalte rele si pe acela ca a inchis pe Ioan in temnita.
Botezul lui Isus.
21Dupa ce a fost botezat tot norodul, a fost botezat si Isus; si pe cand Se ruga, s-a deschis cerul,
22si Duhul Sfant S-a pogorat peste El in chip trupesc, ca un porumbel. si din cer s-a auzit un glas, care zicea: "Tu esti Fiul Meu preaiubit: in Tine Imi gasesc toata placerea Mea!"
Cartea neamului lui Isus Hristos.
23Isus avea aproape treizeci de ani, cand a inceput sa invete pe norod; si era, cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli,
24fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif,
25fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai,
26fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semei, fiul lui Ioseh, fiul lui Ioda,
27fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri,
28fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmadam, fiul lui Er,
29fiul lui Isus, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi,
30fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim,
31fiul lui Melea, fiul lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David,
32fiul lui Iese, fiul lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui Salmon, fiul lui Naason,
33fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda,
34fiul lui Iacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor,
35fiul lui Seruh, fiul lui Ragau, fiul lui Falec, fiul lui Eber, fiul lui Sala,
36fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh,
37fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleel, fiul lui Cainan,
38fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu.
Ispitirea lui Isus Hristos.
4
1Isus, plin de Duhul Sfant, S-a intors de la Iordan, si a fost dus de Duhul in pustie,
2unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mancat nimic in zilele acelea; si, dupa ce au trecut acele zile, a flamanzit.
3Diavolul I-a zis: "Daca esti Fiul lui Dumnezeu, porunceste pietrei acesteia sa se faca paine."
4Isus i-a raspuns: "Este scris: Omul nu va trai numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu."
5Diavolul L-a suit pe un munte inalt, i-a aratat intr-o clipa, toate imparatiile pamantului,
6si I-a zis: "Tie Iti voi da toata stapanirea si slava acestor imparatii; caci mie imi este data, si o dau oricui voiesc.
7Daca dar, Te vei inchina inaintea mea, toata va fi a Ta."
8Drept raspuns, Isus i-a zis: "Inapoia Mea, Satano! Este scris: Sa te inchini Domnului, Dumnezeului tau, si numai Lui sa-I slujesti."
9Diavolul L-a dus apoi in Ierusalim, L-a asezat pe streasina acoperisului Templului, si I-a zis: "Daca esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te jos de aici";
10caci este scris: "El va porunci ingerilor Lui sa Te pazeasca";
11si: "Ei Te vor lua pe maini, ca nu cumva sa Te lovesti cu piciorul de vreo piatra."
12Isus i-a raspuns: "S-a spus: Sa nu ispitesti pe Domnul, Dumnezeul tau."
13Dupa ce L-a ispitit in toate felurile, diavolul a plecat de la El, pana la o vreme.
Isus in Galilea.
14Isus, plin de puterea Duhului, S-a intors in Galilea, si I s-a dus vestea in tot tinutul dimprejur.
15El invata pe oameni in sinagogile lor, si era slavit de toti.
Isus propovaduieste la Nazaret.
16A venit in Nazaret, unde fusese crescut; si, dupa obiceiul Sau, in ziua Sabatului, a intrat in sinagoga. S-a sculat sa citeasca,
17si I s-a dat cartea proorocului Isaia. Cand a deschis-o, a dat peste locul unde era scris:
18"Duhul Domnului este peste Mine, pentru ca M-a uns sa vestesc saracilor Evanghelia; M-a trimis sa tamaduiesc pe cei cu inima zdrobita, sa propovaduiesc robilor de razboi slobozirea, si orbilor capatarea vederii; sa dau drumul celor apasati,
19si sa vestesc anul de indurare al Domnului."
20In urma, a inchis cartea, a dat-o inapoi ingrijitorului, si a sezut jos. Toti cei ce se aflau in sinagoga, aveau privirile pironite spre El.
21Atunci a inceput sa le spuna: "Astazi s-au implinit cuvintele acestea din Scriptura, pe care le-ati auzit."
22si toti Il vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har, care ieseau din gura Lui, si ziceau: "Oare nu este acesta feciorul lui Iosif?"
23Isus le-a zis: "Fara indoiala, Imi veti spune zicala aceea: "Doctore, vindeca-te pe tine insuti"; si Imi veti zice: "Fa si aici, in patria Ta, tot ce am auzit ca ai facut in Capernaum."
24"Dar", a adaugat El "adevarat va spun ca, nici un prooroc nu este primit bine in patria lui.
25Ba inca, adevarat va spun ca, pe vremea lui Ilie, cand a fost incuiat cerul sa nu dea ploaie trei ani si sase luni, si cand a venit o foamete mare peste toata tara, erau multe vaduve in Israel;
26si totusi Ilie n-a fost trimis la nici una din ele, afara de o vaduva din Sarepta Sidonului.
27si multi leprosi erau in Israel, pe vremea proorocului Elisei; si totusi nici unul din ei n-a fost curatit, afara de Naaman, Sirianul."
28Toti cei din sinagoga, cand au auzit aceste lucruri, s-au umplut de manie.
29si s-au sculat, L-au scos afara din cetate, si L-au dus pana in spranceana muntelui, pe care era zidita cetatea lor, ca sa-L arunce jos in prapastie.
30Dar Isus a trecut prin mijlocul lor, si a plecat de acolo.
Vindecarea unui indracit in Capernaum.
31S-a pogorat in Capernaum, cetate din Galilea, si acolo invata pe oameni in ziua Sabatului.
32Ei erau uimiti de invatatura Lui, pentru ca vorbea cu putere.
33In sinagoga se afla un om, care avea un duh de drac necurat, si care a strigat cu glas tare:
34"Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit sa ne prapadesti? Te stiu cine esti: Sfantul lui Dumnezeu."
35Isus l-a certat, si i-a zis: "Taci, si iesi afara din omul acesta!" si dracul, dupa ce l-a trantit jos, in mijlocul adunarii, a iesit afara din el, fara sa-i faca vreun rau.
36Toti au fost cuprinsi de spaima, si ziceau unii catre altii: Ce inseamna lucrul acesta? El porunceste cu stapanire si cu putere duhurilor necurate, si ele ies afara!"
37si I s-a dus vestea in toate imprejurimile.
Vindecarea soacrei lui Simon.
38Dupa ce a iesit din sinagoga, a intrat in casa lui Simon. Soacra lui Simon era prinsa de friguri mari, si L-au rugat pentru ea.
39El S-a plecat spre ea, a certat frigurile, si au lasat-o frigurile. Ea s-a sculat indata, si a inceput sa le slujeasca.
Vindecarea mai multor bolnavi.
40La asfintitul soarelui, toti cei ce aveau bolnavi atinsi de felurite boli, ii aduceau la El. El Isi punea mainile peste fiecare din ei, si-i vindeca.
41Din multi ieseau si draci, care strigau si ziceau: "Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu." Dar El ii mustra, si nu-i lasa sa vorbeasca, pentru ca stiau ca El este Hristosul.
42Cand s-a crapat de ziua, Isus a iesit si S-a dus intr-un loc pustiu. Noroadele au inceput sa-L caute in toate partile, si au ajuns pana la El: voiau sa-L opreasca sa nu plece de la ei.
43Dar El le-a zis: "Trebuie sa vestesc Evanghelia Imparatiei lui Dumnezeu si in alte cetati; fiindca pentru aceasta am fost trimis."
44si propovaduia in sinagogile Galileii.
Pescuirea minunata.
5
1Pe cand Se afla langa lacul Ghenezaret si Il imbulzea norodul ca sa auda Cuvantul lui Dumnezeu,
2Isus a vazut doua corabii la marginea lacului; pescarii iesisera din ele sa-si spele mrejele.
3S-a suit intr-una din aceste corabii, care era a lui Simon: si l-a rugat s-o departeze putin de la tarm. Apoi a sezut jos, si invata pe noroade din corabie.
4Cand a incetat sa vorbeasca, a zis lui Simon: "Departeaz-o la adanc, si aruncati-va mrejele pentru pescuire."
5Drept raspuns, Simon I-a zis: "Invatatorule, toata noaptea ne-am trudit, si n-am prins nimic; dar, la cuvantul Tau, voi arunca mrejele!"
6Dupa ce le-au aruncat, au prins o asa de mare multime de pesti ca incepeau sa li se rupa mrejele.
7Au facut semn tovarasilor lor, care erau in cealalta corabie, sa vina sa le ajute. Aceia au venit si au umplut amandoua corabiile, asa ca au inceput sa se afunde corabiile.
8Cand a vazut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isus, si I-a zis: "Doamne, pleaca de la mine, caci sunt un om pacatos."
9Fiindca il apucase spaima, pe el si pe toti cei ce erau cu el, din pricina pescuirii, pe care o facusera.
10Tot asa si pe Iacov si pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarasii lui Simon. Atunci Isus a zis lui Simon: "Nu te teme; de acum incolo vei fi pescar de oameni."
11Ei au scos corabiile la mal, au lasat totul, si au mers dupa El.
Vindecarea unui lepros.
12Isus era intr-una din cetati. si iata ca un om plin de lepra, cum L-a vazut, s-a aruncat cu fata la pamant, L-a rugat, si I-a zis: "Doamne daca vrei, poti sa ma curatesti."
13Isus a intins mana, S-a atins de el, si i-a zis: "Da, voiesc, fii curatit!" Indata, l-a lasat lepra.
14Apoi i-a poruncit sa nu spuna nimanui. "Ci du-te", i-a zis El, "de te arata preotului, si adu pentru curatirea ta ce a randuit Moise, ca marturie pentru ei."
15Se raspandea tot mai mult vestea despre El, si oamenii se strangeau cu gramada, ca sa-L asculte si sa fie vindecati de bolile lor.
16Iar El se ducea in locuri pustii, si Se ruga.
Vindecarea unui slabanog.
17Intr-una din zile, Isus invata pe noroade. Niste Farisei si invatatori ai Legii, care venisera din toate satele Galileii si Iudeii si din Ierusalim, stateau acolo; iar puterea Domnului era cu El, ca sa vindece.
18si iata ca niste oameni purtau intr-un pat pe un slabanog, si cautau sa-l duca inauntru, ca sa-l puna inaintea Lui.
19Fiindca n-aveau pe unde sa-l duca inauntru, din pricina norodului, s-au suit pe acoperisul casei, si l-au coborat cu patul printre caramizi, in mijlocul adunarii, inaintea lui Isus.
20Cand le-a vazut credinta, Isus a zis: "Omule, pacatele iti sunt iertate!"
21Carturarii si Fariseii au inceput sa carteasca, si sa zica in ei insisi: "Cine este acesta, de rosteste hule? Cine poate sa ierte pacatele decat singur Dumnezeu?"
22Isus, care le-a cunoscut gandurile, a luat cuvantul si le-a zis: "Pentru ce cartiti in inimile voastre?
23Ce este mai lesne: a zice: "Pacatele iti sunt iertate", sau a zice: "Scoala-te, si umbla?"
24Dar, ca sa stiti ca Fiul omului are putere pe pamant sa ierte pacatele: - "Tie iti poruncesc", a zis El slabanogului, "scoala-te, ridica-ti patul, si du-te acasa"
25si numaidecat, slabanogul s-a sculat, in fata lor, a ridicat patul pe care zacea si s-a dus acasa, slavind pe Dumnezeu.
26Toti au ramas uimiti, si slaveau pe Dumnezeu; plini de frica, ziceau: "Azi am vazut lucruri nemaipomenite."
Chemarea lui Levi.
27Dupa aceea Isus a iesit afara, si a vazut pe un vames, numit Levi, sezand la vama. si i-a zis: "Vino dupa Mine!"
28Vamesul a lasat totul, s-a sculat, si a mers dupa El.
29Levi I-a facut un ospat mare la el in casa; si o multime de vamesi si de alti oaspeti sedeau la masa cu ei.
30Fariseii si carturarii carteau si ziceau ucenicilor Lui: "Pentru ce mancati si beti impreuna cu vamesii si cu pacatosii?
31Isus a luat cuvantul si le-a zis: "Nu cei sanatosi au trebuinta de doctor, ci cei bolnavi.
32N-am venit sa chem la pocainta pe cei neprihaniti ci pe cei pacatosi."
Intrebarea despre post.
33Ei I-au zis: "Ucenicii lui Ioan, ca si ai Fariseilor, postesc des, si fac rugaciuni, pe cand ai Tai mananca si beau."
34El le-a raspuns: "Oare puteti face pe nuntasi sa posteasca in timpul cand mirele este cu ei?
35Vor veni zile cand va fi luat mirele de la ei; atunci vor posti in acele zile."
36Le-a spus si o pilda: "Nimeni nu rupe dintr-o haina noua un petic, ca sa-l puna la o haina veche; altminteri, rupe si haina cea noua, si nici peticul luat de la ea, nu se potriveste la cea veche.
37si nimeni nu pune vin nou in burdufuri vechi; altminteri, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsa, si burdufurile se prapadesc;
38ci vinul nou trebuie pus in burdufuri noi, si amandoua se pastreaza.
39si nimeni, dupa ce a baut vin vechi, nu voieste vin nou, caci zice: "Este mai bun cel vechi"
Spicele de grau si Sabatul.
6
1Intr-o zi de Sabat, s-a intamplat ca Isus trecea prin lanurile de grau. Ucenicii Lui smulgeau spice de grau, le frecau cu mainile, si le mancau.
2Unii dintre Farisei le-au zis: "Pentru ce faceti ce nu este ingaduit sa faceti in ziua Sabatului?"
3Isus le-a raspuns: "Oare n-ati citit ce a facut David, cand a flamanzit, el, si cei ce erau impreuna cu el?
4Cum a intrat in Casa lui Dumnezeu, a luat painile pentru punerea inaintea Domnului, a mancat din ele, si a dat si celor ce erau cu el, macar ca nu era ingaduit sa le manance decat preotii?"
5si le zicea: "Fiul omului este Domn chiar si al Sabatului."
Omul cu mana uscata.
6In alta zi de Sabat, s-a intamplat ca Isus a intrat in sinagoga, si invata pe norod. Acolo era un om, care avea mana dreapta uscata.
7Carturarii si Fariseii pandeau pe Isus, sa vada daca-l va vindeca in ziua Sabatului, ca sa aiba de ce sa-L invinuiasca.
8Dar El le stia gandurile; si a zis omului, care avea mana uscata: "Scoala-te, si stai in mijloc." El s-a sculat, si a stat in picioare.
9si Isus le-a zis: "Va intreb: Este ingaduit in ziua Sabatului a face bine ori a face rau? A scapa o viata sau a o pierde?"
10Atunci, si-a rotit privirile peste toti, si a zis omului: "Intinde-ti mana!" El a intins-o, si mana i s-a facut sanatoasa ca si cealalta.
11Ei turbau de manie, si s-au sfatuit ce ar putea sa faca lui Isus.
Alegerea celor doisprezece.
12In zilele acela, Isus S-a dus in munte sa Se roage, si a petrecut toata noaptea in rugaciune catre Dumnezeu.
13Cand s-a facut ziua, a chemat pe ucenicii Sai, si a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli, si anume:
14Pe Simon, pe care l-a numit si Petru; pe Andrei, fratele lui; pe Iacov; pe Ioan; pe Filip; pe Bartolomeu;
15pe Matei; pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu; pe Simon, numit Zilotul;
16pe Iuda, fiul lui Iacov; si pe Iuda Iscarioteanul, care s-a facut vanzator.
Felurite vindecari.
17S-a pogorat impreuna cu ei, si S-a oprit intr-un podis unde se aflau multi ucenici de ai Lui, si o mare multime de oameni, care venisera din toata Iudea, din Ierusalim, si de pe langa marea Tirului si a Sidonului, ca sa-L asculte si sa fie vindecati de bolile lor.
18Cei chinuiti de duhuri necurate, erau vindecati.
19si tot norodul cauta sa se atinga de El, pentru ca din El iesea o putere, care-i vindeca pe toti.
Fericirile.
20Atunci Isus si-a ridicat ochii spre ucenicii Sai, si a zis: "Ferice de voi, care sunteti saraci, pentru ca Imparatia lui Dumnezeu este a voastra!
21Ferice de voi, care sunteti flamanzi acum, pentru ca voi veti fi saturati! Ferice de voi care plangeti acum, pentru ca voi veti rade!
22Ferice de voi, cand oamenii va vor uri, va vor izgoni dintre ei, va vor ocari, si vor lepada numele vostru ca ceva rau, din pricina Fiului omului!
23Bucurati-va in ziua aceea, si saltati de veselie; pentru ca rasplata voastra este mare in cer; caci tot asa faceau parintii lor cu proorocii.
24Dar, vai de voi, bogatilor, pentru ca voi v-ati primit aici mangaierea!
25Vai de voi, care sunteti satui acum! Pentru ca voi veti flamanzi! Vai de voi, care radeti acum, pentru ca voi veti plange si va veti tangui!
26Vai de voi, cand toti oamenii va vor grai de bine! Fiindca tot asa faceau parintii lor cu proorocii mincinosi!
Iubirea vrajmasilor.
27Dar Eu va spun voua, care Ma ascultati: Iubiti pe vrajmasii vostri, faceti bine celor ce va urasc,
28binecuvantati pe cei ce va blestema, rugati-va pentru cei ce se poarta rau cu voi.
29Daca te bate cineva peste o falca, intoarce-i si pe cealalta. Daca iti ia cineva haina cu sila, nu-l opri sa-ti ia si camasa.
30Oricui iti cere, da-i; si celui ce-ti ia cu sila ale tale, nu i le cere inapoi.
31Ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel.
32Daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata vi se cuvine? si pacatosii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei.
33Daca faceti bine celor ce va fac bine, ce rasplata vi se cuvine? si pacatosii fac asa.
34si daca dati cu imprumut acelora de la care nadajduiti sa luati inapoi, ce rasplata vi se cuvine? si pacatosii dau cu imprumut pacatosilor, ca sa ia inapoi intocmai.
35Voi insa, iubiti pe vrajmasii vostri, faceti bine si dati cu imprumut, fara sa nadajduiti ceva in schimb. si rasplata voastra va fi mare, si veti fi fiii Celui Prea Inalt; caci El este bun si cu cei nemultumitori si cu cei rai.
36Fiti dar milostivi, cum si Tatal vostru este milostiv.
Paiul si barna, pomul si roada.
37Nu judecati, si nu veti fi judecati; nu osanditi, si nu veti fi osanditi; iertati, si vi se va ierta.
38Dati, si vi se va da; ba inca, vi se va turna in san o masura buna, indesata, clatinata, care se va varsa pe deasupra. Caci cu ce masura veti masura, cu aceea vi se va masura."
39Le-a spus si pilda urmatoare: "Oare poate un orb sa calauzeasca pe un alt orb? Nu vor cadea amandoi in groapa?
40Ucenicul nu este mai presus de invatatorul lui; dar orice ucenic desavarsit va fi ca invatatorul lui.
41De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tau, si nu te uiti cu bagare de seama la barna din ochiul tau?
42Sau cum poti sa zici fratelui tau: "Frate, lasa-ma sa-ti scot paiul din ochi" si, cand colo, tu nu vezi barna din ochiul tau? Fatarnicule, scoate intai barna din ochiul tau, si atunci vei vedea deslusit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau.
43Nu este nici un pom bun, care sa faca rod rau, si nici un pom rau care sa faca rod bun.
44Caci orice pom se cunoaste dupa roada lui. Nu se strang smochine din spini, nici nu se culeg struguri din maracini.
45Omul bun scoate lucruri bune din vistieria buna a inimii lui, iar omul rau scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; caci din prisosul inimii vorbeste gura.
Casa zidita pe stanca.
46De ce-Mi ziceti: "Doamne, Doamne!" si nu faceti ce spun Eu?
47Va voi arata cu cine se aseamana orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele, si le face.
48Se aseamana cu un om care, cand a zidit o casa, a sapat adanc inainte, si a asezat temelia pe stanca. A venit o varsare de ape, si s-a napustit suvoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru ca era zidita pe stanca.
49Dar cine aude si nu face, se aseamana cu un om, care a zidit o casa pe pamant, fara temelie. si s-a napustit suvoiul asupra ei, ea s-a prabusit indata, si prabusirea acestei case a fost mare."
Vindecarea robului unui sutas.
7
1Dupa ce a sfarsit de rostit toate aceste cuvantari inaintea norodului, care-L asculta, Isus a intrat in Capernaum.
2Un sutas avea un rob la care tinea foarte mult, si care era bolnav pe moarte.
3Fiindca auzise vorbindu-se despre Isus, sutasul a trimis la El pe niste batrani ai Iudeilor, ca sa-L roage sa vina sa vindece pe robul lui.
4Acestia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul, si au zis: "Face sa-i faci acest bine;
5caci iubeste neamul nostru, si el ne-a zidit sinagoga."
6Isus a plecat cu ei; dar nu era departe de casa, cand sutasul a trimis la El pe niste prieteni sa-I spuna: "Doamne, nu Te mai osteni atata, pentru ca nu sunt vrednic sa intri sub acoperamantul meu.
7De aceea nici nu m-am socotit vrednic sa vin eu insumi la Tine. Ci, zi o vorba, si robul meu va fi tamaduit.
8Caci si eu, care sunt sub stapanirea altuia, am sub mine ostasi. si zic unuia: "Du-te!" si se duce; altuia: "Vino!" si vine; si robului meu: "Fa cutare lucru!" si-l face."
9Cand a auzit Isus aceste vorbe, S-a minunat de sutas, S-a intors spre norodul, care mergea dupa El, si a zis: "Va spun ca nici chiar in Israel n-am gasit o credinta atat de mare."
10Cand s-au intors acasa, trimisii au gasit sanatos pe robul care fusese bolnav.
Invierea fiului vaduvei din Nain.
11In ziua urmatoare, Isus Se ducea intr-o cetate numita Nain. Impreuna cu El mergeau ucenicii Lui si norod mult.
12Cand S-a apropiat de poarta cetatii, iata ca duceau la groapa pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era vaduva; si cu ea erau o multime de oameni din cetate.
13Domnul, cand a vazut-o, I s-a facut mila de ea, si i-a zis: "Nu plange!"
14Apoi S-a apropiat, si S-a atins de racla. Cei ce o duceau, s-au oprit. El a zis: "Tinerelule, scoala-te, iti spun!"
15Mortul a sezut in capul oaselor, si a inceput sa vorbeasca. Isus l-a dat inapoi maicii lui.
16Toti au fost cuprinsi de frica, slaveau pe Dumnezeu, si ziceau: "Un mare prooroc s-a ridicat intre noi; si Dumnezeu a cercetat pe poporul Sau."
17Vestea aceasta despre Isus s-a raspandit in toata Iudea si prin toate imprejurimile.
Trimesii lui Ioan Botezatorul.
18Ucenicii lui Ioan au dat de stire invatatorului lor despre toate aceste lucruri.
19Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii sai, si i-a trimis la Isus sa-L intrebe: "Tu esti Acela care are sa vina, sau sa asteptam pe altul?"
20Acestia, cand s-au infatisat inaintea lui Isus, I-au zis: "Ioan Botezatorul ne-a trimis la Tine sa Te intrebam: "Tu esti Acela care are sa vina sau sa asteptam pe altul?"
21Chiar in clipa aceea, Isus a vindecat pe multi de boli, de chinuri, de duhuri rele, si multor orbi le-a daruit vederea.
22si, drept raspuns, le-a zis: "Duceti-va de spuneti lui Ioan ce ati vazut si auzit: orbii vad, schiopii umbla, leprosii sunt curatiti, surzii aud, mortii invie, si saracilor li se propovaduieste Evanghelia.
23Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire."
Marturia lui Isus despre Ioan.
24Dupa ce au plecat trimisii lui Ioan, Isus a inceput sa spuna noroadelor despre Ioan: "Ce ati iesit sa vedeti in pustie? O trestie clatinata de vant?
25Atunci ce ati iesit sa vedeti? Un om imbracat in haine moi? Iata ca cei ce poarta haine moi si cei ce traiesc in desfatari, sunt in casele imparatilor.
26Atunci ce ati iesit sa vedeti? Un prooroc? Da, va spun, si mai mult decat un prooroc.
27El este acela despre care este scris: "Iata, trimit pe solul Meu inaintea Fetei Tale, care Iti va pregati calea inaintea Ta."
28Va spun ca dintre cei nascuti din femei, nu este nici unul mai mare decat Ioan Botezatorul. Totusi, cel mai mic in Imparatia lui Dumnezeu, este mai mare decat el.
29si tot norodul care l-a auzit, si chiar vamesii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan;
30dar Fariseii si invatatorii Legii au zadarnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui.
31Cu cine voi asemana dar pe oamenii din neamul acesta? si cu cine seamana ei?
32Seamana cu niste copii, care stau in piata, si striga unii catre altii: "V-am cantat din fluier, si n-ati jucat; v-am cantat de jale, si n-ati plans."
33In adevar, a venit Ioan Botezatorul, nici mancand paine, nici band vin, si ziceti: "Are drac."
34A venit Fiul omului, mancand si band, si ziceti: "Iata un om mancacios si bautor de vin, un prieten al vamesilor si al pacatosilor."
35Totusi Intelepciunea a fost gasita dreapta de toti copiii ei."
Femeia pacatoasa.
36Un Fariseu a rugat pe Isus sa manance la el. Isus a intrat in casa Fariseului, si a sezut la masa.
37si iata ca o femeie pacatoasa din cetate a aflat ca El era la masa in casa Fariseului: a adus un vas de alabastru cu mir mirositor,
38si statea inapoi langa picioarele lui Isus si plangea. Apoi a inceput sa-I stropeasca picioarele cu lacrimile ei, si sa le stearga cu parul capului ei; le saruta mult, si le ungea cu mir.
39Cand a vazut lucrul acesta, Fariseul, care-L poftise, si-a zis: "Omul acesta, daca ar fi un prooroc, ar sti cine si ce fel de femeie este cea care se atinge de el: ca este o pacatoasa."
40Isus a luat cuvantul, si i-a zis: "Simone, am sa-ti spun ceva." - "Spune, Invatatorule", I-a raspuns el. -
41"Un camatar avea doi datornici: unul ii era dator cu cinci sute de lei, iar celalalt cu cinzeci.
42Fiindca n-aveau cu ce plati, i-a iertat pe amandoi. Spune-Mi dar, care din ei il va iubi mai mult?"
43Simon I-a raspuns: "Socotesc ca acela caruia i-a iertat mai mult." Isus i-a zis: "Drept ai judecat."
44Apoi S-a intors spre femeie, si a zis lui Simon: "Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat in casa ta, si nu Mi-ai dat apa pentru spalat picioarele; dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei, si Mi le-a sters cu parul capului ei.
45Tu nu Mi-ai dat sarutare; dar ea, de cand am intrat, n-a incetat sa-Mi sarute picioarele.
46Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Mi-a uns picioarele cu mir.
47De aceea iti spun: Pacatele ei, care sunt multe, sunt iertate; caci a iubit mult. Dar cui i se iarta putin, iubeste putin."
48Apoi a zis femeii: "Iertate iti sunt pacatele!"
49Cei ce sedeau cu El la masa, au inceput sa zica intre ei: "Cine este acesta de iarta chiar si pacatele?"
50Dar Isus a zis femeii: "Credinta ta te-a mantuit; du-te in pace."
Isus propovaduieste Evanghelia.
8
1Curand dupa aceea, Isus umbla din cetate in cetate si din sat in sat si propovaduia si vestea Evanghelia Imparatiei lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu El;
2si mai erau si niste femei, care fusesera tamaduite de duhuri rele si de boli; Maria, zisa Magdalena, din care iesisera sapte draci,
3Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana, si multe altele, care-L ajutau cu ce aveau.
Pilda semanatorului.
4Cand s-a strans o gloata mare, si a venit la El norod din felurite cetati, Isus a spus pilda aceasta:
5"Semanatorul a iesit sa-si semene samanta. Pe cand semana el, o parte din samanta a cazut langa drum: a fost calcata in picioare, si au mancat-o pasarile cerului.
6O alta parte a cazut pe stanca; si, cum a rasarit, s-a uscat, pentru ca n-avea umezeala.
7O alta parte a cazut in mijlocul spinilor: spinii au crescut impreuna cu ea si au inecat-o.
8O alta parte a cazut pe pamant bun, si a crescut, si a facut rod insutit." Dupa ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: "Cine are urechi de auzit, sa auda."
9Ucenicii Lui L-au intrebat ce inteles are pilda aceasta.
10El le-a raspuns: "Voua v-a fost dat sa cunoasteti tainele Imparatiei lui Dumnezeu, dar celorlalti li se vorbeste in pilde, ca "macar ca vad, sa nu vada, si macar ca aud, sa nu inteleaga."
11Iata ce inteles are pilda aceasta: "Samanta, este Cuvantul lui Dumnezeu.
12Cei inchipuiti in samanta cazuta langa drum, sunt cei ce aud; apoi vine diavolul si ia Cuvantul din inima lor, ca nu cumva sa creada, si sa fie mantuiti.
13Cei inchipuiti in samanta cazuta pe stanca, sunt aceia care, cand aud Cuvantul, il primesc cu bucurie; dar n-au radacina, ci cred pana la o vreme, iar cand vine ispita, cad.
14Samanta, care a cazut intre spini, inchipuieste pe aceia care, dupa ce au auzit Cuvantul, isi vad de drum, si-l lasa sa fie inabusit de grijile, bogatiile si placerile vietii acesteia, si n-aduc rod care sa ajunga la coacere.
15Samanta, care a cazut pe pamant bun, sunt aceia care, dupa ce au auzit Cuvantul, il tin intr-o inima buna si curata, si fac rod in rabdare.
16Nimeni, dupa ce a aprins o lumina, n-o acopera cu un vas, nici n-o pune sub pat, ci o pune intr-un sfesnic, pentru ca cei ce intra, sa vada lumina.
17Fiindca nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nimic tainuit, care nu va fi cunoscut si nu va veni la lumina.
18Luati seama dar la felul cum ascultati; caci celui ce are, i se va da; dar celui ce n-are, i se va lua si ce i se pare ca are."
Mama si fratii lui Isus.
19Mama si fratii lui Isus au venit la El; dar nu puteau sa-I vorbeasca, din pricina norodului.
20Cineva I-a spus: "Mama Ta si fratii Tai stau afara, si vor sa Te vada."
21Dar El, drept raspuns, a zis: "Mama Mea si fratii Mei sunt cei ce asculta Cuvantul lui Dumnezeu, si-l implinesc."
Potolirea furtunii.
22Intr-una din zile, Isus S-a suit intr-o corabie impreuna cu ucenicii Lui. El le-a zis: "Haidem sa trecem dincolo de lac." si au plecat.
23Pe cand vasleau ei, Isus a adormit. Pe lac s-a starnit un asa vartej de vant, ca se umplea corabia cu apa; si erau in primejdie.
24Au venit la El, L-au desteptat, si au zis: "Invatatorule, Invatatorule, pierim." Isus S-a sculat, a certat vantul si valurile infuriate, care s-au potolit: si s-a facut liniste.
25Apoi a zis ucenicilor Sai: "Unde va este credinta?" Plini de spaima si de mirare, ei au zis unii catre altii: "Cine este acesta de porunceste chiar si vanturilor si apei si-L asculta?"
Vindecarea unui indracit.
26Au venit cu corabia in tinutul Gherghesenilor, care este in dreptul Galileii.
27Cand a iesit Isus la tarm, L-a intampinat un om din cetate, stapanit de mai multi draci. De multa vreme nu se imbraca in haina, si nu-si avea locuinta intr-o casa, ci in morminte.
28Cand a vazut pe Isus, a scos un strigat ascutit, a cazut jos inaintea Lui, si a zis cu glas tare: "Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Prea Inalt? Te rog nu ma chinui."
29Caci Isus poruncise duhului necurat sa iasa din omul acela, pe care pusese stapanire de multa vreme; era pazit legat cu catuse la maini si cu obezi la picioare, dar rupea legaturile, si era gonit de dracul prin pustii.
30Isus l-a intrebat: "Cum iti este numele?" "Legiune", a raspuns el; pentru ca intrasera multi draci in el.
31si dracii rugau staruitor pe Isus sa nu le porunceasca sa se duca in Adanc.
32Acolo pe munte, era o turma mare de porci, care pasteau. si dracii au rugat pe Isus sa le dea voie sa intre in ei. El le-a dat voie.
33Dracii au iesit din omul acela, au intrat in porci, si turma s-a repezit de pe rapa in lac, si s-a inecat.
34Porcarii, cand au vazut ce se intamplase, au fugit si au dat de veste in cetate si prin sate.
35Oamenii au iesit sa vada cele intamplate. Au venit la Isus, si au gasit pe omul din care iesisera dracii, sezand la picioarele lui Isus, imbracat, si in toate mintile; si i-a apucat frica.
36Cei ce vazusera cele petrecute, le-au povestit cum fusese vindecat cel stapanit de draci.
37Tot norodul din tinutul Gherghesenilor a rugat pe Isus sa plece de la ei, pentru ca ii apucase o mare frica. Isus S-a suit intr-o corabie, si S-a intors.
38Omul din care iesisera dracii, Il ruga sa-i dea voie sa ramana cu El. Dar Isus l-a trimis acasa, si i-a zis:
39"Intoarce-te acasa, si povesteste tot ce ti-a facut Dumnezeu." El a plecat, si a vestit prin toata cetatea tot ce-i facuse Isus.
Invierea fiicei lui Iair. - Femeia cu scurgere de sange.
40La intoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de multime, caci toti Il asteptau.
41si iata ca a venit un om, numit Iair, care era fruntas al sinagogii. El s-a aruncat la picioarele lui Isus, si L-a rugat sa vina pana la el acasa;
42pentru ca avea o singura copila de vreo doisprezece ani, care tragea sa moara. Pe drum, Isus era imbulzit de noroade.
43si era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sange; ea isi cheltuise toata averea cu doctorii, fara s-o fi putut vindeca vreunul.
44Ea s-a apropiat pe dinapoi, si s-a atins de poala hainei lui Isus. Indata, scurgerea de sange s-a oprit.
45si Isus a zis: "Cine s-a atins de Mine?" Fiindca toti tagaduiau, Petru si cei ce erau cu El, au zis: "Invatatorule, noroadele Te impresoara si Te imbulzesc, si mai intrebi: "Cine s-a atins de Mine?"
46Dar Isus a raspuns: "S-a atins cineva de Mine, caci am simtit ca a iesit din Mine o putere."
47Femeia, cand s-a vazut data de gol, a venit tremurand, s-a aruncat jos inaintea Lui, si a spus in fata intregului norod, din ce pricina se atinsese de El, si cum fusese vindecata numaidecat.
48Isus i-a zis: "Indrazneste, fiica; credinta ta te-a mantuit, du-te in pace."
49Pe cand vorbea El inca, vine unul din casa fruntasului sinagogii, si-i spune: "Fiica ta a murit, nu mai supara pe Invatatorul."
50Dar Isus, cand a auzit lucrul acesta, a zis fruntasului sinagogii: "Nu te teme; crede numai, si va fi tamaduita."
51Cand a ajuns la casa fruntasului, n-a lasat pe nici unul sa intre impreuna cu El, decat pe Petru, pe Iacov, pe Ioan, pe tatal si mama fetei.
52Toti plangeau si o boceau. Atunci Isus a zis: "Nu plangeti; fetita n-a murit, ci doarme."
53Ei isi bateau joc de El, caci stiau ca murise.
54Dar El, dupa ce i-a scos pe toti afara, a apucat-o de mana, si a strigat cu glas tare: "Fetito, scoala-te!"
55si duhul ei s-a intors in ea, iar fata s-a sculat numaidecat. Isus a poruncit sa-i dea sa manance.
56Parintii ei au ramas uimiti. Isus le-a poruncit sa nu spuna nimanui cele intamplate.
Trimiterea celor doisprezece.
9
1Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Sai, le-a dat putere si stapanire peste toti dracii, si sa vindece bolile.
2Apoi i-a trimis sa propovaduiasca Imparatia lui Dumnezeu, si sa tamaduiasca pe cei bolnavi.
3"Sa nu luati nimic cu voi pe drum", le-a zis El; "nici toiag, nici traista, nici paine, nici bani, nici doua haine.
4In orice casa veti intra, sa ramaneti acolo, pana veti pleca din locul acela.
5si daca nu va vor primi oamenii, sa iesiti din cetatea aceea, si sa scuturati praful de pe picioarele voastre, ca marturie impotriva lor."
6Ei au plecat, si au mers din sat in sat, propovaduind Evanghelia, si savarsind pretutindeni tamaduiri.
Irod nu stie ce sa creada despre Isus.
7Carmuitorul Irod a auzit vorbindu-se despre toate lucrurile savarsite de Isus, si sta in cumpana, nestiind ce sa creada. Caci unii ziceau ca a inviat Ioan din morti;
8altii ziceau ca s-a aratat Ilie; si altii ziceau ca a inviat vreun prooroc din cei din vechime.
9Dar Irod zicea: "Lui Ioan i-am taiat capul; cine este oare acesta, despre care aud astfel de lucruri?" si cauta sa-L vada.
Inmultirea painilor.
10Apostolii, cand s-au intors, au istorisit lui Isus tot ce facusera. El i-a luat cu Sine, si S-a dus la o parte, langa o cetate, numita Betsaida.
11Noroadele au priceput lucrul acesta, si au mers dupa El. Isus le-a primit bine, le vorbea despre Imparatia lui Dumnezeu, si vindeca pe cei ce aveau trebuinta de vindecare.
12Fiindca ziua se pleca spre seara, cei doisprezece s-au apropiat, si I-au zis: "Da drumul noroadelor, ca sa se duca in satele si catunele de primprejur sa gazduiasca si sa-si caute de ale mancarii; pentru ca aici suntem intr-un loc pustiu."
13Isus le-a zis: "Dati-le voi sa manance!" Dar ei au raspuns: "N-avem decat cinci paini si doi pesti; afara numai daca ne vom duce noi insine sa cumparam merinde pentru tot norodul acesta."
14si erau aproape cinci mii de barbati. Isus a zis ucenicilor Sai: "Puneti-i sa sada jos in cete de cate cincizeci."
15Asa au si facut: i-au pus pe toti sa sada jos.
16Isus a luat cele cinci paini si cei doi pesti, si-a ridicat ochii spre cer, si le-a binecuvantat. Apoi le-a frant, si le-a dat ucenicilor sa le imparta norodului.
17Au mancat toti, si s-au saturat; si au ridicat douasprezece cosuri pline cu faramiturile ramase.
Marturisirea lui Petru.
18Intr-o zi, pe cand Se ruga Isus singur deoparte, avand cu El pe ucenicii Lui, le-a pus intrebarea urmatoare: "Cine zic oamenii ca sunt Eu?"
19Ei I-au raspuns: "Unii zic ca esti Ioan Botezatorul; altii zic ca esti Ilie; altii zic ca a inviat un prooroc din cei din vechime."
20"Dar voi", i-a intrebat El, "cine ziceti ca sunt?" "Hristosul lui Dumnezeu!" I-a raspuns Petru.
21Isus le-a poruncit cu tarie sa nu spuna nimanui lucrul acesta.
22Apoi a adaugat ca Fiul omului trebuie sa patimeasca multe, sa fie tagaduit de batrani, de preotii cei mai de seama si de carturari, sa fie omorat, si a treia zi sa invie.
Cum sa urmam pe Isus.
23Apoi a zis tuturor: "Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea in fiecare zi, si sa Ma urmeze.
24Fiindca oricine va voi sa-si scape viata, o va pierde; dar oricine isi va pierde viata pentru Mine, o va mantui.
25si ce ar folosi un om sa castige toata lumea, daca s-ar prapadi sau s-ar pierde pe sine insusi?
26Caci de oricine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele, se va rusina si Fiul omului de el, cand va veni in slava Sa si a Tatalui si a sfintilor ingeri.
27Adevarat va spun, ca sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, pana nu vor vedea Imparatia lui Dumnezeu.
Schimbarea la fata.
28Cam la opt zile dupa cuvintele acestea, Isus a luat cu El pe Petru, pe Ioan si pe Iacov, si S-a suit pe munte sa Se roage.
29Pe cand Se ruga, I s-a schimbat infatisarea fetei, si imbracamintea I s-a facut alba stralucitoare.
30si iata ca stateau de vorba cu El doi barbati: erau Moise si Ilie,
31care se aratasera in slava, si vorbeau despre sfarsitul Lui, pe care avea sa-l aiba in Ierusalim.
32Petru si tovarasii lui erau ingreuiati de somn; dar, cand s-au desteptat bine, au vazut slava lui Isus, si pe cei doi barbati care stateau impreuna cu El.
33In clipa cand se desparteau barbatii acestia de Isus, Petru a zis lui Isus: "Invatatorule, este bine sa fim aici; sa facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise si una pentru Ilie." Nu stia ce spune.
34Pe cand vorbea el astfel, a venit un nor, si i-a acoperit cu umbra lui; ucenicii s-au inspaimantat, cand i-au vazut intrand in nor.
35si din nor s-a auzit un glas, care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubit: de El sa ascultati."
36Cand s-a auzit glasul acela, Isus a ramas singur. Ucenicii au tacut, si n-au spus, in zilele acelea, nimanui nimic din cele ce vazusera.
Vindecarea unui indracit.
37A doua zi, cand s-au pogorat de pe munte, o gloata mare a intampinat pe Isus.
38si un om din mijlocul multimii a strigat: "Invatatorule, rogu-Te, uita-Te cu indurare la fiul meu, fiindca il am numai pe el.
39Il apuca un duh, si deodata racneste; si duhul il scutura cu putere, asa ca baiatul face spuma la gura, si cu anevoie se duce duhul de la el, dupa ce l-a stropsit de tot.
40Am rugat pe ucenicii Tai sa-l scoata, si n-au putut.
41"O neam necredincios si pornit la rau", a raspuns Isus; "pana cand voi fi cu voi si va voi suferi? Adu aici pe fiul tau."
42Pe cand venea baiatul, dracul l-a trantit la pamant, si l-a scuturat cu putere. Dar Isus a certat duhul necurat, a vindecat pe baiat, si l-a dat inapoi tatalui sau.
43si toti au ramas uimiti de marirea lui Dumnezeu. Pe cand toti se minunau de tot ce facea Isus, El a zis ucenicilor Sai:
Isus vesteste moartea si invierea Sa.
44"Voi ascultati bine ce va spun: Fiul omului va fi dat in mainile oamenilor!"
45Dar ucenicii nu intelegeau cuvintele acestea, caci erau acoperite pentru ei, ca sa nu le priceapa; si se temeau sa-L intrebe in privinta aceasta.
Cine este cel mai mare ?
46Apoi le-a venit in gand sa stie cine dintre ei ar fi cel mai mare.
47Isus le-a cunoscut gandul inimii, a luat un copilas, l-a pus langa El,
48si le-a zis: "Oricine primeste pe acest copilas, in Numele Meu, pe Mine Ma primeste; si oricine Ma primeste pe Mine, primeste pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Fiindca cine este cel mai mic intre voi toti, acela este mare."
49Ioan a luat cuvantul, si a zis: "Invatatorule, noi am vazut pe un om scotand draci in Numele tau; si l-am oprit, pentru ca nu merge dupa noi."
50"Nu-l opriti", i-a raspuns Isus, "fiindca cine nu este impotriva voastra, este pentru voi."
"Foc din cer".
51Cand s-a apropiat vremea in care avea sa fie luat in cer, Isus si-a indreptat fata hotarat sa mearga la Ierusalim.
52A trimis inainte niste soli, care s-au dus si au intrat intr-un sat al Samaritenilor, ca sa-I pregateasca un loc de gazduit.
53Dar ei nu L-au primit, pentru ca Isus Se indrepta sa mearga spre Ierusalim.
54Ucenicii Sai, Iacov si Ioan, cand au vazut lucrul acesta, au zis: "Doamne, vrei sa poruncim sa se pogoare foc din cer si sa-i mistuie, cum a facut Ilie?"
55Isus S-a intors spre ei, i-a certat, si le-a zis: "Nu stiti de ce duh sunteti insufletiti!
56Caci Fiul omului a venit nu ca sa piarda sufletele oamenilor, ci sa le mantuiasca." si au plecat intr-alt sat.
Cum sa urmam pe Isus.
57Pe cand erau pe drum, un om i-a zis: "Doamne, Te voi urma oriunde vei merge."
58Isus i-a raspuns: "Vulpile au vizuini, si pasarile cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-si odihni capul."
59Altuia i-a zis: "Vino dupa Mine!" "Doamne", I-a raspuns el, "lasa-ma sa ma duc intai sa ingrop pe tatal meu."
60Dar Isus i-a zis: "Lasa mortii sa-si ingroape mortii, si tu du-te de vesteste Imparatia lui Dumnezeu."
61Un altul a zis: "Doamne, Te voi urma, dar lasa-ma intai sa ma duc sa-mi iau ramas bun de la ai mei."
62Isus i-a raspuns: "Oricine pune mana pe plug, si se uita inapoi, nu este destoinic pentru Imparatia lui Dumnezeu."
Trimiterea celor saptezeci de ucenici.
10
1Dupa aceea Domnul a mai randuit alti saptezeci de ucenici, si i-a trimis doi cate doi inaintea Lui, in toate cetatile si in toate locurile, pe unde avea sa treaca El.
2si le-a zis: "Mare este secerisul, dar putini sunt lucratorii! Rugati dar pe Domnul secerisului sa scoata lucratori la secerisul Sau.
3Duceti-va; iata, va trimit ca pe niste miei in mijlocul lupilor.
4Sa nu luati cu voi nici punga, nici traista, nici incaltaminte, si sa nu intrebati pe nimeni de sanatate pe drum.
5In orice casa veti intra, sa ziceti intai: "Pacea sa fie peste casa aceasta!"
6si daca va fi acolo un fiu al pacii, pacea voastra va ramane peste el; altminteri ea se va intoarce la voi.
7Sa ramaneti in casa aceea, si sa mancati si sa beti ce vi se va da; caci vrednic este lucratorul de plata sa. Sa nu umblati din casa in casa.
8In oricare cetate veti intra si unde va vor primi oamenii, sa mancati ce vi se va pune inainte;
9sa vindecati pe bolnavii care vor fi acolo, si sa le ziceti: "Imparatia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi."
10Dar in oricare cetate veti intra, si nu va vor primi, sa va duceti pe ulitele ei, si sa ziceti:
11"Scuturam impotriva voastra, chiar si praful din cetatea voastra, care s-a lipit de picioarele noastre; totusi sa stiti ca Imparatia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi."
12Eu va spun ca, in ziua judecatii va fi mai usor pentru Sodoma decat pentru cetatea aceea.
13Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Caci daca ar fi fost facute in Tir si Sidon lucrarile puternice care au fost facute in voi, de mult s-ar fi pocait stand in sac si cenusa.
14De aceea, in ziua judecatii, va fi mai usor pentru Tir si Sidon decat pentru voi.
15si tu, Capernaume, vei fi inaltat oare pana la cer? Vei fi pogorat pana in Locuinta mortilor.
16Cine va asculta pe voi, pe Mine Ma asculta; si cine va nesocoteste pe voi, pe Mine Ma nesocoteste; iar cine Ma nesocoteste pe Mine, nesocoteste pe Cel ce M-a trimis pe Mine."
Intoarcerea celor saptezeci.
17Cei saptezeci s-au intors plini de bucurie, si au zis: "Doamne, chiar si dracii ne sunt supusi in Numele Tau."
18Isus le-a zis: "Am vazut pe Satana cazand ca un fulger din cer."
19Iata ca v-am dat putere sa calcati peste serpi si peste scorpii, si peste toata puterea vrajmasului: si nimic nu va va putea vatama.
20Totusi, sa nu va bucurati de faptul ca duhurile va sunt supuse; ci bucurati-va ca numele voastre sunt scrise in ceruri."
21In ceasul acela, Isus S-a bucurat in Duhul Sfant, si a zis: "Tata, Doamne al cerului si al pamantului; Te laud pentru ca ai ascuns aceste lucruri de cei intelepti si priceputi, si le-ai descoperit pruncilor. Da, Tata, fiindca asa ai gasit cu cale Tu."
22Toate lucrurile Mi-au fost date in maini de Tatal Meu; si nimeni nu stie cine este Fiul, afara de Tatal, nici cine este Tatal, afara de Fiul si acela caruia vrea Fiul sa i-L descopere."
23Apoi S-a intors spre ucenici, si le-a spus de o parte: "Ferice de ochii care vad lucrurile, pe care le vedeti voi!
24Caci va spun ca multi prooroci si imparati au voit sa vada ce vedeti voi, si n-au vazut, sa auda ce auziti voi, si n-au auzit."
Pilda Samariteanului.
25Un invatator al Legii s-a sculat sa ispiteasca pe Isus si I-a zis: "Invatatorule, ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?"
26Isus i-a zis: "Ce este scris in Lege? Cum citesti in ea?"
27El a raspuns: "Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau; si pe aproapele tau ca pe tine insuti."
28"Bine ai raspuns", i-a zis Isus; "fa asa, si vei avea viata vesnica."
29Dar el, care vroia sa se indreptateasca, a zis lui Isus: "si cine este aproapele meu?"
30Isus a luat din nou cuvantul, si a zis: "Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A cazut intre niste talhari, care l-au dezbracat, l-au jefuit de tot, l-au batut zdravan, au plecat, si l-au lasat aproape mort.
31Din intamplare, se cobora pe acelasi drum un preot; si, cand a vazut pe omul acesta, a trecut inainte pe alaturi.
32Un Levit trecea si el prin locul acela; si cand l-a vazut, a trecut inainte pe alaturi.
33Dar un Samaritean, care era in calatorie, a venit in locul unde era el, si cand l-a vazut, i s-a facut mila de el.
34S-a apropiat de i-a legat ranile, si a turnat peste ele untdelemn si vin; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han, si a ingrijit de el.
35A doua zi, cand a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului, si i-a zis: "Ai grija de el, si orice vei mai cheltui, iti voi da inapoi la intoarcere."
36Care dintr-acesti trei ti se pare ca a dat dovada ca este aproapele celui ce cazuse intre talhari?"
37"Cel ce si-a facut mila cu el", a raspuns invatatorul Legii. "Du-te de fa si tu la fel", i-a zis Isus.
Marta si Maria.
38Pe cand era pe drum, cu ucenicii Sai, Isus a intrat intr-un sat. si o femeie, numita Marta, L-a primit in casa ei.
39Ea avea o sora numita Maria, care s-a asezat jos la picioarele Domnului, si asculta cuvintele Lui.
40Marta era impartita cu multa slujire, a venit repede la El, si I-a zis: "Doamne, nu-Ti pasa ca soru-mea m-a lasat sa slujesc singura? Zi-i dar sa-mi ajute."
41Drept raspuns, Isus i-a zis: "Marto, Marto, pentru multe lucruri te ingrijorezi si te framanti tu,
42dar un singur lucru trebuie. Maria si-a ales partea cea buna, care nu i se va lua."
Tatal nostru.
11
1Intr-o zi, Isus Se ruga intr-un loc anumit. Cand a ispravit rugaciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: "Doamne, invata-ne sa ne rugam, cum a invatat si Ioan pe ucenicii lui."
2El le-a zis: "Cand va rugati, sa ziceti: Tatal nostru care esti in ceruri! Sfinteasca-se Numele Tau; vina Imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer, asa si pe pamant.
3Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua in fiecare zi;
4si ne iarta noua pacatele noastre, fiindca si noi iertam oricui ne este dator; si nu ne duce in ispita, ci izbaveste-ne de cel rau."
Staruinta in rugaciune.
5Apoi le-a mai zis: "Daca unul dintre voi are un prieten, si se duce la el la miezul noptii, si-i zice: "Prietene, imprumuta-mi trei paini,
6caci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, si n-am ce-i pune inainte;"
7si daca dinauntrul casei lui, prietenul acesta ii raspunde: "Nu ma tulbura; acum usa este incuiata, copiii mei sunt cu mine in pat, nu pot sa ma scol sa-ti dau paini", -
8va spun: chiar daca nu s-ar scula sa i le dea, pentru ca-i este prieten, totusi, macar pentru staruinta lui suparatoare, tot se va scula si-i va da tot ce-i trebuie.
9De aceea si Eu va spun: Cereti, si vi se va da: cautati, si veti gasi; bateti si vi se va deschide.
10Fiindca oricine cere, capata; cine cauta gaseste; si celui ce bate, i se deschide.
11Cine este tatal acela dintre voi, care, daca-i cere fiul sau paine, sa-i dea o piatra? Ori, daca cere un peste, sa-i dea un sarpe in loc de peste?
12Sau, daca cere un ou, sa-i dea o scorpie?
13Deci, daca voi, care sunteti rai, stiti sa dati daruri bune copiilor vostri, cu cat mai mult Tatal vostru cel din ceruri va da Duhul Sfant celor ce I-L cer!"
Vindecarea unui indracit mut.
14Isus a scos dintr-un bolnav un drac, care era mut. Dupa ce a iesit, dracul, mutul a grait, si noroadele s-au mirat.
15Dar unii ziceau: "El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor."
16Altii, ca sa-L ispiteasca, Ii cereau un semn, din cer.
17Isus le-a cunoscut gandurile, si le-a zis: "Orice imparatie dezbinata impotriva ei, este pustiita; si o casa dezbinata impotriva ei, se prabuseste peste alta.
18Deci, daca Satana este dezbinat impotriva lui insusi, cum va dainui imparatia lui, fiindca ziceti ca Eu scot dracii cu Beelzebul?
19si daca eu scot dracii cu Beelzebul, fiii vostri cu cine ii scot? De aceea ei insisi vor fi judecatorii vostri.
20Dar, daca Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Imparatia lui Dumnezeu a ajuns pana la voi.
21Cand omul cel tare si bine inarmat isi pazeste casa, averile ii sunt la adapost.
22Dar daca vine peste el unul mai tare decat el si-l biruieste, atunci ii ia cu sila toate armele in care se incredea, si imparte prazile luate de la el.
23Cine nu este cu Mine este impotriva Mea; si cine nu aduna cu Mine, risipeste.
Duhul necurat iesit din om.
24Duhul necurat, cand iese afara dintr-un om, umbla prin locuri fara apa, si cauta odihna. Fiindca n-o gaseste, zice: "Ma voi intoarce in casa mea, de unde am iesit."
25si cand vine, o gaseste maturata si impodobita.
26Atunci se duce de mai ia cu el alte sapte duhuri, mai rele decat el; intra impreuna in casa, se aseaza in ea, si starea de pe urma a omului aceluia ajunge mai rea decat cea dintai."
Ferice de cei ce asculta Cuvantul.
27Pe cand spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod si-a ridicat glasul si a zis: "Ferice de pantecele care Te-a purtat, si de tatele pe care le-ai sub!"
28si El a raspuns: "Ferice mai degraba de cei ce asculta Cuvantul lui Dumnezeu, si-L pazesc!"
Minunea cu Iona.
29Pe cand noroadele se strangeau cu gramada, El a inceput sa spuna: "Neamul acesta este un neam viclean; el cere un semn; dar nu i se va da alt semn decat semnul proorocului Iona.
30Caci dupa cum Iona a fost un semn pentru Niniviteni, tot asa si Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta.
31Imparateasa de la miazazi se va scula, in ziua judecatii, alaturi de barbatii acestui neam, si-i va osandi; pentru ca ea a venit de la capatul pamantului ca sa auda intelepciunea lui Solomon; si iata ca aici este Unul mai mare decat Solomon.
32Barbatii din Ninive se vor scula, in ziua judecatii, alaturi de neamul acesta, si-l vor osandi, pentru ca ei s-au pocait la propovaduirea lui Iona; si iata ca aici este Unul mai mare decat Iona.
Lumina.
33Nimeni n-aprinde o lumina, ca s-o puna intr-un loc ascuns sau sub banita; ci o pune intr-un sfesnic, pentru ca cei ce intra, sa vada lumina.
34Ochiul este lumina trupului tau. Daca ochiul tau este sanatos, tot trupul tau este plin de lumina; dar daca ochiul tau este rau, trupul tau este plin de intuneric.
35Ia seama dar, ca lumina care este in tine, sa nu fie intuneric.
36Asa ca, daca tot trupul tau este plin de lumina, fara sa aiba vreo parte intunecata, va fi in totul plin de lumina, intocmai ca atunci cand te-ar lumina o lampa cu lumina ei mare."
Mustrarea carturarilor si Fariseilor.
37Pe cand vorbea Isus, un Fariseu L-a rugat sa pranzeasca la el. El in intrat si a sezut la masa.
38Fariseul a vazut cu mirare ca Isus nu Se spalase inainte de pranz.
39Dar Domnul i-a zis: "Voi, Fariseii, curatiti partea de afara a paharului si a blidului, dar inauntrul vostru este plin de jefuire si de rautate.
40Nebunilor, oare Acela care a facut partea de afara, n-a facut si pe cea dinauntru?
41Dati mai bine milostenie din lucrurile dinauntru, si atunci toate va vor fi curate.
42Dar vai de voi, Fariseilor! Pentru ca voi dati zeciuiala din izma, din ruta si din toate zarzavaturile, si dati uitarii dreptatea si dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia sa le faceti, si pe celelalte sa nu le lasati nefacute!
43Vai de voi, Fariseilor! Pentru ca voi umblati dupa scaunele dintai la sinagogi, si va place sa va faca lumea plecaciuni prin piete!
44Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi sunteti ca mormintele, care nu se vad, si peste care oamenii umbla fara sa stie."
45Unul din invatatorii Legii a luat cuvantul, si I-a zis: "Invatatorule, spunand aceste lucruri ne ocarasti si pe noi."
46"Vai si de voi, invatatori ai Legii", a raspuns Isus. "Pentru ca voi puneti pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici macar cu unul din degetele voastre nu va atingeti de ele.
47Vai de voi! Pentru ca voi ziditi mormintele proorocilor, pe care i-au ucis parintii vostri.
48Prin aceasta marturisiti ca incuviintati faptele parintilor vostri; caci ei au ucis pe prooroci, iar voi le ziditi mormintele.
49De aceea Intelepciunea lui Dumnezeu a zis: "Le voi trimite prooroci si apostoli; pe unii din ei ii vor ucide, iar pe altii ii vor prigoni,
50ca sa se ceara de la acest neam sangele tuturor proorocilor, care a fost varsat de la intemeierea lumii:
51de la sangele lui Abel pana la sangele lui Zaharia, ucis intre altar si Templu; da, va spun, se va cere de la neamul acesta!
52Vai de voi, invatatori ai Legii! Pentru ca voi ati pus mana pe cheia cunostintei: nici voi n-ati intrat, iar pe cei ce voiau sa intre, i-ati impiedicat sa intre."
53Dupa ce a iesit de acolo, carturarii si Fariseii au inceput sa-L puna la stramtoare, si sa-L faca sa vorbeasca despre multe lucruri;
54I-au intins astfel laturi, ca sa prinda vreo vorba din gura Lui, pentru care sa-L poata invinui.
Despre fatarnicie, frica de oameni, hula impotriva Duhului Sfant.
12
1In vremea aceea, cand se stransesera noroadele cu miile, asa ca se calcau unii pe altii, Isus a inceput sa spuna ucenicilor Sai: "Mai intai de toate, paziti-va de aluatul Fariseilor, care este fatarnicia.
2Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.
3De aceea, orice ati spus la intuneric, va fi auzit la lumina; si orice ati grait la ureche, in odaite, va fi vestit de pe acoperisul caselor.
4Va spun voua, prietenii Mei: Sa nu va temeti de cei ce ucid trupul, si dupa aceea nu mai pot face nimic.
5Am sa va arat de cine sa va temeti. Temeti-va de Acela care, dupa ce a ucis, are puterea sa arunce in gheena; da, va spun, de El sa va temeti.
6Nu se vand oare cinci vrabii cu doi bani? Totusi, nici una din ele nu este uitata inaintea lui Dumnezeu.
7si chiar perii din cap, toti va sunt numarati. Deci sa nu va temeti: voi sunteti mai de pret decat multe vrabii.
8Eu va spun: pe orisicine Ma va marturisi inaintea oamenilor, il va marturisi si Fiul omului inaintea ingerilor lui Dumnezeu;
9dar cine se va lepada de Mine inaintea oamenilor, va fi lepadat si el inaintea ingerilor lui Dumnezeu.
10si oricui va vorbi impotriva Fiului omului, i se va ierta; dar oricui va huli impotriva Duhului Sfant, nu i se va ierta.
11Cand va vor duce inaintea sinagogilor, inaintea dregatorilor, si inaintea stapanirilor, sa nu va ingrijorati, cum veti raspunde pentru apararea voastra, nici ce veti vorbi;
12caci Duhul Sfant va va invata chiar in ceasul acela ce va trebui sa vorbiti."
Pilda bogatului care i-a rodit tarina.
13Unul din multime a zis lui Isus: "Invatatorule, spune fratelui meu sa imparta cu mine mostenirea noastra."
14"Omule", i-a raspuns Isus, "cine M-a pus pe Mine judecator sau impartitor peste voi?"
15Apoi le-a zis: "Vedeti si paziti-va de orice fel de lacomie de bani; caci viata cuiva nu sta in belsugul avutiei lui."
16si le-a spus pilda aceasta: "Tarina unui om bogat rodise mult.
17si el se gandea in sine, si zicea: "Ce voi face? Fiindca nu mai am loc unde sa-mi strang roadele."
18"Iata", a zis el, "ce voi face: imi voi strica granarele, si voi zidi altele mai mari; acolo voi strange toate roadele si toate bunatatile mele;
19si voi zice sufletului meu: "Suflete, ai multe bunatati stranse pentru multi ani; odihneste-te, mananca, bea si inveseleste-te!"
20Dar Dumnezeu i-a zis: "Nebunule! Chiar in noaptea aceasta ti se va cere inapoi sufletul; si lucrurile, pe care le-ai pregatit, ale cui vor fi?"
21Tot asa este si cu cel ce isi aduna comori pentru el, si nu se imbogateste fata de Dumnezeu."
Ingrijorarile.
22Isus a zis apoi ucenicilor sai: "De aceea va spun: Nu va ingrijorati, cu privire la viata voastra, gandindu-va ce veti manca, nici cu privire la trupul vostru, gandindu-va cu ce va veti imbraca.
23Viata este mai mult decat hrana, si trupul mai mult decat imbracamintea.
24Uitati-va cu bagare de seama la corbi: ei nu seamana, nici nu secera, n-au nici camara, nici granar: si totusi Dumnezeu ii hraneste. Cu cat mai de pret sunteti voi decat pasarile!
25si apoi, cine dintre voi, chiar ingrijorandu-se, poate sa adauge un cot la lungimea vietii lui?
26Deci, daca nu puteti face nici cel mai mic lucru, pentru ce va mai ingrijorati de celelalte?
27Uitati-va cu bagare de seama cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu tes: totusi va spun ca nici Solomon, in toata slava lui, n-a fost imbracat ca unul din ei.
28Daca astfel imbraca Dumnezeu iarba, care astazi este pe camp, iar maine va fi aruncata in cuptor, cu cat mai mult va va imbraca El pe voi, putin credinciosilor?
29Sa nu cautati ce veti manca sau ce veti bea, si nu va framantati mintea.
30Caci toate aceste lucruri Neamurile lumii le cauta. Tatal vostru stie ca aveti trebuinta de ele.
31Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
32Nu te teme, turma mica; pentru ca Tatal vostru va da cu placere Imparatia.
33Vindeti ce aveti si dati milostenie. Faceti-va rost de pungi, care nu se invechesc, o comoara nesecata in ceruri, unde nu se apropie hotul, si unde nu roade molia.
34Caci unde este comoara voastra, acolo este si inima voastra.
Indemn la veghere.
35Mijlocul sa va fie incins, si facliile aprinse.
36si sa fiti ca niste oameni, care asteapta pe stapanul lor sa se intoarca de la nunta, ca sa-i deschida indata, cand va veni si va bate la usa.
37Ferice de robii aceia, pe care stapanul ii va gasi veghind la venirea lui! Adevarat va spun, ca el se va incinge, ii va pune sa sada la masa, si se va apropia sa le slujeasca.
38Fie ca vine la a doua straja din noapte, fie ca vine la a treia straja, ferice de robii aceia, daca-i va gasi veghind!
39Sa stiti bine ca, daca ar sti stapanul casei la ce ceas va veni hotul, ar veghea, si n-ar lasa sa-i sparga casa.
40si voi dar fiti gata, caci Fiul omului va veni in ceasul in care nu va ganditi."
Ispravnicul credincios.
41"Doamne", I-a zis Petru, "pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toti?"
42si Domnul a zis: "Cine este ispravnicul credincios si intelept, pe care-l va pune stapanul sau peste slugile sale, ca sa le dea partea lor de hrana la vremea potrivita?
43Ferice de robul acela, pe care stapanul, la venirea lui, il va gasi facand asa!
44Adevarat va spun, ca il va pune peste toata avutia sa.
45Dar daca robul acela zice in inima lui: "Stapanul meu zaboveste sa vina"; daca va incepe sa bata pe slugi si pe slujnice, sa manance, sa bea si sa se imbete,
46stapanul robului aceluia va veni in ziua in care el nu se asteapta, si in ceasul in care nu stie, si-l va taia in bucati; si soarta lui va fi soarta celor necredinciosi in lucrul incredintat lor.
47Robul acela, care a stiut voia stapanului sau, si nu s-a pregatit deloc, si n-a lucrat dupa voia lui, va fi batut cu multe lovituri.
48Dar cine n-a stiut-o, si a facut lucruri vrednice de lovituri, va fi batut cu putine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; si cui i s-a incredintat mult, i se va cere mai mult.
Foc pe pamant.
49Eu am venit sa arunc un foc pe pamant. si ce vreau decat sa fie aprins chiar acum!
50Am un botez cu care trebuie sa fiu botezat, si cat de mult doresc sa se indeplineasca!
51Credeti ca am venit sa aduc pace pe pamant? Eu va spun: nu; ci mai degraba dezbinare.
52Caci, de acum inainte, din cinci, care vor fi intr-o casa, trei vor fi dezbinati impotriva a doi, si doi impotriva a trei.
53Tatal va fi dezbinat impotriva fiului, si fiul impotriva tatalui; mama impotriva fiicei, si fiica impotriva mamei; soacra impotriva nurorii, si nora impotriva soacrei."
Semnele vremurilor.
54El a mai zis noroadelor: "Cand vedeti un nor ridicandu-se la apus, indata ziceti: "Vine ploaia." si asa se intampla.
55si cand vedeti sufland vantul de la miazazi, ziceti: "Are sa fie zaduf." si asa se intampla.
56Fatarnicilor, fata pamantului si a cerului stiti s-o deosebiti: vremea aceasta cum de n-o deosebiti?
57si pentru ce nu judecati si voi singuri ce este drept?
58Cand te duci cu parasul tau inaintea judecatorului, pe drum cauta sa scapi de el; ca nu cumva sa te tarasca inaintea judecatorului, judecatorul sa te dea pe mana temnicerului, si temnicerul sa te arunce in temnita.
59Iti spun ca nu vei iesi de acolo, pana nu vei plati si cel mai de pe urma banut."
Galileenii macelariti de Pilat.
13
1In vremea aceea au venit unii, si au istorisit lui Isus ce se intamplase unor Galileeni, al caror sange il amestecase Pilat cu jertfele lor.
2"Credeti voi", le-a raspuns Isus, "ca acesti Galileeni au fost mai pacatosi decat toti ceilalti Galileeni, pentru ca au patit astfel?
3Eu va spun: nu; ci, daca nu va pocaiti, toti veti pieri la fel.
4Sau acei optsprezece insi, peste care a cazut turnul din Siloam, si i-a omorat, credeti ca au fost mai pacatosi decat toti ceilalti oameni, care locuiau in Ierusalim?
5Eu va spun: nu; ci, daca nu va pocaiti, toti veti pieri la fel."
Pilda smochinului neroditor.
6El a spus si pilda aceasta: "Un om avea un smochin sadit in via sa. A venit sa caute rod in el, si n-a gasit.
7Atunci a zis vierului: "Iata ca sunt trei ani, de cand vin si caut rod in smochinul acesta, si nu gasesc. Taie-l. La ce sa mai cuprinda si pamantul degeaba?"
8"Doamne", i-a raspuns vierul, "mai lasa-l si anul acesta; am sa-l sap de jur imprejur, si am sa-i pun gunoi la radacina.
9Poate ca de acum inainte va face rod; daca nu, il vei taia."
Vindecarea unei femei garbove.
10Isus invata pe norod intr-o sinagoga in ziua Sabatului.
11si acolo era o femeie stapanita de optsprezece ani de un duh de neputinta; era garbova, si nu putea nicidecum sa-si indrepte spatele.
12Cand a vazut-o Isus, a chemat-o, si i-a zis: "Femeie, esti dezlegata de neputinta ta."
13si-a intins mainile peste ea: indata s-a indreptat, si slavea pe Dumnezeu.
14Dar fruntasul sinagogii, maniat ca Isus savarsise vindecarea aceasta in ziua Sabatului, a luat cuvantul, si a zis norodului: "Sunt sase zile in care trebuie sa lucreze omul; veniti dar in aceste zile sa va vindecati, si nu in ziua Sabatului!"
15"Fatarnicilor", i-a raspuns Domnul; "oare in ziua Sabatului nu-si dezleaga fiecare din voi boul sau magarul de la iesle, si-l duce de-l adapa?
16Dar femeia aceasta, care este o fiica a lui Avraam, si pe care Satana o tinea legata de optsprezece ani, nu trebuia oare sa fie dezlegata de legatura aceasta in ziua Sabatului?"
17Pe cand vorbea El astfel, toti potrivnicii Lui au ramas rusinati; si norodul se bucura de toate lucrurile minunate, pe care le facea El.
Pilda grauntelui de mustar si a aluatului.
18El a mai zis: "Cu ce se aseamana Imparatia lui Dumnezeu, si cu ce o voi asemana?
19Se aseamana cu un graunte de mustar, pe care l-a luat un om, si l-a aruncat in gradina sa; el a crescut, s-a facut copac mare, si pasarile cerului si-au facut cuiburi in ramurile lui."
20El a zis iarasi: "Cu ce voi asemana Imparatia lui Dumnezeu?
21Se aseamana cu aluatul, pe care l-a luat o femeie si l-a pus in trei masuri de faina, pana s-a dospit toata."
Usa cea stramta.
22Isus umbla prin cetati si prin sate, invatand pe norod, si calatorind spre Ierusalim.
23Cineva I-a zis: "Doamne, oare putini sunt cei ce sunt pe calea mantuirii?" El le-a raspuns:
24"Nevoiti-va sa intrati pe usa cea stramta. Caci va spun, ca multi vor cauta sa intre, si nu vor putea.
25Odata ce Stapanul casei Se va scula si va incuia usa, si voi veti fi afara, si veti incepe sa bateti la usa, si sa ziceti: "Doamne, Doamne, deschide-ne!" drept raspuns, El va va zice: "Nu stiu de unde sunteti."
26Atunci veti incepe sa ziceti: "Noi am mancat si am baut in fata Ta, si in ulitele noastre ai invatat pe norod."
27si El va raspunde: "Va spun ca nu stiu de unde sunteti; departati-va de la Mine, voi toti lucratorii faradelegii."
28Va fi plansul si scrasnirea dintilor, cand veti vedea pe Avraam, pe Isaac si pe Iacov, si pe toti proorocii in Imparatia lui Dumnezeu, iar pe voi scosi afara.
29Vor veni de la rasarit si de la apus, de la miazanoapte si de la miaza-zi, si vor sedea la masa in Imparatia lui Dumnezeu.
30si iata ca sunt unii din cei de pe urma, care vor fi cei dintai, si sunt unii din cei dintai, care vor fi cei de pe urma."
Nelegiuirile si pedeapsa Ierusalimului.
31In aceeasi zi, au venit cativa Farisei, si I-au zis: "Pleaca, si du-Te de aici, caci Irod vrea sa Te omoare."
32"Duceti-va", le-a raspuns El, "si spuneti vulpii aceleia: "Iata ca scot dracii, si savarsesc vindecari astazi si maine, iar a treia zi voi ispravi.
33Dar trebuie sa umblu astazi, maine si poimaine, fiindca nu se poate ca un prooroc sa piara afara din Ierusalim.
34Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine; de cate ori am vrut sa strang pe fiii tai, cum isi strange gaina puii sub aripi, si n-ati vrut!
35Iata ca vi se va lasa casa pustie; dar va spun ca nu Ma veti mai vedea, pana veti zice: "Binecuvantat este Cel ce vine in Numele Domnului!"
Vindecarea unui bolnav de dropica.
14
1Intr-o zi de Sabat, Isus a intrat in casa unuia din fruntasii Fariseilor, ca sa pranzeasca. Fariseii Il pandeau de aproape.
2si inaintea Lui era un om bolnav de dropica.
3Isus a luat cuvantul, si a zis invatatorilor Legii si Fariseilor: "Oare este ingaduit a vindeca in ziua Sabatului sau nu?"
4Ei taceau. Atunci Isus a luat de mana pe omul acela, l-a vindecat, si i-a dat drumul.
5Pe urma, le-a zis: "Cine dintre voi, daca-i cade copilul sau boul in fantana, nu-l va scoate indata afara, in ziua Sabatului?"
6si n-au putut sa-I raspunda nimic la aceste vorbe.
Despre zmerenia la ospete.
7Apoi, cand a vazut ca cei poftiti la masa alegeau locurile dintai, le-a spus o pilda. si le-a zis:
8"Cand esti poftit de cineva la nunta, sa nu te asezi la masa in locul dintai; ca nu cumva, printre cei poftiti de el, sa fie altul mai cu vaza decat tine,
9si cel ce te-a poftit si pe tine si pe el, sa vina sa-ti zica: "Da locul tau omului acestuia." Atunci, cu rusine, va trebui sa iei locul de pe urma.
10Ci, cand esti poftit, du-te si aseaza-te in locul cel mai de pe urma; pentru ca, atunci cand va veni cel ce te-a poftit, sa-ti zica: "Prietene, muta-te mai sus." Lucrul acesta iti va face cinste inaintea tuturor celor ce vor fi la masa impreuna cu tine.
11Caci oricine se inalta, va fi smerit; si cine se smereste, va fi inaltat."
Despre binefacere.
12A zis si celui ce-L poftise: "Cand dai un pranz sau o cina, sa nu chemi pe prietenii tai, nici pe fratii tai, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogati, ca nu cumva sa te cheme si ei la randul lor pe tine, si sa iei astfel o rasplata pentru ce ai facut.
13Ci, cand dai o masa, cheama pe saraci, pe schilozi, pe schiopi, pe orbi.
14si va fi ferice de tine, pentru ca ei n-au cu ce sa-ti rasplateasca; dar ti se va rasplati la invierea celor neprihaniti."
Pilda celor poftiti la cina.
15Unul din cei ce sedeau la masa cu El, cand a auzit aceste vorbe, I-a zis; "Ferice de acela care va pranzi in Imparatia lui Dumnezeu!"
16si Isus i-a raspuns: "Un om a dat o cina mare, si a poftit pe multi.
17La ceasul cinei, a trimis pe robul sau sa spuna celor poftiti: "Veniti, caci iata ca toate sunt gata."
18Dar toti, parca fusesera vorbiti, au inceput sa se dezvinovateasca. Cel dintai i-a zis: "Am cumparat un ogor, si trebuie sa ma duc sa-l vad; rogu-te sa ma ierti."
19Un altul a zis: "Am cumparat cinci perechi de boi si ma duc sa-i incerc: iarta-ma, te rog."
20Un altul a zis: "Tocmai acum m-am insurat, si de aceea nu pot veni."
21Cand s-a intors robul, a spus stapanului sau aceste lucruri. Atunci stapanul casei s-a maniat, si a zis robului sau: "Du-te degraba in pietele si ulitele cetatii, si adu aici pe cei saraci, ciungi, orbi si schiopi."
22La urma, robul a zis: "Stapane, s-a facut cum ai poruncit, si tot mai este loc."
23si stapanul a zis robului: "Iesi la drumuri si la garduri, si pe cei ce-i vei gasi, sileste-i sa intre, ca sa mi se umple casa.
24Caci va spun ca nici unul din cei poftiti, nu va gusta din cina mea."
Cum sa fie ucenicul lui Isus.
25Impreuna cu Isus mergeau multe noroade. El S-a intors, si le-a zis:
26"Daca vine cineva la Mine, si nu uraste pe tatal sau, pe mama sa, pe nevasta sa, pe copiii sai, pe fratii sai, pe surorile sale, ba chiar insasi viata sa, nu poate fi ucenicul Meu.
27si oricine nu-si poarta crucea, si nu vine dupa Mine, nu poate fi ucenicul Meu.
28Caci, cine dintre voi, daca vrea sa zideasca un turn, nu sta mai intai sa-si faca socoteala cheltuielilor, ca sa vada daca are cu ce sa-l sfarseasca?
29Pentru ca nu cumva, dupa ce i-a pus temelia, sa nu-l poata sfarsi, si toti cei ce-l vor vedea, sa inceapa sa rada de el,
30si sa zica: "Omul acesta a inceput sa zideasca, si n-a putut ispravi."
31Sau care imparat, cand merge sa se bata in razboi cu un alt imparat, nu sta mai intai sa se sfatuiasca daca va putea merge cu zece mii de oameni inaintea celui ce vine impotriva lui cu douazeci de mii?
32Altfel, pe cand celalalt imparat este inca departe, ii trimite o solie sa ceara pace.
33Tot asa, oricine dintre voi, care nu se leapada de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.
34Sarea este buna; dar daca sarea isi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da inapoi gustul acesta?
35Atunci nu mai este buna nici pentru pamant, nici pentru gunoi, ci este aruncata afara. Cine are urechi de auzit, sa auda."
Pilda cu oaia ratacita si leul.
15
1Toti vamesii si pacatosii se apropiau de Isus ca sa-L asculte.
2si Fariseii si carturarii carteau si ziceau: "Omul acesta primeste pe pacatosi, si mananca cu ei."
3Dar El le-a spus pilda aceasta:
4"Care om dintre voi, daca are o suta de oi, si pierde pe una din ele, nu lasa pe celelalte nouazeci si noua pe islaz, si se duce dupa cea pierduta, pana cand o gaseste?
5Dupa ce a gasit-o, o pune cu bucurie pe umeri;
6si, cand se intoarce acasa, cheama pe prietenii si vecinii sai, si le zice: "Bucurati-va impreuna cu mine, caci mi-am gasit oaia care era pierduta."
7Tot asa, va spun ca va fi mai multa bucurie in cer pentru un singur pacatos care se pocaieste, decat pentru noua zeci si noua de oameni neprihaniti care n-au nevoie de pocainta.
8Sau care femeie, daca are zece lei (Greceste: drahme.) de argint, si pierde unul din ei, nu aprinde o lumina, nu matura casa, si nu cauta cu bagare de seama pana cand il gaseste?
9Dupa ce l-a gasit, cheama pe prietenele si vecinele ei, si zice: "Bucurati-va impreuna cu mine, caci am gasit leul, pe care-l pierdusem."
10Tot asa, va spun ca este bucurie inaintea ingerilor lui Dumnezeu pentru un singur pacatos care se pocaieste."
Pilda fiului risipitor.
11El a mai zis: "Un om avea doi fii.
12Cel mai tanar din ei a zis tatalui sau: "Tata, da-mi partea de avere, ce mi se cuvine." si tatal le-a impartit averea.
13Nu dupa multe zile, fiul cel mai tanar a strans totul, si a plecat intr-o tara departata, unde si-a risipit averea, ducand o viata destrabalata.
14Dupa ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare in tara aceea, si el a inceput sa duca lipsa.
15Atunci s-a dus si s-a lipit de unul din locuitorii tarii aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui sa-i pazeasca porcii.
16Mult ar fi dorit el sa se sature cu roscovele, pe care le mancau porcii, dar nu i le da nimeni.
17si-a venit in fire, si a zis: "Cati argati ai tatalui meu au belsug de paine, iar eu mor de foame aici!
18Ma voi scula, ma voi duce la tatal meu, si-i voi zice: Tata, am pacatuit impotriva cerului si impotriva ta,
19si nu mai sunt vrednic sa ma chem fiul tau; fa-ma ca pe unul din argatii tai."
20si s-a sculat, si a plecat la tatal sau. Cand era inca departe, tatal sau l-a vazut, si i s-a facut mila de el, a alergat de a cazut pe grumazul lui, si l-a sarutat mult.
21Fiul i-a zis: "Tata, am pacatuit impotriva cerului si impotriva ta, nu mai sunt vrednic sa ma chem fiul tau."
22Dar tatal a zis robilor sai: "Aduceti repede haina cea mai buna, si imbracati-l cu ea; puneti-i un inel in deget, si incaltaminte in picioare.
23Aduceti vitelul cel ingrasat, si taiati-l. Sa mancam si sa ne inveselim;
24caci acest fiu al meu era mort, si a inviat; era pierdut, si a fost gasit." si au inceput sa se inveseleasca.
25Fiul cel mai mare era la ogor. Cand a venit si s-a apropiat de casa, a auzit muzica si jocuri.
26A chemat pe unul din robi, si a inceput sa-l intrebe ce este.
27Robul acela i-a raspuns: "Fratele tau a venit inapoi, si tatal tau a taiat vitelul cel ingrasat, pentru ca l-a gasit iarasi sanatos si bine."
28El s-a intaratat de manie, si nu voia sa intre in casa. Tatal sau a iesit afara, si l-a rugat sa intre.
29Dar el, drept raspuns, a zis tatalui sau: "Iata, eu iti slujesc ca un rob de atatia ani, si niciodata nu ti-am calcat porunca; si mie niciodata nu mi-ai dat macar un ied sa ma inveselesc cu prietenii mei;
30iar cand a venit acest fiu al tau, care ti-a mancat averea cu femeile desfranate, i-ai taiat vitelul cel ingrasat."
31"Fiule", i-a zis tatal, "tu intotdeauna esti cu mine, si tot ce am eu este al tau.
32Dar trebuia sa ne inveselim si sa ne bucuram, pentru ca acest frate al tau era mort, si a inviat, era pierdut si a fost gasit."
Pilda ispravnicului necredincios.
16
1Isus a mai spus ucenicilor Sai: "Un om bogat avea un ispravnic, care a fost parat la el ca-i risipeste averea.
2El l-a chemat, si i-a zis: "Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Da-ti socoteala de ispravnicia ta, pentru ca nu mai poti fi ispravnic."
3Ispravnicul si-a zis: "Ce am sa fac, daca imi ia stapanul ispravnicia? Sa sap, nu pot; sa cersesc, mi-e rusine.
4stiu ce am sa fac, pentru ca, atunci cand voi fi scos din ispravnicie, ei sa ma primeasca in casele lor."
5A chemat pe fiecare din datornicii stapanului sau, si a zis celui dintai: "Cat esti dator stapanului meu?"
6"O suta de masuri de untdelemn", a raspuns el. si i-a zis: "Ia-ti zapisul, si sezi degraba de scrie cincizeci."
7Apoi a zis altuia: "Dar tu, cat esti dator?" "O suta de masuri de grau", a raspuns el. si i-a zis: "Ia-ti zapisul, si scrie optzeci."
8Stapanul lui a laudat pe ispravnicul nedrept, pentru ca lucrase intelepteste. Caci fiii veacului acestuia, fata de semenii lor, sunt mai intelepti decat fiii luminii.
9si Eu va zic: Faceti-va prieteni cu ajutorul bogatiilor nedrepte, pentru ca atunci cand veti muri, sa va primeasca in corturile vesnice.
10Cine este credincios in cele mai mici lucruri, este credincios si in cele mari; si cine este nedrept in cele mai mici lucruri, este nedrept si in cele mari.
11Deci, daca n-ati fost credinciosi in bogatiile (Greceste: Mamona.) nedrepte, cine va va incredinta adevaratele bogatii?
12si daca n-ati fost credinciosi in lucrul altuia, cine va va da ce este al vostru?
13Nici o sluga nu poate sluji la doi stapani; caci sau va uri pe unul si va iubi pe celalalt, sau va tine numai la unul si va nesocoti pe celalalt. Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona."
Mustrari facute Fariseilor.
14Fariseii, care erau iubitori de bani, ascultau si ei toate lucrurile acestea, si isi bateau joc de El.
15Isus le-a zis: "Voi cautati sa va aratati neprihaniti inaintea oamenilor, dar Dumnezeu va cunoaste inimile; pentru ca ce este inaltat intre oameni, este o uraciune inaintea lui Dumnezeu.
16Legea si proorocii au tinut pana la Ioan; de atunci incoace, Evanghelia Imparatiei lui Dumnezeu se propovaduieste: si fiecare, ca sa intre in ea, da navala.
17Este mai lesne sa treaca cerul si pamantul decat sa cada o singura frantura de slova din Lege.
18Oricine isi lasa nevasta si ia pe alta de nevasta, preacurveste; si cine ia de nevasta pe cea lasata de barbatul ei, preacurveste.
Pilda bogatului nemilostiv.
19"Era un om bogat, care se imbraca in porfira si in subtire; si in fiecare zi ducea o viata plina de veselie si stralucire.
20La usa lui, zacea un sarac, numit Lazar, plin de bube.
21si dorea mult sa se sature cu faramiturile, care cadeau de la masa bogatului; pana si cainii veneau si-i lingeau bubele.
22Cu vremea saracul a murit; si a fost dus de ingeri in sanul lui Avraam. A murit si bogatul, si l-au ingropat.
23Pe cand era el in Locuinta mortilor, in chinuri, si-a ridicat ochii in sus, a vazut de departe pe Avraam, si pe Lazar in sanul lui,
24si a strigat: "Parinte Avraame, fie-ti mila de mine, si trimite pe Lazar sa-si inmoaie varful degetului in apa, si sa-mi racoreasca limba; caci grozav sunt chinuit in vapaia aceasta."
25"Fiule", i-a raspuns Avraam, "adu-ti aminte ca, in viata ta, tu ti-ai luat lucrurile bune, si Lazar si-a luat pe cele rele; acum aici, el este mangaiat, iar tu esti chinuit.
26Pe langa toate acestea, intre noi si intre voi este o prapastie mare, asa ca cei ce ar avea sa treaca de aici la voi, sau de acolo la noi, sa nu poata."
27Bogatul a zis: "Rogu-te dar, parinte Avraame, sa trimiti pe Lazar in casa tatalui meu;
28caci am cinci frati, si sa le adevereasca aceste lucruri, ca sa nu vina si ei in acest loc de chin."
29Avraam a raspuns: "Au pe Moise si pe prooroci; sa asculte de ei."
30"Nu, parinte Avraame", a zis el; "ci daca se va duce la ei cineva din morti, se vor pocai."
31si Avraam i-a raspuns: "Daca nu asculta pe Moise si pe prooroci, nu vor crede nici chiar daca ar invia cineva din morti."
Prilejurile de pacatuire.
17
1Isus a zis ucenicilor Sai: "Este cu neputinta sa nu vina prilejuri de pacatuire; dar vai de acela prin care vin!
2Ar fi mai de folos pentru el sa i se lege o piatra de moara de gat, si sa fie aruncat in mare, decat sa faca pe unul din acesti micuti sa pacatuiasca.
3Luati seama la voi insiva! Daca fratele tau pacatuieste impotriva ta, mustra-l! si daca-i pare rau, iarta-l!
4si chiar daca pacatuieste impotriva ta de sapte ori pe zi, si de sapte ori pe zi se intoarce la tine si zice: "Imi pare rau!" - sa-l ierti.
5Apostolii au zis Domnului: "Mareste-ne credinta!"
6si Domnul a zis: "Daca ati avea credinta cat un graunte de mustar, ati zice dudului acestuia: "Dezradacineaza-te si sadeste-te in mare", si v-ar asculta.
"Robi netrebnici".
7Cine dintre voi, daca are un rob, care ara sau paste oile, ii va zice, cand vine de la camp: "Vino indata, si sezi la masa?"
8Nu-i va zice mai degraba: "Gateste-mi sa mananc, incinge-te, si slujeste-mi pana voi manca si voi bea eu; dupa aceea, vei manca si vei bea si tu?"
9Va ramane el indatorat fata de robul acela, pentru ca robul a facut ce-i fusese poruncit? Nu cred.
10Tot asa si voi, dupa ce veti face tot ce vi s-a poruncit, sa ziceti: "Suntem niste robi netrebnici; am facut ce eram datori sa facem."
Cei zece leprosi.
11Isus mergea spre Ierusalim, si a trecut printre Samaria si Galilea.
12Pe cand intra intr-un sat, L-au intampinat zece leprosi. Ei au stat departe,
13si-au ridicat glasul, si au zis: "Isuse, Invatatorule, ai mila de noi!"
14Cand i-a vazut Isus, le-a zis: "Duceti-va si aratati-va preotilor!" si pe cand se duceau, au fost curatiti.
15Unul din ei, cand s-a vazut vindecat, s-a intors, slavind pe Dumnezeu cu glas tare.
16S-a aruncat cu fata la pamant la picioarele lui Isus, si I-a multumit. Era Samaritean.
17Isus a luat cuvantul, si a zis: "Oare n-au fost curatiti toti cei zece? Dar ceilalti noua, unde sunt?
18Nu s-a gasit decat strainul acesta sa se intoarca si sa dea slava lui Dumnezeu?"
19Apoi i-a zis: "Scoala-te si pleaca; credinta ta te-a mantuit."
Venirea Imparatiei lui Dumnezeu.
20Fariseii au intrebat pe Isus cand va veni Imparatia lui Dumnezeu. Drept raspuns, El le-a zis: "Imparatia lui Dumnezeu nu vine in asa fel ca sa izbeasca privirile.
21Nu se va zice: "Uite-o aici", sau: "Uite-o acolo!" Caci iata ca Imparatia lui Dumnezeu este inauntrul vostru."
Venirea Fiului omului.
22si a zis ucenicilor: "Vor veni zile cand veti dori sa vedeti una din zilele Fiului omului, si n-o veti vedea.
23Vi se va zice: "Iata-L aici, iata-L acolo!" Sa nu va duceti, nici sa nu-i urmati.
24Caci, cum iese fulgerul si lumineaza de la o margine a cerului pana la cealalta, asa va fi si Fiul omului in ziua Sa.
25Dar mai intai trebuie sa sufere multe, si sa fie lepadat de neamul acesta.
26Ce s-a intamplat in zilele lui Noe, se va intampla la fel si in zilele Fiului omului:
27mancau, beau, se insurau si se maritau pana in ziua cand a intrat Noe in corabie; si a venit potopul si i-a prapadit pe toti.
28Ce s-a intamplat in zilele lui Lot, se va intampla aidoma: oamenii mancau, beau, cumparau, vindeau, sadeau, zideau;
29dar, in ziua cand a iesit Lot din Sodoma, a plouat foc si pucioasa din cer, si i-a pierdut pe toti.
30Tot asa va fi si in ziua cand Se va arata Fiul omului.
31In ziua aceea, cine va fi pe acoperisul casei, si isi va avea vasele in casa, sa nu se pogoare sa le ia; si cine va fi pe camp, de asemenea, sa nu se mai intoarca.
32Aduceti-va aminte de nevasta lui Lot.
33Oricine va cauta sa-si scape viata, o va pierde; si oricine o va pierde, o va gasi.
34Va spun ca, in noaptea aceea, doi insi vor fi in acelasi pat, unul va fi luat si altul va fi lasat;
35doua femei vor macina impreuna: una va fi luata, si alta va fi lasata.
36Doi barbati vor fi la camp: unul va fi luat si altul va fi lasat."
37Ucenicii L-au intrebat: "Unde, Doamne?" Iar El a raspuns: "Unde va fi trupul acolo se vor strange vulturii."
Pilda judecatorului nedrept.
18
1Isus le-a spus o pilda, ca sa le arate ca trebuie sa se roage necurmat, si sa nu se lase.
2El le-a zis: "Intr-o cetate era un judecator, care de Dumnezeu nu se temea si de oameni nu se rusina.
3In cetatea aceea era si o vaduva, care venea des la el, si-i zicea: "Fa-mi dreptate in cearta cu parasul meu."
4Multa vreme n-a voit sa-i faca dreptate. Dar in urma, si-a zis: "Macar ca de Dumnezeu nu ma tem si de oameni nu ma rusinez,
5totusi, pentru ca vaduva aceasta ma tot necajeste, ii voi face dreptate, ca sa nu tot vina sa-mi bata capul."
6Domnul a adaugat: "Auziti ce zice judecatorul nedrept?
7si Dumnezeu nu va face dreptate alesilor Lui, care striga zi si noapte catre El, macar ca zaboveste fata de ei?
8Va spun ca le va face dreptate in curand. Dar cand va veni Fiul omului, va gasi El credinta pe pamant?"
Pilda vamesului si a Fariseului.
9A mai spus si pilda aceasta pentru unii care se incredeau in ei insisi ca sunt neprihaniti, si dispretuiau pe ceilalti.
10"Doi oameni s-au suit la Templu sa se roage; unul era Fariseu, si altul vames.
11Fariseul sta in picioare, si a inceput sa se roage in sine astfel: "Dumnezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, hrapareti, nedrepti, preacurvari sau chiar ca vamesul acesta.
12Eu postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate veniturile mele."
13Vamesul sta departe, si nu indraznea nici ochii sa si-i ridice spre cer; ci se batea in piept, si zicea: "Dumnezeule, ai mila de mine, pacatosul!"
14Eu va spun ca mai degraba omul acesta s-a pogorat acasa socotit neprihanit decat celalalt. Caci oricine se inalta, va fi smerit; si oricine se smereste, va fi inaltat."
Copilasii.
15I-au adus si niste copilasi, ca sa Se atinga de ei. Dar ucenicii, cand au vazut lucrul acesta, au certat pe aceia care-i aduceau.
16Isus a chemat la Sine pe copilasi, si a zis: "Lasati copilasii sa vina la Mine, si nu-i opriti; caci Imparatia lui Dumnezeu este a unora ca ei.
17Adevarat va spun ca, oricine nu va primi Imparatia lui Dumnezeu ca un copilas, cu nici un chip nu va intra in ea."
Tanarul bogat.
18Un fruntas a intrebat pe Isus: "Bunule Invatator, ce trebuie sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?"
19"Pentru ce Ma numesti bun?" i-a raspuns Isus. "Nimeni nu este bun decat Unul singur: Dumnezeu.
20stii poruncile: "Sa nu preacurvesti; sa nu ucizi; sa nu furi; sa nu faci o marturisire mincinoasa; sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta."
21"Toate aceste lucruri", I-a zis el, "le-am pazit din tineretea mea."
22Cand a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis: "Iti mai lipseste un lucru: vinde tot ce ai, imparte la saraci, si vei avea o comoara in ceruri. Apoi, vino si urmeaza-Ma."
23Cand a auzit el aceste cuvinte, s-a intristat de tot; caci era foarte bogat.
24Isus a vazut ca s-a intristat de tot, si a zis: "Cat de anevoie vor intra in Imparatia lui Dumnezeu cei ce au avutii!
25Fiindca mai lesne este sa treaca o camila prin urechea acului, decat sa intre un om bogat in Imparatia lui Dumnezeu."
26Cei ce-L ascultau, au zis: "Atunci cine poate fi mantuit?"
27Isus a raspuns: "Ce este cu neputinta la oameni, este cu putinta la Dumnezeu."
28Atunci Petru a zis: "Iata ca noi am lasat totul, si Te-am urmat."
29si Isus le-a zis: "Adevarat va spun ca nu este nimeni, care sa-si fi lasat casa, sau nevasta, sau fratii, sau parintii, sau copiii, pentru Imparatia lui Dumnezeu,
30si sa nu primeasca mult mai mult in veacul acesta de acum, iar in veacul viitor, viata vesnica."
Isus vesteste moartea si invierea Sa.
31Isus a luat cu Sine pe cei doisprezece, si le-a zis: "Iata ca ne suim la Ierusalim, si tot ce a fost scris prin prooroci despre Fiul omului, se va implini.
32Caci va fi dat in mana Neamurilor; Il vor batjocori, Il vor ocari, Il vor scuipa;
33si, dupa ce-L vor bate cu nuiele, Il vor omori, dar a treia zi va invia."
34Ei n-au inteles nimic din aceste lucruri: caci vorbirea aceasta era ascunsa pentru ei, si nu pricepeau ce le spunea Isus.
Vindecarea unui orb la Ierihon.
35Pe cand Se apropia Isus de Ierihon, un orb sedea langa drum si cersea.
36Cand a auzit norodul trecand, a intrebat ce este.
37I-au spus: "Trece Isus din Nazaret."
38si el a strigat: "Isuse, Fiul lui David, ai mila de mine!"
39Cei ce mergeau inainte, il certau sa taca; dar el tipa si mai tare: "Fiul lui David, ai mila de mine!"
40Isus S-a oprit, si a poruncit sa-l aduca la El; si, dupa ce s-a apropiat, l-a intrebat:
41"Ce vrei sa-ti fac?" "Doamne", a raspuns el, "sa-mi capat vederea."
42si Isus i-a zis: "Capata-ti vederea. Credinta ta te-a mantuit."
43Numaidecat, orbul si-a capatat vederea, si a mers dupa Isus, slavind pe Dumnezeu. Tot norodul, cand a vazut cele intamplate, a dat lauda lui Dumnezeu.
Zacheu.
19
1Isus a intrat in Ierihon, si trecea prin cetate.
2si un om bogat, numit Zacheu, mai marele vamesilor,
3cauta sa vada care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, caci era mic de statura.
4A alergat inainte, si s-a suit intr-un dud ca sa-L vada; pentru ca pe drumul acela avea sa treaca.
5Isus, cand a ajuns la locul acela, si-a ridicat ochii in sus, si i-a zis: "Zachee, da-te jos degraba, caci astazi trebuie sa raman in casa ta."
6Zacheu s-a dat jos in graba, si L-a primit cu bucurie.
7Cand au vazut lucrul acesta, toti carteau si ziceau: "A intrat sa gazduiasca la un om pacatos!"
8Dar Zacheu a stat inaintea Domnului, si I-a zis: "Iata, Doamne, jumatate din avutia mea o dau saracilor; si, daca am napastuit pe cineva cu ceva, ii dau inapoi impatrit."
9Isus i-a zis: "Astazi a intrat mantuirea in casa aceasta, caci si el este fiul lui Avraam.
10Pentru ca Fiul omului a venit sa caute si sa mantuiasca ce era pierdut."
Pilda polilor.
11Pe cand ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pilda, pentru ca era aproape de Ierusalim, si ei credeau ca Imparatia lui Dumnezeu are sa se arate indata.
12Deci a zis: "Un om de neam mare s-a dus intr-o tara departata, ca sa-si ia o imparatie, si apoi sa se intoarca.
13A chemat zece din robii sai, le-a dat zece poli (Greceste: mine.), si le-a zis: "Puneti-i in negot pana ma voi intoarce."
14Dar cetatenii lui il urau; si au trimis dupa el o solie sa-i spuna: "Nu vrem ca omul acesta sa imparateasca peste noi."
15Cand s-a intors inapoi, dupa ce isi luase imparatia, a spus sa cheme pe robii aceia, carora le daduse banii, ca sa vada cat castigase fiecare cu ei din negot.
16Cel dintai a venit, si i-a zis: "Doamne, polul tau a mai adus zece poli."
17El i-a zis: "Bine, rob bun; fiindca ai fost credincios in putine lucruri, primeste carmuirea a zece cetati."
18A venit al doilea, si i-a zis: "Doamne, polul tau a mai adus cinci poli."
19El i-a zis si lui: "Primeste si tu carmuirea a cinci cetati."
20A venit un altul, si i-a zis: "Doamne, iata-ti polul, pe care l-am pastrat invelit intr-un stergar;
21caci m-am temut de tine, fiindca esti un om aspru; iei ce n-ai pus, si seceri ce n-ai semanat."
22Stapanul i-a zis: "Rob rau; te voi judeca dupa cuvintele tale. stiai ca sunt un om aspru, care iau ce n-am pus si secer ce n-am semanat;
23atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentru ca, la intoarcerea mea, sa-i fi luat inapoi cu dobanda?"
24Apoi a zis celor ce erau de fata: "Luati-i polul, si dati-l celui ce are zece poli."
25"Doamne", i-au zis ei, "el are zece poli."
26Iar el le-a zis: "Va spun ca celui ce are, i se va da; dar de la cel ce n-are, se va lua chiar si ce are.
27Cat despre vrajmasii mei, care n-au vrut sa imparatesc eu peste ei, aduceti-i incoace, si taiati-i inaintea mea."
28Dupa ce a vorbit astfel, Isus a pornit in frunte si Se suia spre Ierusalim.
Intrarea lui Isus in Ierusalim.
29Cand S-a apropiat de Betfaghe si de Betania, inspre muntele numit al Maslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Sai,
30si le-a zis: "Duceti-va in satul dinaintea voastra. Cand veti intra in el, veti gasi un magarus legat, pe care n-a incalecat nimeni niciodata: dezlegati-l, si aduceti-Mi-l.
31Daca va va intreba cineva: "Pentru ce-l dezlegati?" sa-i spuneti asa: "Pentru ca Domnul are trebuinta de el."
32Cei ce fusesera trimisi, s-au dus si au gasit asa cum le spusese Isus.
33Pe cand dezlegau magarusul, stapanii lui le-au zis: "Pentru ce dezlegati magarusul?"
34Ei au raspuns: "Domnul are trebuinta de el."
35si au adus magarusul la Isus. Apoi si-au aruncat hainele pe el, si au asezat pe Isus, calare deasupra.
36Pe cand mergea Isus, oamenii isi asterneau hainele pe drum.
37si cand S-a apropiat de Ierusalim, spre pogorasul muntelui Maslinilor, toata multimea ucenicilor, plina de bucurie, a inceput sa laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe care le vazusera.
38Ei ziceau: "Binecuvantat este Imparatul care vine in Numele Domnului! Pace in cer, si slava in locurile prea inalte!"
39Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus: "Invatatorule, cearta-Ti ucenicii!"
40si El a raspuns: "Va spun ca, daca vor tacea ei, pietrele vor striga."
Isus plange pentru cetate.
41Cand S-a apropiat de cetate si a vazut-o, Isus a plans pentru ea,
42si a zis: "Daca ai fi cunoscut si tu, macar in aceasta zi, lucrurile, care puteau sa-ti dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tai.
43Vor veni peste tine zile, cand vrajmasii tai te vor inconjura cu santuri, te vor impresura, si te vor strange din toate partile:
44te vor face una cu pamantul, pe tine si pe copiii tai din mijlocul tau; si nu vor lasa in tine piatra pe piatra, pentru ca n-ai cunoscut vremea cand ai fost cercetata."
Izgonirea vanzatorilor din Templu.
45In urma a intrat in Templu, si a inceput sa scoata afara pe cei ce vindeau si cumparau in el.
46si le-a zis: "Este scris: "Casa Mea va fi o casa de rugaciune. Dar voi ati facut din ea o pestera de talhari."
47Isus invata in toate zilele pe norod in Templu. si preotii cei mai de seama, carturarii si batranii norodului cautau sa-L omoare;
48dar nu stiau cum sa faca, pentru ca tot norodul Ii sorbea vorbele de pe buze.
Puterea lui Isus.
20
1Intr-una din acele zile, cand invata Isus norodul in Templu si propovaduia Evanghelia, au venit deodata la El preotii cei mai de seama si carturarii, cu batranii,
2si I-au zis: "Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ti-a dat puterea aceasta?"
3Drept raspuns, El le-a zis: "Am sa va pun si Eu o intrebare. Spuneti-Mi:
4Botezul lui Ioan venea din cer sau de la oameni?"
5Dar ei cugetau astfel intre ei: "Daca raspundem: "Din cer", va zice: "Atunci de ce nu l-ati crezut?"
6si daca raspundem: "De la oameni", tot norodul ne va ucide cu pietre; caci este incredintat ca Ioan era un prooroc."
7Atunci au raspuns ca nu stiu de unde venea botezul lui Ioan.
8si Isus le-a zis: "Nici Eu n-am sa va spun cu ce putere fac aceste lucruri."
Pilda vierilor.
9Apoi a inceput sa spuna norodului pilda aceasta: "Un om a sadit o vie, a arendat-o unor vieri si a plecat intr-o alta tara, pentru o vreme indelungata.
10La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca sa-i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au batut, si l-au trimis inapoi cu mainile goale.
11A mai trimis un alt rob; ei l-au batut si pe acela, l-au batjocorit, si l-au trimis inapoi cu mainile goale.
12A mai trimis un al treilea rob; ei l-au ranit si pe acela, si l-au scos afara.
13Stapanul viei a zis: "Ce sa fac? Am sa trimit pe fiul meu preaiubit; poate ca il vor primi cu cinste."
14Dar vierii, cand l-au vazut, s-au sfatuit intre ei, si au zis: "Iata mostenitorul; veniti sa-l ucidem, ca mostenirea sa fie a noastra."
15si l-au scos afara din vie, si l-au omorat. Acum, ce le va face stapanul viei?
16Va veni, va pierde pe vierii aceia, si via o va da altora." Cand au auzit ei cuvintele acestea, au zis: "Nicidecum!"
17Dar Isus i-a privit drept in fata, si a zis: "Ce inseamna cuvintele acestea, care au fost scrise: "Piatra, pe care au lepadat-o zidarii, a ajuns sa fie pusa in capul unghiului?
18Oricine va cadea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: si pe acela peste care va cadea ea, il va spulbera?"
19Preotii cei mai de seama si carturarii cautau sa puna mana pe El, chiar in ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepusera ca Isus spusese pilda aceasta impotriva lor.
Birul Cezarului.
20Au inceput sa pandeasca pe Isus; si au trimis niste iscoditori, care se prefaceau ca sunt neprihaniti, ca sa-L prinda cu vorba si sa-L dea pe mana stapanirii si pe mana puterii dregatorului.
21Iscoditorii acestia L-au intrebat: "Invatatorule, stim ca vorbesti si inveti pe oameni drept, si ca nu cauti la fata oamenilor, ci-i inveti calea lui Dumnezeu in adevar.
22Se cuvine sa platim bir Cezarului sau nu?"
23Isus le-a priceput viclenia, si le-a raspuns: "Pentru ce Ma ispititi?
24Aratati-Mi un ban (Greceste: dinar.). Al cui chip, si ale cui slove sunt scrise pe el?" "Ale Cezarului" au raspuns ei.
25Atunci El le-a zis: "Dati dar Cezarului ce este al Cezarului, si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu."
26Nu L-au putut prinde cu vorba inaintea norodului; ci, mirati de raspunsul Lui, au tacut.
Despre inviere.
27Unii din Saduchei, care zic ca nu este inviere, s-au apropiat si au intrebat pe Isus:
28"Invatatorule, iata ce ne-a scris Moise: "Daca moare fratele cuiva, avand nevasta, dar fara sa aiba copii, fratele lui sa ia pe nevasta lui, si sa ridice urmas fratelui sau."
29Au fost dar sapte frati. Cel dintai s-a insurat, si a murit fara copii.
30Pe nevasta lui, a luat-o al doilea; si a murit si el fara copii.
31A luat-o si al treilea, si tot asa toti sapte; si au murit fara sa lase copii.
32La urma tuturor, a murit si femeia.
33Deci, la inviere, nevasta caruia dintre ei va fi femeia? Fiindca toti sapte au avut-o de nevasta."
34Isus le-a raspuns: "Fiii veacului acestuia se insoara si se marita;
35dar cei ce vor fi gasiti vrednici sa aiba parte de veacul viitor si de invierea dintre cei morti, nici nu se vor insura, nici nu se vor marita.
36Pentru ca nici nu vor putea muri, caci vor fi ca ingerii. si vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai invierii.
37Dar ca mortii invie, a aratat insusi Moise, in locul unde este vorba despre "Rug", cand numeste pe Domnul: "Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov."
38Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii, caci pentru El toti sunt vii."
39Unii din carturari au luat cuvantul, si au zis: "Invatatorule, bine ai zis."
40si nu mai indrazneau sa-I mai puna nici o intrebare.
Al cui fiu este Hristosul ?
41Isus le-a zis: "Cum se zice ca Hristosul este fiul lui David?
42Caci insusi David zice in Cartea Psalmilor: "Domnul a zis Domnului meu: sezi la dreapta Mea,
43pana voi pune pe vrajmasii Tai sub picioarele Tale."
44Deci David Il numeste Domn; atunci cum este El fiul lui?"
Carturarii mustrati de Isus.
45Atunci a zis ucenicilor Sai, in auzul intregului norod:
46"Paziti-va de carturari, carora le place sa se plimbe in haine lungi, si sa le faca lumea plecaciuni prin piete; ei umbla dupa scaunele dintai in sinagogi, si dupa locurile dintai la ospete;
47si casele vaduvelor le mananca, in timp ce, de ochii lumii, fac rugaciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osanda."
Vaduva saraca.
21
1Isus si-a ridicat ochii, si a vazut pe niste bogati care isi aruncau darurile in vistierie.
2A vazut si pe o vaduva saraca, aruncand acolo doi banuti.
3si a zis: "Adevarat va spun, ca aceasta vaduva saraca a aruncat mai mult decat toti ceilalti;
4caci toti acestia au aruncat la daruri din prisosul lor; dar ea a aruncat din saracia ei, tot ce avea ca sa traiasca."
Nimicirea Ierusalimului si venirea Fiului omului.
5Pe cand vorbeau unii despre Templu, ca era impodobit cu pietre frumoase si daruri, Isus a zis:
6"Vor veni zile cand, nu va ramane aici piatra pe piatra, care sa nu fie daramata."
7"Invatatorule", L-au intrebat ei, "cand se vor intampla toate aceste lucruri? si care va fi semnul cand se vor intampla aceste lucruri?"
8Isus a raspuns: "Bagati de seama sa nu va amageasca cineva. Caci vor veni multi in Numele Meu, si vor zice: "Eu sunt Hristosul", si "Vremea se apropie." Sa nu mergeti dupa ei.
9Cand veti auzi de razboaie si de rascoale, sa nu va spaimantati; pentru ca intai trebuie sa se intample aceste lucruri. Dar sfarsitul nu va fi indata.
10"Apoi", le-a zis El, "un neam se va scula impotriva altui neam, si o imparatie impotriva altei imparatii.
11Pe alocuri vor fi mari cutremure de pamant, foamete si ciuma; vor fi aratari inspaimantatoare, si semne mari in cer.
12Dar inainte de toate acestea, vor pune mainile pe voi, si va vor prigoni: va vor da pe mana sinagogilor, va vor arunca in temnite, va vor tari inaintea imparatilor si inaintea dregatorilor, din pricina Numelui Meu.
13Aceste lucruri vi se vor intampla ca sa fiti marturie.
14Tineti bine minte, sa nu va ganditi mai dinainte ce veti raspunde;
15caci va voi da o gura si o intelepciune, careia nu-i vor putea raspunde, nici sta impotriva toti potrivnicii vostri.
16Veti fi dati in mainile lor pana si de parintii, fratii, rudele si prietenii vostri; si vor omori pe multi dintre voi.
17Veti fi urati de toti din pricina Numelui Meu.
18Dar nici un par din cap nu vi se va pierde.
19Prin rabdarea voastra, va veti castiga sufletele voastre.
Indemn la veghere.
20Cand veti vedea Ierusalimul inconjurat de osti, sa stiti ca atunci pustiirea lui este aproape.
21Atunci, cei din Iudea sa fuga la munti, cei din mijlocul Ierusalimului sa iasa afara din el, si cei de prin ogoare sa nu intre in el.
22Caci zilele acelea vor fi zile de razbunare, ca sa se implineasca tot ce este scris.
23Vai de femeile care vor fi insarcinate, si de cele ce vor da tata in acele zile! Pentru ca va fi o stramtorare mare in tara, si manie impotriva norodului acestuia.
24Vor cadea sub ascutisul sabiei, vor fi luati robi printre toate neamurile; si Ierusalimul va fi calcat in picioare de neamuri, pana se vor implini vremurile neamurilor.
25Vor fi semne in soare, in luna si in stele. si pe pamant va fi stramtorare printre neamuri, care nu vor sti ce sa faca la auzul urletului marii si al valurilor;
26oamenii isi vor da sufletul de groaza, in asteptarea lucrurilor care se vor intampla pe pamant; caci puterile cerurilor vor fi clatinate.
27Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere si slava mare.
28Cand vor incepe sa se intample aceste lucruri, sa va uitati in sus, si sa va ridicati capetele, pentru ca izbavirea voastra se apropie."
29si le-a spus o pilda: "Vedeti smochinul si toti copacii.
30Cand infrunzesc, si-i vedeti, voi singuri cunoasteti ca de acum vara este aproape.
31Tot asa, cand veti vedea intamplandu-se aceste lucruri, sa stiti ca Imparatia lui Dumnezeu este aproape.
32Adevarat va spun ca nu va trece neamul acesta, pana cand se vor implini toate aceste lucruri.
33Cerul si pamantul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
34Luati seama la voi insiva, ca nu cumva sa vi se ingreuieze inimile cu imbuibare de mancare si bautura, si cu ingrijorarile vietii acesteia, si astfel ziua aceea sa vina fara veste asupra voastra.
35Caci ziua aceea va veni ca un lat peste toti cei ce locuiesc pe toata fata pamantului.
36Vegheati dar in tot timpul, si rugati-va, ca sa aveti putere sa scapati de toate lucrurile acestea, care se vor intampla, si sa stati in picioare inaintea Fiului omului."
37Ziua, Isus invata pe norod in Templu, iar noaptea Se ducea de o petrecea in muntele care se cheama muntele Maslinilor.
38si tot norodul venea dis-de-dimineata la El in Templu, ca sa-L asculte.
Sfat impotriva lui Isus.
22
1Praznicul azimilor, numit Pastele, se apropia.
2Preotii cei mai de seama si carturarii cautau un mijloc cum sa omoare pe Isus; caci se temeau de norod.
3Dar Satana a intrat in Iuda, zis si Iscarioteanul, care era din numarul celor doisprezece.
4Iuda s-a dus sa se inteleaga cu preotii cei mai de seama si cu capeteniile strajerilor Templului cum sa-L dea in mainile lor.
5Ei s-au bucurat, si au cazut la invoiala sa-i dea bani.
6Dupa ce le-a fagaduit ca li-L va da in maini, Iuda cauta un prilej nimerit sa dea pe Isus in mainile lor, fara stirea norodului.
Praznuirea Pastelor.
7Ziua praznicului Azimilor, in care trebuiau jertfite Pastele, a venit.
8si Isus a trimis pe Petru si pe Ioan, si le-a zis: "Duceti-va de pregatiti-ne Pastele, ca sa mancam."
9"Unde voiesti sa pregatim?" L-au intrebat ei.
10El le-a raspuns: "Iata, cand veti intra in cetate, va va iesi inainte un om, ducand un ulcior cu apa; mergeti dupa el in casa in care va intra,
11si spuneti stapanului casei: "Invatatorul iti zice: Unde este odaia pentru oaspeti, in care sa mananc Pastele cu ucenicii Mei?"
12si are sa va arate o odaie mare de sus, asternuta gata: acolo sa pregatiti Pastele."
13Ei au plecat, si au gasit asa cum le spusese El. si au pregatit Pastele.
14Cand a sosit ceasul, Isus a sezut la masa cu cei doisprezece apostoli.
15El le-a zis: "Am dorit mult sa mananc Pastele acestea cu voi inainte de patima Mea;
16caci va spun, ca de acum incolo, nu le voi mai manca, pana la implinirea lor in Imparatia lui Dumnezeu."
17si a luat un pahar, a multumit lui Dumnezeu, si a zis: "Luati paharul acesta, si impartiti-l intre voi;
18pentru ca va spun ca nu voi mai bea de acum incolo din rodul vitei, pana cand va veni Imparatia lui Dumnezeu."
19Apoi a luat paine; si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, a frant-o, si le-a dat-o zicand: "Acesta este trupul Meu, care se da pentru voi; sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea."
20Tot astfel, dupa ce au mancat, a luat paharul, si li l-a dat, zicand: "Acest pahar este legamantul cel nou, facut in sangele Meu, care se varsa pentru voi."
Descoperirea vanzatorului.
21"Dar iata ca mana vanzatorului Meu este cu Mine la masa aceasta.
22Negresit, Fiul omului Se duce, dupa cum este randuit. Dar vai de omul acela prin care este vandut El!"
23si au inceput sa se intrebe unii pe altii cine din ei sa fie acela care va face lucrul acesta.
Care este cel mai mare ?
24Intre apostoli s-a iscat si o cearta, ca sa stie care din ei avea sa fie socotit ca cel mai mare?
25Isus le-a zis: "Imparatii Neamurilor domnesc peste ele; si celor ce le stapanesc, li se da numele de binefacatori.
26Voi sa nu fiti asa. Ci cel mai mare dintre voi, sa fie ca cel mai mic; si cel ce carmuieste, ca cel ce slujeste.
27Caci care este mai mare: cine sta la masa, sau cine slujeste la masa? Nu cine sta la masa? si Eu totusi, sunt in mijlocul vostru ca cel ce slujeste la masa.
28Voi sunteti aceia, care ati ramas necontenit cu Mine in incercarile Mele.
29De aceea va pregatesc Imparatia, dupa cum Tatal Meu Mi-a pregatit-o Mie,
30ca sa mancati si sa beti la masa Mea in Imparatia Mea, si sa sedeti pe scaune de domnie, ca sa judecati pe cele douasprezece semintii ale lui Israel."
Instiintarea lui Petru.
31Domnul a zis: "Simone, Simone, Satana v-a cerut sa va cearna ca graul.
32Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca sa nu se piarda credinta ta; si dupa ce te vei intoarce la Dumnezeu, sa intaresti pe fratii tai."
33"Doamne", I-a zis Petru, "cu Tine sunt gata sa merg chiar si in temnita si la moarte."
34si Isus i-a zis: "Petre, iti spun ca nu va canta astazi cocosul, pana te vei lepada de trei ori ca nu Ma cunosti."
35Apoi le-a mai zis: "Cand v-am trimis fara punga, fara traista, si fara incaltaminte, ati dus voi lipsa de ceva? "De nimic", I-au raspuns ei.
36si El le-a zis: "Acum, dimpotriva, cine are o punga, s-o ia; cine are o traista, de asemenea s-o ia; si cine n-are sabie, sa-si vanda haina, si sa-si cumpere o sabie.
37Caci va spun ca trebuie sa se implineasca cu Mine aceste cuvinte scrise: "El a fost pus in numarul celor faradelege." si lucrurile privitoare la Mine, sunt gata sa se implineasca."
38"Doamne", I-au zis ei, "iata aici doua sabii." si El le-a zis: "Destul!"
Ghetsimani.
39Dupa ce a iesit afara, S-a dus, ca de obicei, in muntele Maslinilor. Ucenicii Lui au mers dupa El.
40Cand a ajuns la locul acela, le-a zis: "Rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita."
41Apoi S-a departat de ei ca la o aruncatura de piatra, a ingenuncheat, si a inceput sa Se roage,
42zicand: "Tata, daca voiesti, departeaza paharul acesta de la Mine! Totusi, faca-se nu voia Mea, ci a Ta."
43Atunci I s-a aratat un inger din cer, ca sa-L intareasca.
44A ajuns intr-un chin ca de moarte, si a inceput sa Se roage si mai fierbinte; si sudoarea I se facuse ca niste picaturi mari de sange, care cadeau pe pamant.
45Dupa ce S-a rugat, S-a sculat, si a venit la ucenici; i-a gasit adormiti de intristare,
46si le-a zis: "Pentru ce dormiti? Sculati-va si rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita."
Prinderea lui Isus.
47Pe cand graia El inca, iata ca a venit o gloata. si cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea in fruntea lor. El s-a apropiat de Isus, ca sa-L sarute.
48si Isus i-a zis: "Iudo, cu o sarutare vinzi tu pe Fiul omului?"
49Cei ce erau cu Isus, au vazut ce avea sa se intample, si au zis: "Doamne, sa lovim cu sabia?"
50si unul din ei a lovit pe robul marelui preot, si i-a taiat urechea dreapta.
51Dar Isus a luat cuvantul, si a zis: "Lasati-i! Pana aici!" si S-a atins de urechea omului aceluia, si l-a vindecat.
52Isus a zis apoi preotilor celor mai de seama, capeteniilor strajerilor Templului si batranilor, care venisera impotriva Lui: "Ati iesit dupa Mine ca dupa un talhar, cu sabii si cu ciomege?
53In toate zilele eram cu voi in Templu, si n-ati pus mana pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru si puterea intunericului."
Tagaduirea lui Petru.
54Dupa ce au pus mana pe Isus, L-au dus si L-au bagat in casa marelui preot. Petru mergea dupa El de departe.
55Au aprins un foc in mijlocul curtii si au sezut jos. Petru s-a asezat si el printre ei.
56O slujnica l-a vazut cum sedea la para focului, s-a uitat tinta la el, si a zis: "si omul acesta era cu El."
57Dar Petru s-a lepadat, si a zis: "Femeie, nu-L cunosc."
58Peste putin, l-a vazut un altul si a zis: "si tu esti unul din oamenii aceia." Iar Petru a zis: "Omule, nu sunt dintre ei."
59Cam dupa un ceas, un altul intarea acelasi lucru, si zicea: "Nu mai incape indoiala ca si omul acesta era cu El, caci este Galilean."
60Petru a raspuns: "Omule, nu stiu ce zici." Chiar in clipa aceea, pe cand vorbea el inca, a cantat cocosul.
61Domnul S-a intors, si S-a uitat tinta la Petru. si Petru si-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Domnul: "Inainte ca sa cante cocosul te vei lepada de Mine de trei ori."
62si a iesit afara, si a plans cu amar.
Isus inaintea Sinedriului. Osandirea.
63Oamenii, care pazeau pe Isus, Il batjocoreau si-L bateau.
64L-au legat la ochi, Il loveau peste fata, si-L intrebau, zicand: "Proroceste, cine Te-a lovit?"
65si rosteau impotriva Lui multe alte batjocori.
66Cand s-a facut ziua, batranii norodului, preotii cei mai de seama si carturarii s-au adunat impreuna, si au adus pe Isus in Soborul lor. Ei I-au zis:
67"Daca esti Tu Hristosul, spune-ne!" Isus le-a raspuns: "Daca va voi spune, nu veti crede;
68si daca va voi intreba, nu-Mi veti raspunde, nici nu-Mi veti da drumul.
69De acum incolo, Fiul omului va sedea la dreapta puterii lui Dumnezeu."
70Toti au zis: "Esti Tu dar Fiul lui Dumnezeu?" si El le-a raspuns: "Asa cum o spuneti; da, sunt."
71Atunci ei au zis: "Ce nevoie mai avem de marturie? Noi insine am auzit-o din gura Lui."
Isus inaintea lui Pilat.
23
1S-au sculat toti, si au dus pe Isus inaintea lui Pilat.
2si au inceput sa-L parasca, si sa zica: "Pe omul acesta l-am gasit atatand neamul nostru la rascoala, oprind a plati bir Cezarului, si zicand ca el este Hristosul, Imparatul."
3Pilat L-a intrebat: "Esti Tu Imparatul Iudeilor?" "Da", i-a raspuns Isus, "sunt."
4Pilat a zis preotilor celor mai de seama si noroadelor: "Eu nu gasesc nici o vina in omul acesta."
5Dar ei staruiau si mai mult, si ziceau: "Intarata norodul, si invata pe oameni prin toata Iudea, din Galilea, unde a inceput, pana aici."
Isus inaintea lui Irod.
6Cand a auzit Pilat de Galilea, a intrebat daca omul acesta este Galilean.
7si cand a aflat ca este de sub stapanirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla si el in Ierusalim in zilele acelea.
8Irod, cand a vazut pe Isus, s-a bucurat foarte mult; caci de mult dorea sa-L vada, din pricina celor auzite despre El; si nadajduia sa-L vada facand vreo minune.
9I-a pus multe intrebari; dar Isus nu i-a raspuns nimic.
10Preotii cei mai de seama si carturarii stateau acolo, si-L parau cu infierbantare.
11Irod, cu ostasii lui de paza, se purtau cu El cu dispret; si, dupa ce si-a batut joc de El, si L-a imbracat cu o haina stralucitoare, L-a trimis inapoi la Pilat.
12In ziua aceea, Irod si Pilat s-au imprietenit unul cu altul, caci erau invrajbiti intre ei mai inainte.
Hotararea de moarte intarita.
13Pilat a strans pe preotii cei mai de seama, pe fruntasi si pe norod,
14si le-a zis: "Mi-ati adus inainte pe omul acesta ca pe unul care atata norodul la rascoala. si iata ca, dupa ce l-am cercetat cu de-amanuntul, inaintea voastra, nu l-am gasit vinovat de nici unul din lucrurile de care-l parati.
15Nici Irod nu i-a gasit nici o vina, caci ni l-a trimis inapoi; si iata ca omul acesta n-a facut nimic vrednic de moarte.
16Eu deci, dupa ce voi pune sa-l bata, ii voi da drumul."
17La fiecare praznic al Pastelor, Pilat trebuia sa le slobozeasca un intemnitat.
18Ei au strigat cu totii intr-un glas: "La moarte cu omul acesta, si slobozeste-ne pe Baraba!"
19Baraba fusese aruncat in temnita pentru o rascoala, care avusese loc in cetate, si pentru un omor.
20Pilat le-a vorbit din nou, cu gand sa dea drumul lui Isus.
21Dar ei au strigat: "Rastigneste-L, rastigneste-L!"
22Pilat le-a zis pentru a treia oara: "Dar ce rau a facut? Eu n-am gasit nici o vina de moarte in El. Asa ca, dupa ce voi pune sa-L bata, Ii voi da drumul."
23Dar ei strigau in gura mare, si cereau de zor sa fie rastignit. si strigatele lor si ale preotilor celor mai de seama au biruit.
24Pilat a hotarat sa li se implineasca cererea.
25Le-a slobozit pe cel ce fusese aruncat in temnita pentru rascoala si omor, si pe care-l cereau ei; iar pe Isus L-a dat in mainile lor, ca sa-si faca voia cu El.
Rastignirea.
26Pe cand Il duceau sa-L rastigneasca, au pus mana pe un anume Simon din Cirena, care se intorcea de la camp; si i-au pus crucea in spinare, ca s-o duca dupa Isus.
27In urma lui Isus mergea o mare multime de norod si femei, care se boceau, isi bateau pieptul, si se tanguiau dupa El.
28Isus S-a intors spre ele, si a zis: "Fiice ale Ierusalimului, nu Ma plangeti pe Mine; ci plangeti-va pe voi insiva si pe copiii vostri.
29Caci iata vor veni zile, cand se va zice: "Ferice de cele sterpe, ferice de pantecele care n-au nascut, si de tatele care n-au alaptat!"
30Atunci vor incepe sa zica muntilor: "Cadeti peste noi!" si dealurilor: "Acoperiti-ne!"
31Caci daca se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?"
32Impreuna cu El duceau si pe doi facatori de rele, care trebuiau omorati impreuna cu Isus.
33Cand au ajuns la locul, numit "Capatana", L-au rastignit acolo, pe El si pe facatorii de rele: unul la dreapta si altul la stanga.
34Isus zicea: "Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac!" Ei si-au impartit hainele Lui intre ei, tragand la sorti.
Batjocurile.
35Norodul statea acolo si privea. Fruntasii isi bateau joc de Isus, si ziceau: "Pe altii i-a mantuit; sa Se mantuiasca pe Sine insusi, daca este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu."
36Ostasii de asemenea isi bateau joc de El; se apropiau, Ii dadeau otet,
37si-I ziceau: "Daca esti Tu Imparatul Iudeilor, mantuieste-Te pe Tine insuti!"
38Deasupra Lui era scris cu slove grecesti, latinesti si evreiesti: "Acesta este Imparatul Iudeilor."
39Unul din talharii rastigniti Il batjocorea, si zicea: "Nu esti Tu Hristosul? Mantuieste-Te pe Tine insuti, si mantuieste-ne si pe noi!"
40Dar celalalt l-a infruntat, si i-a zis: "Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care esti sub aceeasi osanda?
41Pentru noi este drept, caci primim rasplata cuvenita pentru faradelegile noastre; dar omul acesta n-a facut nici un rau."
42si a zis lui Isus: "Doamne, adu-Ti aminte de mine, cand vei veni in Imparatia Ta!"
43Isus a raspuns: "Adevarat iti spun ca astazi vei fi cu Mine in rai."
Moartea lui Isus.
44Era cam pe la ceasul al saselea. si s-a facut intuneric peste toata tara, pana la ceasul al noualea.
45Soarele s-a intunecat, si perdeaua dinauntrul Templului s-a rupt prin mijloc.
46Isus a strigat cu glas tare: "Tata, in mainile Tale Imi incredintez duhul!" si cand a zis aceste vorbe si-a dat duhul.
47Sutasul, cand a vazut ce se intamplase, a slavit pe Dumnezeu, si a zis: "Cu adevarat, omul acesta era neprihanit!"
48si tot norodul, care venise la privelistea aceea, cand a vazut cele intamplate, s-a intors, batandu-se in piept.
49Toti cunoscutii lui Isus si femeile, care-L insotisera din Galilea, stateau departe, si se uitau la cele ce se petreceau.
Ingroparea lui Isus.
50Era un sfetnic al Soborului, numit Iosif, om bun si evlavios,
51care nu luase parte la sfatul si hotararea celorlalti. El era din Arimatea, o cetate a Iudeilor, si astepta si el Imparatia lui Dumnezeu.
52Omul acesta s-a dus la Pilat, si a cerut trupul lui Isus.
53L-a dat jos de pe cruce, L-a infasurat intr-o panza de in, si L-a pus intr-un mormant nou, sapat in piatra, in care nu mai fusese pus nimeni.
54Era ziua Pregatirii, si incepea ziua Sabatului.
55Femeile, care venisera cu Isus din Galilea, au insotit pe Iosif; au vazut mormantul si felul cum a fost pus trupul lui Isus in el,
56s-au intors, si au pregatit miresme si miruri. Apoi, in ziua Sabatului, s-au odihnit, dupa Lege.
Invierea lui Isus.
24
1In ziua intai a saptamanii, femeile acestea, si altele impreuna cu ele, au venit la mormant dis-de-dimineata, si au adus miresmele, pe care le pregatisera.
2Au gasit piatra rasturnata de pe mormant,
3au intrat inauntru, si n-au gasit trupul Domnului Isus.
4Fiindca nu stiau ce sa creada, iata ca li s-au aratat doi barbati, imbracati in haine stralucitoare.
5Ingrozite, femeile si-au plecat fetele la pamant. Dar ei le-au zis: "Pentru ce cautati intre cei morti pe Cel ce este viu?
6Nu este aici, ci a inviat. Aduceti-va aminte ce v-a spus pe cand era inca in Galilea,
7cand zicea ca Fiul omului trebuie sa fie dat in mainile pacatosilor, sa fie rastignit, si a treia zi sa invie."
8si ele si-au adus aminte de cuvintele lui Isus.
Petru se duce la mormant.
9La intoarcerea lor de la mormant, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece si tuturor celorlalti.
10Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor, erau: Maria Magdalena, Ioana, Maria, mama lui Iacov, si celelalte, care erau impreuna cu ele.
11Cuvintele acestea li se pareau apostolilor basme, si nu le credeau.
12Dar Petru s-a sculat, si a dat fuga la mormant. S-a plecat, si s-a uitat inauntru, dar n-a vazut decat fasiile de panza, care stateau pe pamant; apoi a plecat acasa, mirat de cele intamplate.
Isus Se arata la doi ucenici.
13In aceeasi zi, iata, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o departare de saizeci de stadii de Ierusalim;
14si vorbeau intre ei despre tot ce se intamplase.
15Pe cand vorbeau ei si se intrebau, Isus S-a apropiat, si mergea pe drum impreuna cu ei.
16Dar ochii lor erau impiedicati sa-L cunoasca.
17El le-a zis: "Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbati intre voi pe drum?" si ei s-au oprit, uitandu-se tristi.
18Drept raspuns, unul din ei, numit Cleopa, I-a zis: "Tu esti singurul strain aici in Ierusalim, de nu stii ce s-a intamplat in el zilele acestea?" -
19"Ce?" le-a zis El. - si ei I-au raspuns: "Ce s-a intamplat cu Isus din Nazaret, care era un prooroc puternic in fapte si in cuvinte, inaintea lui Dumnezeu si inaintea intregului norod.
20Cum preotii cei mai de seama si mai marii nostri L-au dat sa fie osandit la moarte, si L-au rastignit?"
21Noi trageam nadejde ca El este Acela, care va izbavi pe Israel; dar cu toate acestea, iata ca astazi este a treia zi de cand s-au intamplat aceste lucruri.
22Ba inca niste femei de ale noastre ne-au pus in uimire: ele s-au dus dis-de-dimineata la mormant,
23nu I-au gasit trupul, si au venit si au spus ca ar fi vazut si o vedenie de ingeri, care ziceau ca El este viu.
24Unii din cei ce erau cu noi, s-au dus la mormant, si au gasit asa cum spusesera femeile, dar pe El nu L-au vazut."
25Atunci Isus le-a zis: "O, nepriceputilor si zabavnici cu inima, cand este vorba sa credeti tot ce au spus proorocii!
26Nu trebuia sa sufere Hristosul aceste lucruri, si sa intre in slava Sa?"
27si a inceput de la Moise, si de la toti proorocii, si le-a talcuit, in toate Scripturile, ce era cu privire la El.
28Cand s-au apropiat de satul la care mergeau, El S-a facut ca vrea sa mearga mai departe.
29Dar ei au staruit de El, si au zis: "Ramai cu noi, caci este spre seara, si ziua aproape a trecut." si a intrat sa ramana cu ei.
30Pe cand sedea la masa cu ei, a luat painea; si, dupa ce a rostit binecuvantarea, a frant-o, si le-a dat-o.
31Atunci li s-au deschis ochii, si L-au cunoscut; dar El S-a facut nevazut dinaintea lor.
32si au zis unul catre altul: "Nu ne ardea inima in noi, cand ne vorbea pe drum, si ne deschidea Scripturile?"
33S-au sculat chiar in ceasul acela, s-au intors in Ierusalim, si au gasit pe cei unsprezece si pe cei ce erau cu ei, adunati la un loc,
34si zicand: "A inviat Domnul cu adevarat, si S-a aratat lui Simon."
35si au istorisit ce li se intamplase pe drum, si cum L-au cunoscut la frangerea painii.
Isus Se arata celor unsprezece si celorlalti.
36Pe cand vorbeau ei astfel, insusi Isus a stat in mijlocul lor, si le-a zis: "Pace voua!"
37Plini de frica si de spaima, ei credeau ca vad un duh.
38Dar El le-a zis: "Pentru ce sunteti tulburati? si de ce vi se ridica astfel de ganduri in inima?
39Uitati-va la mainile si picioarele Mele, Eu sunt; pipaiti-Ma si vedeti: un duh n-are nici carne, nici oase, cum vedeti ca am Eu."
40(si dupa ce a zis aceste vorbe, le-a aratat mainile si picioarele Sale.)
41Fiindca ei, de bucurie, inca nu credeau, si se mirau, El le-a zis: "Aveti aici ceva de mancare?"
42I-au dat o bucata de peste fript si un fagur de miere.
43El le-a luat, si a mancat inaintea lor.
44Apoi le-a zis: "Iata ce va spuneam cand inca eram cu voi, ca trebuie sa se implineasca tot ce este scris despre Mine in Legea lui Moise, in Prooroci si in Psalmi."
45Atunci le-a deschis mintea, ca sa inteleaga Scripturile.
46si le-a zis: "Asa este scris, si asa trebuia sa patimeasca Hristos, si sa invie a treia zi dintre cei morti.
47si sa se propovaduiasca tuturor neamurilor, in Numele Lui, pocainta si iertarea pacatelor, incepand din Ierusalim.
48Voi sunteti martori ai acestor lucruri.
49si iata ca voi trimite peste voi fagaduinta Tatalui Meu; dar ramaneti in cetate pana veti fi imbracati cu putere de sus."
Inaltarea.
50El i-a dus afara pana spre Betania. si-a ridicat mainile, si i-a binecuvantat.
51Pe cand ii binecuvanta, S-a despartit de ei, si a fost inaltat la cer.
52Dupa ce I s-au inchinat, ei s-au intors in Ierusalim cu o mare bucurie.
53si tot timpul stateau in Templu, si laudau si binecuvantau pe Dumnezeu. Amin.