Marc 14.33;Luc 1.35;Ioan 1.34;
Isa 40.3;Mat 3.3;Luc 3.4;Ioan 1.15-23;
Mat 3.11;Ioan 1.27;Fapt 13.25;
Fapt 1.5;Fapt 11.16;Fapt 19.4;Isa 44.3;Ioel 2.28;Fapt 2.4;Fapt 10.45;Fapt 11.15-16;1Cor 12.13;
Mat 4.11;
Dan 9.25;Gal 4.4;Efes 1.10;Mat 3.2;Mat 4.17;
Mat 4.23;Luc 4.44;
Luc 5.15;Mar 2.13;
Mat 9.9;Luc 5.27;
Mat 9.12-13;Mat 18.11;Luc 5.31-32;Luc 19.10;1Tim 1.15;
Mat 12.8;
Mat 12.14;Mat 22.16;
Mat 12.16;Mar 1.25-34;
Mat 9.34;Mat 10.25;Luc 11.15;Ioan 7.20;Ioan 8.48-52;Ioan 10.20; Mat 13.12;Mat 25.29;Luc 8.18;Luc 19.26;
Apoc 14.15;
Mat 13.31;Luc 13.18;Fapt 2.41;Fapt 4.4;Fapt 5.14;Fapt 19.20; Mat 8.4;Mat 9.30;Mat 12.16-17.9;Mar 3.12;Luc 5.14;
Mat 9.35;Luc 13,22;
Iac 5.14;
Mar 8.17-18;Mar 3.5;Mar 16.14;
Mat 9.20;Mar 5.27-28;Fapt 19.12;
Mar 6.52;Mar 8.17;
Mat 8.4;Mar 5.43;
Mat 16.20;
Mat 10.33;Luc 9.26;Luc 12.9;Rom 1.16;2Tim 1.8;2Tim 2.12;
Mat 16.28;Luc 9.27;Mat 24.30;Mat 25.31;Luc 22.18;
Mat 11.14;Mat 17.12;Luc 1.17;
Mat 10.40;Luc 9.48;
Mat 5.13;Luc 14.34;Efes 4.29;Col 4.6;Rom 12.18;Rom 14.19;2Cor 13.11;Evr 12.14;
Ier 32.17;Mat 19.26;Luc 1.37;
Mat 19.30;Mat 20.16;Luc 13.30;
Ioan 13.14;Filip 2.7;Mat 20.28;1Tim 2.6;Tit 2.14;
Mat 9.22;
Mat 21.12;
Mat 18.35;
Mat 21.45-46;Mar 11.18;Ioan 7.25-44;
Mat 22.46;
Mat 23.14;
Deut 24.6;1Ioan 3.17;
Mat 24.9;Luc 21.17;Dan 12.12;Mat 10.22;Mat 24.13;Apoc 2.10;
Dan 7.13-14;Mat 16.27;Mat 24.30;Mar 14.62;Fapt 1.11;1Tes 4.16;2Tes 1.7-10;Apoc 1.7; Mat 26.24;Luc 22.22;
Mat 26.46;Ioan 18.1-2;
Mat 26.75;
Ps 2.2;Mat 27.1;Luc 22.66;Luc 23.1;Ioan 18.28;Fapt 3.13;Fapt 4.26; Isa 53.7;Ioan 19.9;
Isa 53.12;Luc 22.37;
Mat 27.44;Luc 23.39;
Luc 8.2-3;
Mat 28.8;Luc 24.9;
Luc 24.36;Ioan 20.19;1Cor 15.5;
Ioan 3.18-36;Fapt 2.38;Fapt 16.30-32;Rom 10.9;1Pet 3.21;Ioan 12.48; Luc 10.17;Fapt 5.16;Fapt 8.7;Fapt 16.18;Fapt 19.12;Fapt 2.4;Fapt 10.46;Fapt 19.6;1Cor 12.10-28; Luc 10.19;Fapt 28.5;Fapt 5.15-16;Fapt 9.17;Fapt 28.8;Iac 5.14-15;
Botezul si ispitirea lui Isus.
9In vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii, si a fost botezat de Ioan in Iordan.
10si indata, cand iesea Isus din apa, el a vazut cerurile deschise, si Duhul pogorandu-Se peste El ca un porumbel.
11si din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: "Tu esti Fiul Meu preaiubit, in Tine imi gasesc toata placerea Mea."
12Indata Duhul a manat pe Isus in pustie,
13unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo statea impreuna cu fiarele salbatice si-I slujeau ingerii.
Inceputul propovaduirii lui Isus.
14Dupa ce a fost inchis Ioan, Isus a venit in Galilea, si propovaduia Evanghelia lui Dumnezeu.
15El zicea: "S-a implinit vremea, si Imparatia lui Dumnezeu este aproape. Pocaiti-va, si credeti in Evanghelie."
Chemarea celor dintai ucenici.
16Pe cand trecea Isus pe langa marea Galileii, a vazut pe Simon si pe Andrei, fratele lui Simon, aruncand o mreaja in mare, caci erau pescari.
17Isus le-a zis: "Veniti dupa Mine, si va voi face pescari de oameni."
18Indata, ei si-au lasat mrejele, si au mers dupa El.
19A mers putin mai departe, si a vazut pe Iacov, fiul lui Zebedei, si pe Ioan, fratele lui, care, si ei, erau intr-o corabie, si isi dregeau mrejele.
20Indata i-a chemat; si ei au lasat pe tatal lor Zebedei in corabie cu cei ce lucrau pe plata, si au mers dupa El.
Isus vindeca pe un indracit in Capernaum.
21S-au dus la Capernaum. si in ziua Sabatului, Isus a intrat indata in sinagoga, si a inceput sa invete pe norod.
22Oamenii erau uimiti de invatatura Lui; caci ii invata ca unul care are putere, nu cum ii invatau carturarii.
23In sinagoga lor era un om, care avea un duh necurat. El a inceput sa strige:
24"Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit sa ne pierzi? Te stiu cine esti: Esti Sfantul lui Dumnezeu!"
25Isus l-a certat, si i-a zis: "Taci, si iesi afara din omul acesta!"
26si duhul necurat a iesit din el, scuturandu-l cu putere, si scotand un strigat mare.
27Toti au ramas inmarmuriti, asa ca se intrebau unii pe altii: "Ce este aceasta? O invatatura noua! El porunceste ca un stapan chiar si duhurilor necurate, si ele Il asculta!"
28si indata I s-a dus vestea in toate imprejurimile Galileii.
Tamaduirea soacrei lui Petru.
29Dupa ce a iesit din sinagoga, a intrat impreuna cu Iacov si Ioan, in casa lui Simon si a lui Andrei.
30Soacra lui Simon zacea in pat, prinsa de friguri: si indata au vorbit lui Isus despre ea.
31El a venit, a apucat-o de mana, a ridicat-o in sus, si au lasat-o frigurile. Apoi ea a inceput sa le slujeasca.
Tamaduirea altor bolnavi.
32Seara, dupa asfintitul soarelui, au adus la El pe toti bolnavii si indracitii.
33si toata cetatea era adunata la usa.
34El a vindecat pe multi care patimeau de felurite boli; de asemenea, a scos multi draci, si nu lasa pe draci sa vorbeasca, pentru ca-L cunosteau.
35A doua zi dimineata, pe cand era inca intuneric de tot, Isus S-a sculat, a iesit, si S-a dus intr-un loc pustiu. si Se ruga acolo.
36Simon si ceilalti care erau cu El s-au dus sa-L caute;
37si cand L-au gasit, I-au zis: "Toti Te cauta."
38El le-a raspuns: "Haidem sa mergem in alta parte, prin targurile si satele vecine, ca sa propovaduiesc si acolo; caci pentru aceasta am iesit."
39si s-a dus sa propovaduiasca in sinagogi, prin toata Galilea; si scotea dracii.
Tamaduirea unui lepros.
40A venit la El un lepros, care s-a aruncat in genunchi inaintea Lui, Il ruga si-I zicea: "Daca vrei, poti sa ma curatesti."
41Lui Isus I s-a facut mila de el, a intins mana, S-a atins de el, si i-a zis: "Da, voiesc, fii curatit!"
42Indata l-a lasat lepra, si s-a curatit.
43Isus i-a poruncit cu tot dinadinsul, i-a spus sa plece numaidecat,
44si i-a zis: "Vezi sa nu spui nimanui nimic; ci du-te de te arata preotului, si adu pentru curatirea ta ce a poruncit Moise, ca marturie pentru ei."
45Dar omul acela, dupa ce a plecat, a inceput sa vesteasca si sa spuna in gura mare lucrul acesta, asa ca Isus nu mai putea sa intre pe fata in nici o cetate; ci statea afara, in locuri pustii, si veneau la El din toate partile.
Vindecarea slabanogului.
2
1Dupa cateva zile, Isus S-a intors in Capernaum. S-a auzit ca este in casa,
2si s-au adunat indata asa de multi ca nu putea sa-i mai incapa locul dinaintea usii. El le vestea Cuvantul.
3Au venit la el niste oameni, care I-au adus un slabanog, purtat de patru insi.
4Fiindca nu puteau sa ajunga pana la El, din pricina norodului, au desfacut acoperisul casei unde era Isus, si, dupa ce l-au spart, au pogorat pe acolo patul in care zacea slabanogul.
5Cand le-a vazut Isus credinta, a zis slabanogului: "Fiule, pacatele iti sunt iertate!"
6Unii din carturari, care erau de fata, se gandeau in inimile lor:
7"Cum vorbeste omul acesta astfel? Huleste! Cine poate sa ierte pacatele decat numai Dumnezeu?"
8Indata, Isus a cunoscut, prin duhul Sau, ca ei gandeau astfel in ei, si le-a zis: "Pentru ce aveti astfel de ganduri in inimile voastre?
9Ce este mai lesne: a zice slabanogului: "Pacatele iti sunt iertate", ori a zice: "Scoala-te, ridica-ti patul, si umbla?"
10Dar, ca sa stiti ca Fiul omului are putere pe pamant sa ierte pacatele,
11"Tie iti poruncesc", a zis El slabanogului, - "scoala-te, ridica-ti patul, si du-te acasa."
12si indata, slabanogul s-a sculat, si-a ridicat patul, si a iesit afara in fata tuturor; asa ca toti au ramas uimiti, si slaveau pe Dumnezeu, si ziceau: "Niciodata n-am vazut asa ceva!"
Chemarea lui Levi.
13Isus a iesit iarasi la mare. Toata multimea venea la El; si El invata pe toti.
14Cand trecea pe acolo, a vazut pe Levi, fiul lui Alfeu, sezand la vama. si i-a zis: "Vino dupa Mine!" Levi s-a sculat, si a mers dupa El.
Isus sta la masa cu vamesii si pacatosii.
15Pe cand sedea Isus la masa in casa lui Levi, multi vamesi si pacatosi au sezut si ei la masa cu El si cu ucenicii Lui; caci erau multi care mergeau de obicei dupa El.
16Carturarii si Fariseii, cand L-au vazut mancand cu vamesii si cu pacatosii, au zis ucenicilor Lui: "De ce mananca El si bea cu vamesii si cu pacatosii?"
17Isus, cand a auzit acest lucru, le-a zis: "Nu cei sanatosi au trebuinta de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit sa chem la pocainta nu pe cei neprihaniti, ci pe cei pacatosi."
Despre post.
18Ucenicii lui Ioan si Fariseii obisnuiau sa posteasca. Ei au venit si au zis lui Isus: "Pentru ce ucenicii lui Ioan si ai Fariseilor postesc, iar ucenicii Tai nu postesc?"
19Isus le-a raspuns: "Oare pot posti nuntasii cata vreme este mirele cu ei? Cata vreme au pe mire cu ei, nu pot posti.
20Vor veni zile, cand va fi luat mirele de la ei, si atunci vor posti in ziua aceea.
21Nimeni nu coase un petic de postav nou la o haina veche; altfel, peticul de postav nou rupe o parte din cel vechi, si mai rea ruptura se face.
22si nimeni nu pune vin nou in burdufuri vechi; altfel, vinul cel nou sparge burdufurile, si vinul se varsa, iar burdufurile se prapadesc; ci vinul nou este pus in burdufuri noi."
Spicele de grau si Sabatul.
23S-a intamplat ca intr-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grau. Ucenicii Lui, pe cand mergeau, au inceput sa smulga spice de grau.
24Fariseii I-au zis: "Vezi, de ce fac ei ce nu este ingaduit sa faca in ziua Sabatului?"
25Isus le-a raspuns: "Oare n-ati citit niciodata ce a facut David, cand a fost in nevoie, si cand a flamanzit el si cei ce erau impreuna cu el?
26Cum a intrat in Casa lui Dumnezeu, in zilele marelui preot Abiatar, si a mancat painile pentru punerea inaintea Domnului, pe care nu este ingaduit sa le manance decat preotii? si cum a dat din ele chiar si celor ce erau cu el?
27Apoi le-a zis: "Sabatul a fost facut pentru om, iar nu omul pentru Sabat;
28asa ca Fiul omului este Domn chiar si al Sabatului."
Omul cu mana uscata.
3
1Isus a intrat din nou in sinagoga. Acolo se afla un om cu mana uscata.
2Ei pandeau pe Isus sa vada daca-l va vindeca in ziua Sabatului, ca sa-L poata invinui.
3si Isus a zis omului, care avea mana uscata: "Scoala-te, si stai la mijloc!"
4Apoi le-a zis: "Este ingaduit in ziua Sabatului sa faci bine sau sa faci rau? Sa scapi viata cuiva sau s-o pierzi?" Dar ei taceau.
5Atunci, rotindu-si privirile cu manie peste ei, si mahnit de impietrirea inimii lor, a zis omului: "Intinde-ti mana!" El a intins-o, si mana i s-a facut sanatoasa.
6Fariseii au iesit afara, si s-au sfatuit indata cu Irodianii cum sa-L piarda.
Isus vindeca pe bolnavi.
7Isus S-a dus cu ucenicii Sai la mare. Dupa El a mers o mare multime de oameni din Galileia; si o mare multime de oameni din Iudea,
8din Ierusalim, din Idumea, de dincolo de Iordan, si dimprejurul Tirului si Sidonului, cand a auzit tot ce facea, a venit la El.
9Isus a poruncit ucenicilor sa-I tina la indemana o corabioara, ca sa nu fie imbulzit de norod.
10Caci El vindeca pe multi si de aceea toti cei ce aveau boli, se inghesuiau spre El ca sa se atinga de El.
11Duhurile necurate, cand Il vedeau, cadeau la pamant inaintea Lui, si strigau: "Tu esti Fiul lui Dumnezeu."
12Dar El le poruncea indata cu tot dinadinsul sa nu-L faca cunoscut.
Alegerea celor doisprezece apostoli.
13In urma, Isus S-a suit pe munte; a chemat la El pe cine a vrut, si ei au venit la El.
14A randuit dintre ei doisprezece, ca sa-i aiba cu Sine, si sa-i trimita sa propovaduiasca.
15Le-a dat si putere sa vindece bolile si sa scoata dracii.
16Iata cei doisprezece, pe care i-a randuit: Simon, caruia i-a pus numele Petru;
17Iacov, fiul lui Zebedei, si Ioan, fratele lui Iacov, carora le-a pus numele Boanerghes, care, talmacit, inseamna: "Fiii tunetului";
18Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon Canaanitul,
19si Iuda Iscarioteanul, care L-a si vandut.
Pacatul impotriva Duhului Sfant.
20Au venit in casa, si s-a adunat din nou norodul, asa ca nu puteau nici macar sa pranzeasca.
21Rudele lui Isus, cand au auzit cele ce se petreceau, au venit sa puna mana pe El. Caci ziceau: "si-a iesit din minti."
22si carturarii, care se pogorasera din Ierusalim, ziceau: "Este stapanit de Beelzebul; scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor."
23Isus i-a chemat la El, si le-a zis, in pilde: "Cum poate Satana sa scoata afara pe Satana?
24Daca o imparatie este dezbinata impotriva ei insasi, imparatia aceea nu poate dainui.
25si daca o casa este dezbinata impotriva ei insasi, casa aceea nu poate dainui.
26Tot astfel, daca Satana se rascoala impotriva lui insusi, este dezbinat, si nu poate dainui, ci s-a ispravit cu el.
27Nimeni nu poate sa intre in casa unui om tare si sa-i jefuiasca gospodaria, decat daca a legat mai intai pe omul acela tare; numai atunci ii va jefui casa.
28Adevarat va spun ca toate pacatele si toate hulele, pe care le vor rosti oamenii, li se vor ierta;
29dar oricine va huli impotriva Duhului Sfant, nu va capata iertare in veac: ci este vinovat de un pacat vesnic."
30Aceasta, pentru ca ei ziceau: "Are un duh necurat."
Mama si fratii lui Isus.
31Atunci au venit mama si fratii Lui, si, stand afara, au trimis sa-L cheme.
32Multimea sedea in jurul Lui, cand I-au spus: "Iata ca mama Ta si fratii Tai sunt afara si Te cauta."
33El a raspuns: "Cine este mama Mea, si fratii Mei?"
34Apoi, aruncandu-si privirile peste cei ce sedeau imprejurul Lui: "Iata", a zis El, "mama Mea si fratii Mei!
35Caci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Imi este frate, sora si mama."
Pilda semanatorului.
4
1Isus a inceput iarasi sa invete pe norod langa mare. Fiindca se adunase foarte mult norod la El, S-a suit si a sezut intr-o corabie, pe mare; iar tot norodul statea pe tarm langa mare.
2Apoi a inceput sa-i invete multe lucruri in pilde; si, in invatatura pe care le-o dadea, le spunea:
3Ascultati! Iata, semanatorul a iesit sa semene.
4Pe cand semana, o parte din samanta a cazut langa drum: au venit pasarile si au mancat-o.
5O alta parte a cazut pe un loc stancos, unde n-avea mult pamant: a rasarit indata, pentru ca n-a dat de un pamant adanc;
6dar, cand a rasarit soarele, s-a palit; si, pentru ca n-avea radacina, s-a uscat.
7O alta parte a cazut intre spini; spinii au crescut, au inecat-o, si n-a dat rod.
8O alta parte a cazut in pamant bun: a dat rod, care se inalta si crestea; si a adus: una treizeci, alta saizeci, si alta o suta."
9Apoi a zis: cine are urechi de auzit, sa auda."
10Cand a fost singur, cei ce erau in jurul Lui impreuna cu cei doisprezece, L-au intrebat despre pilde.
11"Voua", le-a zis El, "v-a fost dat sa cunoasteti taina Imparatiei lui Dumnezeu; dar pentru cei ce sunt afara din numarul vostru, toate lucrurile sunt infatisate in pilde;
12pentru ca, "macar ca privesc, sa priveasca si sa nu vada, si macar ca aud, sa auda si sa nu inteleaga, ca nu cumva sa se intoarca la Dumnezeu, si sa li se ierte pacatele."
13El le-a mai zis: "Nu intelegeti pilda aceasta? Cum veti intelege atunci toate celelalte pilde?"
14Semanatorul seamana Cuvantul.
15Cei infatisati prin samanta cazuta langa drum, sunt aceia in care este semanat Cuvantul; dar dupa ce l-au auzit, vine Satana indata, si ia Cuvantul semanat in ei.
16Tot asa, cei infatisati prin samanta cazuta in locurile stancoase, sunt aceia care, cand aud Cuvantul, il primesc indata cu bucurie;
17dar n-au radacina in ei, ci tin pana la o vreme; si cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvantului, se leapada indata de el.
18Altii sunt cei infatisati prin samanta cazuta intre spini; acestia sunt cei ce aud Cuvantul;
19dar navalesc in ei grijile lumii, inselaciunea bogatiilor si poftele altor lucruri, care ineaca Cuvantul, si-l fac astfel neroditor.
20Altii apoi sunt infatisati prin samanta cazuta in pamant bun. Acestia sunt cei ce aud Cuvantul, il primesc, si fac rod: unul treizeci, altul saizeci si altul o suta."
Lumina.
21El le-a mai zis: "Oare lumina este adusa ca sa fie pusa sub banita, sau sub pat? Nu este adusa ca sa fie pusa in sfesnic?
22Caci nu este nimic ascuns, care nu va fi descoperit, si nimic tainuit, care nu va iesi la lumina.
23Daca are cineva urechi de auzit, sa auda."
24El le-a mai zis: "Luati seama la ce auziti. Cu ce masura veti masura, vi se va masura: si vi se va da si mai mult.
25Caci celui ce are, i se va da; dar de la cel ce n-are, se va lua si ce are."
Pilda cu samanta.
26El a mai zis: "Cu Imparatia lui Dumnezeu este ca atunci cand arunca un om samanta in pamant;
27fie ca doarme noaptea, fie ca sta treaz ziua: samanta incolteste si creste fara sa stie el cum.
28Pamantul rodeste singur: intai un fir verde, apoi spic, dupa aceea grau deplin in spic;
29si cand este coapta roada, pune indata secera in ea, pentru ca a venit secerisul."
Pilda grauntelui de mustar.
30El a mai zis: "Cu ce vom asemana Imparatia lui Dumnezeu, sau prin ce pilda o vom infatisa?
31Se aseamana cu un graunte de mustar, care, cand este semanat in pamant, este cea mai mica dintre toate semintele de pe pamant;
32dar, dupa ce a fost semanat, creste si se face mai mare decat toate zarzavaturile, si face ramuri mari, asa ca pasarile cerului isi pot face cuiburi la umbra lui."
33Isus le vestea Cuvantul prin multe pilde de felul acesta, dupa cum erau ei in stare sa-L priceapa.
34Nu le vorbea deloc fara pilda; dar, cand era singur la o parte, lamurea ucenicilor Sai toate lucrurile.
Potolirea furtunii.
35In aceeasi zi, seara, Isus le-a zis: "Sa trecem in partea cealalta."
36Dupa ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat in corabia in care se afla, si asa cum era. Impreuna cu El mai erau si alte corabii.
37S-a starnit o mare furtuna de vant, care arunca valurile in corabie, asa ca mai ca se umplea corabia.
38si El dormea la carma pe capatai. Ucenicii L-au desteptat, si I-au zis: "Invatatorule, nu-Ti pasa ca pierim?"
39El S-a sculat, a certat vantul, si a zis marii: "Taci! Fara gura!" Vantul a stat, si s-a facut o liniste mare.
40Apoi le-a zis: "Pentru ce sunteti asa de fricosi? Tot n-aveti credinta?"
41I-a apucat o mare frica, si ziceau unii catre altii: "Cine este acesta de Il asculta chiar si vantul si marea?"
Vindecarea unui indracit.
5
1Au ajuns pe celalalt tarm al marii, in tinutul Gadarenilor.
2Cand a iesit Isus din corabie, L-a intampinat indata un om care iesea din morminte, stapanit de un duh necurat.
3Omul acesta isi avea locuinta in morminte, si nimeni nu mai putea sa-l tina legat, nici chiar cu un lant.
4Caci de multe ori fusese legat cu picioarele in obezi si cu catuse la maini, dar rupsese catusele si sfaramase obezile, si nimeni nu-l putea domoli.
5Totdeauna, zi si noapte, statea in morminte si pe munti, tipand si taindu-se cu pietre.
6Cand a vazut pe Isus de departe, a alergat, I s-a inchinat,
7si a strigat cu glas tare: "Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Prea Inalt? Te jur in Numele lui Dumnezeu, sa nu ma chinuiesti!"
8Caci Isus ii zicea: "Duh necurat, iesi afara din omul acesta!"
9"Care-ti este numele?" l-a intrebat Isus. "Numele meu este "Legiune", a raspuns el, "pentru ca suntem multi."
10si Il ruga staruitor sa nu-i trimita afara din tinutul acela.
11Acolo, langa munte, era o turma mare de porci, care pasteau.
12si dracii L-au rugat, si au zis: "Trimite-ne in porcii aceia, ca sa intram in ei."
13Isus le-a dat voie. si duhurile necurate au iesit si au intrat in porci; si turma s-a repezit de pe rapa in mare: erau aproape doua mii, si s-au inecat in mare.
14Porcarii au fugit, si au dat de stire in cetate si prin satele vecine. Oamenii au iesit sa vada ce s-a intamplat.
15Au venit la Isus, si iata pe cel ce fusese indracit si avusese legiunea de draci, sezand jos imbracat si intreg la minte; si s-au inspaimantat.
16Cei ce vazusera cele intamplate, le-au povestit tot ce se petrecuse cu cel indracit si cu porcii.
17Atunci au inceput sa roage pe Isus sa plece din tinutul lor.
18Pe cand Se suia El in corabie, omul care fusese indracit Il ruga sa-l lase sa ramana cu El.
19Isus nu i-a dat voie, ci i-a zis: "Du-te acasa la ai tai, si povesteste-le tot ce ti-a facut Domnul, si cum a avut mila de tine."
20El a plecat, si a inceput sa vesteasca prin Decapole tot ce-i facuse Isus. si toti se minunau.
Invierea fiicei lui Iair si vindecarea unei femei bolnave de doisprezece ani.
21Dupa ce a trecut Isus iarasi de cealalta parte, cu corabia, s-a adunat mult norod in jurul Lui. El statea langa mare.
22Atunci a venit unul din fruntasii sinagogii, numit Iair. Cum L-a vazut, fruntasul s-a aruncat la picioarele Lui,
23si I-a facut urmatoarea rugaminte staruitoare: "Fetita mea trage sa moara; rogu-Te, vino de-Ti pune mainile peste ea, ca sa se faca sanatoasa si sa traiasca."
24Isus a plecat impreuna cu el. si dupa El mergea mult norod si-L imbulzea.
25si era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sange.
26Ea suferise mult de la multi doctori; cheltuise tot ce avea, si nu simtise nici o usurare; ba inca ii era mai rau.
27A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin multime, si s-a atins de haina Lui.
28Caci isi zicea ea: "Daca as putea doar sa ma ating de haina Lui, ma voi tamadui."
29si indata, a secat izvorul sangelui ei. si a simtit in tot trupul ei ca s-a tamaduit de boala.
30Isus a cunoscut indata ca o putere iesise din El; si, intorcandu-Se spre multime, a zis: "Cine s-a atins de hainele Mele?"
31Ucenicii I-au zis: "Vezi ca multimea Te imbulzeste, si mai zici: "Cine s-a atins de Mine?"
32El se uita de jur imprejur sa vada pe cea care facuse lucrul acesta.
33Femeia, infricosata si tremurand, caci stia ce se petrecuse in ea, a venit de s-a aruncat la picioarele Lui, si I-a spus tot adevarul.
34Dar Isus i-a zis: "Fiica, credinta ta te-a mantuit; du-te in pace, si fii tamaduita de boala ta."
35Pe cand vorbea El inca, iata ca vin niste oameni de la fruntasul sinagogii, care-i spun: "Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Invatatorul?"
36Dar Isus, fara sa tina seama de cuvintele acestea, a zis fruntasului sinagogii: "Nu te teme, crede numai!"
37si n-a ingaduit nimanui sa-L insoteasca, afara de Petru, Iacov si Ioan, fratele lui Iacov.
38Au ajuns la casa fruntasului sinagogii. Acolo Isus a vazut o zarva, si pe unii care plangeau si se tanguiau mult.
39A intrat inauntru, si le-a zis: "Pentru ce faceti atata zarva, si pentru ce plangeti? Copila n-a murit, ci doarme."
40Ei isi bateau joc de El. Atunci, dupa ce i-a scos afara pe toti, a luat cu El pe tatal copilei, pe mama ei, si pe cei ce-L insotisera, si a intrat acolo unde zacea copila.
41A apucat-o de mana, si i-a zis: "Talita cumi", care, talmacit, inseamna: "Fetito, scoala-te, iti zic!"
42Indata fetita s-a sculat, si a inceput sa umble; caci era de doisprezece ani. Ei au ramas incremeniti.
43Isus le-a poruncit cu tarie sa nu stie nimeni lucrul acesta; si a zis sa dea de mancare fetitei.
Isus la Nazaret. - Necredinta locuitorilor.
6
1Isus a plecat de acolo, si S-a dus in patria Lui. Ucenicii Lui au mers dupa El.
2Cand a venit ziua Sabatului, a inceput sa invete pe norod in sinagoga. Multi, cand Il auzeau, se mirau si ziceau: "De unde are El aceste lucruri? Ce fel de intelepciune este aceasta, care I-a fost data? si cum se fac astfel de minuni prin mainile Lui?
3Nu este acesta tamplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda si al lui Simon? si nu sunt surorile Lui aici intre noi?" si gaseau o pricina de poticnire in El.
4Dar Isus le-a zis: "Un prooroc nu este dispretuit decat in patria Lui, intre rudele Lui si in casa Lui."
5N-a putut sa faca nici o minune acolo, ci doar si-a pus mainile peste cativa bolnavi, si i-a vindecat.
6si se mira de necredinta lor.
Trimiterea celor doisprezece.
7Atunci a chemat la Sine pe cei doisprezece, si a inceput sa-i trimita doi cate doi, dandu-le putere asupra duhurilor necurate.
8Le-a poruncit sa nu ia nimic cu ei pe drum decat un toiag; sa n-aiba nici paine, nici traista, nici bani de arama la brau;
9sa se incalte cu sandale, si sa nu se imbrace cu doua haine.
10Apoi le-a zis: "In orice casa veti intra, sa ramaneti acolo pana veti pleca din locul acela.
11si, daca in vreun loc nu va vor primi, si nu va vor asculta, sa plecati de acolo, si sa scuturati indata praful de sub picioarele voastre, ca marturie pentru ei. Adevarat va spun ca, in ziua judecatii, va fi mai usor pentru pamantul Sodomei si Gomorei decat pentru cetatea aceea."
12Ucenicii au plecat, si au propovaduit pocainta.
13Scoteau multi draci, si ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi, si-i vindecau.
Moartea lui Ioan Botezatorul.
14Imparatul Irod a auzit vorbindu-se despre Isus, al carui Nume ajunsese vestit; si a zis: "Ioan Botezatorul a inviat din morti, si de aceea lucreaza aceste puteri prin el."
15Altii ziceau: "Este Ilie." Iar altii ziceau: "Este un prooroc ca unul din prooroci."
16Dar Irod, cand a auzit lucrul acesta, zicea: "Ioan acela, caruia i-am taiat capul, a inviat din morti."
17Caci Irod insusi trimisese sa prinda pe Ioan, si-l legase in temnita, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui sau Filip, pentru ca o luase de nevasta.
18si Ioan zicea lui Irod: "Nu-ti este ingaduit sa tii pe nevasta fratelui tau!"
19Irodiada avea necaz pe Ioan, si voia sa-l omoare. Dar nu putea,
20caci Irod se temea de Ioan, fiindca il stia om neprihanit si sfant; il ocrotea, si, cand il auzea, de multe ori sta in cumpana, nestiind ce sa faca; si-l asculta cu placere.
21Totusi a venit o zi cu bun prilej, cand Irod isi praznuia ziua nasterii, si a dat un ospat boierilor sai, mai marilor oastei si fruntasilor Galileii.
22Fata Irodiadei a intrat la ospat, a jucat, si a placut lui Irod si oaspetilor lui. Imparatul a zis fetei: "Cere-mi orice vrei, si-ti voi da."
23Apoi a adaugat cu juramant: "Orice-mi vei cere, iti voi da, fie si jumatate din imparatia mea."
24Fata a iesit afara, si a zis mamei sale: "Ce sa cer? si mama sa i-a raspuns: "Capul lui Ioan Botezatorul."
25Ea s-a grabit sa vina indata la Imparat, si i-a facut urmatoarea cerere: "Vreau sa-mi dai indata, intr-o farfurie, capul lui Ioan Botezatorul."
26Imparatul s-a intristat foarte mult; dar, din pricina juramintelor sale si din pricina oaspetilor, n-a vrut sa zica nu.
27A trimis indata un ostas de paza, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezatorul. Ostasul de paza s-a dus si a taiat capul lui Ioan in temnita,
28l-a adus pe o farfurie, l-a dat fetei, si fata l-a dat mamei sale.
29Ucenicii lui Ioan, cand au auzit acest lucru, au venit de i-au ridicat trupul, si l-au pus intr-un mormant.
Inmultirea painilor.
30Apostolii s-au adunat la Isus, si I-au spus tot ce facusera si tot ce invatasera pe oameni.
31Isus le-a zis: "Veniti singuri la o parte, intr-un loc pustiu, si odihniti-va putin." Caci erau multi care veneau si se duceau, si ei n-aveau vreme nici sa manance.
32Au plecat dar cu corabia, ca sa se duca intr-un loc pustiu, la o parte.
33Oamenii i-au vazut plecand, si i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetatile, si au venit inaintea lor in locul in care se duceau ei.
34Cand a iesit din corabie, Isus a vazut mult norod; si I s-a facut mila de ei, pentru ca erau ca niste oi care n-aveau pastor; si a inceput sa-i invete multe lucruri.
35Fiindca ziua era pe sfarsite, ucenicii s-au apropiat de El si I-au zis: "Locul acesta este pustiu si ziua este pe sfarsite.
36Da-le drumul sa se duca in catunele si satele de primprejur, ca sa-si cumpere paine, fiindca n-au ce manca."
37"Dati-le voi sa manance", le-a raspuns Isus. Dar ei I-au zis: "Oare sa ne ducem sa cumparam paini de doua sute de lei, si sa le dam sa manance?"
38si El i-a intrebat: "Cate paini aveti? Duceti-va de vedeti." S-au dus de au vazut cate paini au, si au raspuns: "Cinci, si doi pesti."
39Atunci le-a poruncit sa-i aseze pe toti, cete-cete, pe iarba verde.
40si au sezut jos in cete de cate o suta si de cate cincizeci.
41El a luat cele cinci paini si cei doi pesti. si-a ridicat ochii spre cer, si a rostit binecuvantarea. Apoi a frant painile si le-a dat ucenicilor, ca ei sa le imparta norodului. Asemenea si cei doi pesti, i-a impartit la toti.
42Au mancat toti si s-au saturat;
43si au ridicat douasprezece cosuri pline cu faramituri de paine si cu ce mai ramasese din pesti.
44Cei ce mancasera painile, erau cinci mii de barbati.
Isus umbla pe mare.
45Indata, Isus a silit pe ucenicii Sai sa intre in corabie, si sa treaca inaintea Lui de cealalta parte, spre Betsaida. In timpul acesta, El avea sa dea drumul norodului.
46Dupa ce si-a luat ramas bun de la norod, S-a dus in munte, ca sa Se roage.
47Cand s-a inserat, corabia era in mijlocul marii, iar Isus era singur pe tarm.
48A vazut pe ucenici ca se necajesc cu vaslirea, caci vantul le era impotriva. si intr-a patra straja din noapte, a mers la ei, umbland pe mare, si voia sa treaca pe langa ei.
49Cand L-au vazut ei umbland pe mare, li s-a parut ca este o naluca, si au tipat;
50pentru ca toti L-au vazut, si s-au inspaimantat. Isus a vorbit indata cu ei, si le-a zis: "Indrazniti, Eu sunt, nu va temeti!"
51Apoi S-a suit la ei in corabie, si a stat vantul. Ei au ramas uimiti si inmarmuriti,
52caci nu intelesesera minunea cu painile, fiindca le era inima impietrita.
Vindecari la Ghenezaret.
53Dupa ce au trecut marea, au venit in tinutul Ghenezaretului, si au tras la mal.
54Cand au iesit din corabie, oamenii au cunoscut indata pe Isus,
55au alergat prin toate imprejurimile, si au inceput sa aduca pe bolnavi in paturi, pretutindeni pe unde se auzea ca era El.
56Oriunde intra El, in sate, in cetati sau in catune, puneau pe bolnavi pe piete, si-L rugau sa le dea voie doar sa se atinga de poalele hainei Lui. si toti cati se atingeau de El, erau tamaduiti.
Fariseii si datina batranilor.
7
1Fariseii si cativa carturari, veniti din Ierusalim, s-au adunat la Isus.
2Ei au vazut pe unii din ucenicii Lui pranzind cu mainile necurate, adica nespalate. -
3Fariseii, insa, si toti Iudeii nu mananca fara sa-si spele cu mare bagare de seama mainile, dupa datina batranilor.
4si cand se intorc din piata, nu mananca decat dupa ce s-au scaldat. Sunt multe alte obiceiuri pe care au apucat ei sa le tina, precum: spalarea paharelor, a ulcioarelor, a caldarilor si a paturilor. -
5si Fariseii si carturarii L-au intrebat: "Pentru ce nu se tin ucenicii Tai de datina batranilor, ci pranzesc cu mainile nespalate?"
6Isus le-a raspuns: "Fatarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, dupa cum este scris: "Norodul acesta Ma cinsteste cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.
7Degeaba Ma cinstesc ei, dand invataturi care nu sunt decat niste porunci omenesti."
8Voi lasati porunca lui Dumnezeu, si tineti datina asezata de oameni, precum: spalarea ulcioarelor si a paharelor, si faceti multe alte lucruri de acestea."
9El le-a mai zis: "Ati desfiintat frumos porunca lui Dumnezeu, ca sa tineti datina voastra.
10Caci Moise a zis: "Sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta"; si: "Cine va grai de rau pe tatal sau sau pe mama sa, sa fie pedepsit cu moartea."
11Voi, dimpotriva, ziceti: "Daca un om va spune tatalui sau sau mamei sale: "Ori cu ce te-as putea ajuta, este "Corban", adica dat lui Dumnezeu, face bine;
12si nu-l mai lasati sa faca nimic pentru tatal sau pentru mama sa.
13si asa, ati desfiintat Cuvantul lui Dumnezeu, prin datina voastra. si faceti multe alte lucruri de felul acesta!"
Ce spurca pe om.
14In urma, a chemat din nou noroadele la Sine, si le-a zis: "Ascultati-Ma toti si intelegeti.
15Afara din om nu este nimic care, intrand in el, sa-l poata spurca; dar ce iese din om, aceea-l spurca.
16Daca are cineva urechi de auzit, sa auda."
17Dupa ce a intrat in casa, pe cand era departe de norod, ucenicii Lui L-au intrebat despre pilda aceasta.
18El le-a zis: "si voi sunteti asa de nepriceputi? Nu intelegeti ca nimic din ce intra in om de afara, nu-l poate spurca?
19Fiindca nu intra in inima lui, ci in pantece, si apoi este dat afara in hazna?" A zis astfel, facand toate bucatele curate.
20El le-a mai zis: "Ce iese din om, aceea spurca pe om.
21Caci dinauntru, din inima oamenilor, ies gandurile rele, preacurviile, curviile, uciderile,
22furtisagurile, lacomiile, viclesugurile, inselaciunile, faptele de rusine, ochiul rau, hula, trufia, nebunia.
23Toate aceste lucruri rele ies dinauntru, si spurca pe om."
Femeia Cananeanca.
24Isus a plecat de acolo, si S-a dus in tinutul Tirului si al Sidonului. A intrat intr-o casa, dorind sa nu stie nimeni ca este acolo; dar n-a putut sa ramana ascuns.
25Caci indata, o femeie, a carei fetita era stapanita de un duh necurat, a auzit vorbindu-se despre El, si a venit de s-a aruncat la picioarele Lui.
26Femeia aceasta era o grecoaica, de obarsie Siro-feniciana. Ea il ruga sa scoata pe dracul din fiica ei.
27Isus i-a zis: "Lasa sa se sature mai intai copiii; caci nu este bine sa iei painea copiilor, si s-o arunci la catei."
28"Da, Doamne", I-a raspuns ea; "dar si cateii de sub masa mananca din faramiturile copiilor."
29Atunci Isus i-a zis: "Pentru vorba aceasta, du-te; a iesit dracul din fiica ta."
30si cand a intrat femeia in casa ei, a gasit pe copila culcata in pat; si iesise dracul din ea.
Vindecarea unui surdo-mut.
31Isus a parasit tinutul Tirului, si a venit iarasi prin Sidon la marea Galileii, trecand prin tinutul Decapole.
32I-au adus un surd, care vorbea cu anevoie, si L-au rugat sa-si puna mainile peste el.
33El l-a luat la o parte din norod, i-a pus degetele in urechi, si i-a atins limba cu scuipatul Lui.
34Apoi, si-a ridicat ochii spre cer, a suspinat, si a zis: "Efata", adica: "Deschide-te!"
35Indata, i s-au deschis urechile, i s-a dezlegat limba, si a vorbit foarte deslusit.
36Isus le-a poruncit sa nu spuna nimanui; dar cu cat le poruncea mai mult, cu atat Il vesteau mai mult.
37Ei erau uimiti peste masura de mult, si ziceau: "Toate le face de minune; chiar si pe surzi ii face sa auda, si pe muti sa vorbeasca."
A doua inmultire a painilor.
8
1In zilele acelea, fiindca se stransese din nou mult norod, si n-avea ce manca, Isus a chemat pe ucenicii Sai, si le-a zis:
2"Mi-e mila de norodul acesta; caci iata ca de trei zile stau langa Mine, si n-au ce manca.
3Daca le voi da drumul acasa flamanzi, au sa lesine de foame pe drum, fiindca unii din ei au venit de departe."
4Ucenicii I-au raspuns: "Cum ar putea cineva sa sature cu paine pe oamenii acestia, aici intr-un loc pustiu?"
5"Cate paini aveti?" i-a intrebat Isus. "sapte", I-au raspuns ei.
6Atunci a poruncit norodului sa sada pe pamant; a luat cele sapte paini; si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, le-a frant si le-a dat ucenicilor Sai ca sa le imparta; si ei le-au impartit norodului.
7Mai aveau si cativa pestisori: si Isus, dupa ce i-a binecuvantat, a poruncit sa-i imparta si pe aceia.
8Au mancat si s-au saturat; si au ridicat sapte cosnite, pline cu ramasitele de faramituri.
9Erau aproape patru mii de insi. In urma Isus le-a dat drumul.
Aluatul Fariseilor.
10Isus a intrat indata in corabie cu ucenicii Sai, si a venit in partile Dalmanutei.
11Fariseii au venit deodata, si au inceput o cearta de vorbe cu Isus; si, ca sa-L puna la incercare, I-au cerut un semn din cer.
12Isus a suspinat adanc in duhul Sau, si a zis: "Pentru ce cere neamul acesta un semn? Adevarat va spun ca neamului acestuia nu i se va da deloc un semn."
13Apoi i-a lasat, si a intrat iarasi in corabie, ca sa treaca de cealalta parte.
14Ucenicii uitasera sa ia paini; cu ei in corabie n-aveau decat o paine.
15Isus le dadea in grija, si le zicea: "Luati seama, sa va paziti bine de aluatul Fariseilor si de aluatul lui Irod!"
16Ucenicii se gandeau si ziceau intre ei: "Fiindca n-avem paini."
17Isus a inteles lucrul acesta, si le-a zis: "Pentru ce va ganditi ca n-aveti paini? Tot nu pricepeti si tot nu intelegeti? Aveti inima impietrita?
18Aveti ochi, si nu vedeti? Aveti urechi, si nu auziti? si nu va aduceti aminte deloc?
19Cand am frant cele cinci paini la cei cinci mii de barbati, cate cosuri pline cu faramituri ati ridicat?" "Douasprezece", I-au raspuns ei.
20"si cand am frant cele sapte paini la cei patru mii de barbati, cate cosnite pline cu faramituri ati ridicat?" "sapte", I-au raspuns ei.
21si El le-a zis: "Tot nu intelegeti?"
Vindecarea unui orb la Betsaida.
22Au venit la Betsaida; au adus la Isus un orb, si L-au rugat sa Se atinga de el.
23Isus a luat pe orb de mana, si l-a scos afara din sat; apoi i-a pus scuipat pe ochi, si-a pus mainile peste el, si l-a intrebat: "Vezi ceva?"
24El s-a uitat, si a zis: "Vad niste oameni umbland, dar mi se par ca niste copaci."
25Isus i-a pus din nou mainile pe ochi; i-a spus sa se uite tinta; si cand s-a uitat, a fost tamaduit, si a vazut toate lucrurile deslusit.
26Atunci Isus l-a trimis acasa, si i-a zis: "Sa nu intri in sat, si nici sa nu spui cuiva in sat."
Marturisirea lui Petru.
27Isus a plecat cu ucenicii Sai in satele Cezareii lui Filip. Pe drum le-a pus urmatoarea intrebare: "Cine zic oamenii ca sunt Eu?"
28Ei I-au raspuns: "Ioan Botezatorul; altii: Ilie; altii: Unul din prooroci."
29"Dar voi", i-a intrebat El, "cine ziceti ca sunt Eu?" "Tu esti Hristosul!" I-a raspuns Petru.
30Isus le-a poruncit cu tarie sa nu spuna nimanui lucrul acesta despre El.
Isus vesteste patimile si moartea Sa.
31Atunci a inceput sa-i invete ca Fiul omului trebuie sa patimeasca mult, sa fie tagaduit de batrani, de preotii cei mai de seama si de carturari, sa fie omorat, si dupa trei zile sa invie.
32Le spunea lucrurile acestea pe fata. Petru insa L-a luat de o parte, si a inceput sa-L mustre.
33Dar Isus S-a intors si S-a uitat la ucenicii Sai, a mustrat pe Petru, si i-a zis: "Inapoia Mea, Satano! Fiindca tu nu te gandesti la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor."
34Apoi a chemat la El norodul impreuna cu ucenicii Sai, si le-a zis: "Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine insusi, sa-si ia crucea, si sa Ma urmeze.
35Caci oricine va vrea sa-si scape viata, o va pierde; dar oricine isi va pierde viata din pricina Mea si din pricina Evangheliei, o va mantui.
36si ce foloseste unui om sa castige toata lumea, daca isi pierde sufletul?
37Sau ce va da un om in schimb pentru sufletul sau?
38Pentru ca de oricine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele, in acest neam preacurvar si pacatos, Se va rusina si Fiul omului, cand va veni in slava Tatalui Sau impreuna cu sfintii ingeri."
9
1El le-a mai zis: "Adevarat va spun, ca sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor muri pana nu vor vedea imparatia lui Dumnezeu venind cu putere."
Schimbarea la fata.
2Dupa sase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov si pe Ioan, si i-a dus singuri de o parte pe un munte inalt. Acolo S-a schimbat la fata inaintea lor.
3Hainele Lui s-au facut stralucitoare si foarte albe, de o albeata pe care nici un inalbitor de pe pamant n-o poate da.
4Ilie li s-a aratat impreuna cu Moise, si sta de vorba cu Isus.
5Petru a luat cuvantul, si a zis lui Isus: "Invatatorule, este bine sa stam aici; sa facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise, si una pentru Ilie."
6Caci nu stia ce sa zica, atat de mare spaima ii apucase.
7A venit un nor si i-a acoperit cu umbra lui; si din nor s-a auzit un glas, care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubit: de El sa ascultati!"
8Indata, ucenicii s-au uitat imprejur, si n-au mai vazut pe nimeni decat pe Isus singur cu ei.
9Pe cand se pogorau de pe munte, Isus le-a poruncit sa nu spuna nimanui ce au vazut, pana va invia Fiul omului dintre cei morti.
10Ei au pastrat in ei lucrul acesta, si se intrebau intre ei ce sa insemne invierea aceea dintre cei morti,
11Ucenicii I-au pus urmatoarea intrebare: "Pentru ce zic carturarii ca trebuie sa vina intai Ilie?"
12El le-a raspuns: "Ilie va veni intai; si va aseza din nou toate lucrurile; tot asa dupa cum este scris despre Fiul omului ca trebuie sa patimeasca mult si sa fie defaimat.
13Dar Eu va spun ca Ilie a si venit, si ei i-au facut ce au vrut, dupa cum este scris despre el."
Vindecarea unui indracit.
14Cand au ajuns la ucenici, au vazut mult norod imprejurul lor si pe carturari intrebandu-se cu ei.
15De indata ce a vazut norodul pe Isus, s-a mirat, si a alergat la El sa I se inchine.
16El i-a intrebat: "Despre ce va intrebati cu ei?"
17si un om din norod I-a raspuns: "Invatatorule, am adus la Tine pe fiul meu, care este stapanit de un duh mut.
18Oriunde il apuca, il tranteste la pamant. Copilul face spuma la gura, scrasneste din dinti, si ramane teapan. M-am rugat de ucenicii Tai sa scoata duhul, si n-au putut."
19"O neam necredincios!" le-a zis Isus. "Pana cand voi fi cu voi? Pana cand va voi suferi? Aduceti-l la Mine."
20L-au adus la El. si, cum a vazut copilul pe Isus, duhul l-a scuturat cu putere; copilul a cazut la pamant, si se zvarcolea facand spuma la gura.
21Isus a intrebat pe tatal lui: "Cata vreme este de cand ii vine asa?" "Din copilarie", a raspuns el.
22"si de multe ori duhul l-a aruncat cand in foc, cand in apa, ca sa-l omoare. Dar daca poti face ceva, fie-Ti mila de noi si ajuta-ne."
23Isus a raspuns: "Tu zici: "Daca poti!"... Toate lucrurile sunt cu putinta celui ce crede!"
24Indata tatal copilului a strigat cu lacrimi: "Cred, Doamne! Ajuta necredintei mele!"
25Cand a vazut Isus ca norodul vine in fuga mare spre El, a mustrat duhul necurat, si i-a zis: "Duh mut si surd, iti poruncesc sa iesi afara din copilul acesta, si sa nu mai intri in el."
26si duhul a iesit, tipand si scuturandu-l cu mare putere. Copilul a ramas ca mort, asa ca multi ziceau: "A murit!"
27Dar Isus l-a apucat de mana, si l-a ridicat. si el s-a sculat in picioare.
28Cand a intrat Isus in casa, ucenicii Lui L-au intrebat deoparte: "Noi de ce n-am putut sa scoatem duhul acesta?"
29"Acest soi de draci", le-a zis El, "nu poate iesi decat prin rugaciune si post."
Isus vesteste moartea si invierea Sa.
30Au plecat de acolo, si au trecut prin Galilea. Isus nu voia sa stie nimeni ca trece.
31Caci invata pe ucenicii Sai, si zicea: "Fiul omului va fi dat in mainile oamenilor; ei Il vor omori, si a treia zi dupa ce-L vor omori, va invia."
32Dar ucenicii nu intelegeau cuvintele acestea, si se temeau sa-L intrebe.
Cine este cel mai mare ?
33Apoi au venit la Capernaum. Cand era in casa, Isus i-a intrebat: "Despre ce vorbeati unul cu altul pe drum?"
34Dar ei taceau, pentru ca pe drum se certasera intre ei, ca sa stie cine este cel mai mare.
35Atunci Isus a sezut jos, a chemat pe cei doisprezece, si le-a zis: "Daca vrea cineva sa fie cel dintai, trebuie sa fie cel mai de pe urma din toti si slujitorul tuturor!"
36si a luat un copilas, si l-a asezat in mijlocul lor; apoi l-a luat in brate, si le-a zis:
37"Oricine primeste pe unul din acesti copilasi, in Numele Meu, Ma primeste pe Mine; si oricine Ma primeste pe Mine, nu Ma primeste pe Mine, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine."
Pricinile de pacatuire.
38Ioan I-a zis: "Invatatorule, noi am vazut pe un om scotand draci in Numele Tau; si l-am oprit, pentru ca nu venea dupa noi."
39"Nu-l opriti", a raspuns Isus, "caci nu este nimeni, care sa faca minuni in Numele Meu, si sa Ma poata grai de rau indata dupa aceea.
40Cine nu este impotriva noastra, este pentru noi.
41si oricine va va da de baut un pahar cu apa, in Numele Meu, pentru ca sunteti ucenici ai lui Hristos, adevarat va spun ca nu-si va pierde rasplata.
42Dar, daca va face cineva sa pacatuiasca pe unul din acesti micuti, care cred in Mine, ar fi mai bine pentru el sa i se lege de gat o piatra mare de moara si sa fie aruncat in mare.
43Daca mana ta te face sa cazi in pacat, taie-o; este mai bine pentru tine sa intri ciung in viata, decat sa ai doua maini, si sa mergi in gheena, in focul care nu se stinge,
44unde viermele lor nu moare, si focul nu se stinge.
45Daca piciorul tau te face sa cazi in pacat, taie-l; este mai bine pentru tine sa intri in viata schiop, decat sa ai doua picioare, si sa fii aruncat in gheena, in focul care nu se stinge,
46unde viermele lor nu moare, si focul nu se stinge.
47si daca ochiul tau te face sa cazi in pacat, scoate-l; este mai bine pentru tine sa intri in Imparatia lui Dumnezeu numai cu un ochi, decat sa ai doi ochi si sa fii aruncat in focul gheenei,
48unde viermele lor nu moare si focul nu se stinge.
49Pentru ca fiecare om va fi sarat cu foc, si orice jertfa va fi sarata cu sare.
50Sarea este buna; dar daca sarea isi pierde puterea de a sara, cu ce ii veti da inapoi puterea aceasta? Sa aveti sare in voi insiva, si sa traiti in pace unii cu altii."
Desfacerea casatoriei.
10
1Isus a plecat de acolo, si a venit in tinutul Iudeii, dincolo de Iordan. Gloatele s-au adunat din nou la El; si, dupa obiceiul Sau, a inceput iarasi sa-i invete.
2Au venit la El Fariseii; si, ca sa-L ispiteasca, L-au intrebat daca este ingaduit unui barbat sa-si lase nevasta.
3Drept raspuns, El le-a zis: "Ce v-a poruncit Moise?"
4"Moise", au zis ei, "a dat voie ca barbatul sa scrie o carte de despartire, si s-o lase."
5Isus le-a zis: "Din pricina impietririi inimii voastre v-a scris Moise porunca aceasta.
6Dar de la inceputul lumii, "Dumnezeu i-a facut parte barbateasca si parte femeiasca.
7De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa, si se va lipi de nevasta sa.
8si cei doi vor fi un singur trup." Asa ca nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup.
9Deci, ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta."
10In casa, ucenicii L-au intrebat iarasi asupra celor de mai sus.
11El le-a zis: "Oricine isi lasa nevasta, si ia pe alta de nevasta, preacurveste fata de ea;
12si daca o nevasta isi lasa barbatul, si ia pe altul de barbat, preacurveste."
Copilasii.
13I-au adus niste copilasi, ca sa Se atinga de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce ii aduceau.
14Cand a vazut Isus acest lucru, S-a maniat, si le-a zis: "Lasati copilasii sa vina la Mine, si nu-i opriti; caci Imparatia lui Dumnezeu este a celor ca ei.
15Adevarat va spun ca, oricine nu va primi Imparatia lui Dumnezeu ca un copilas, cu nici un chip nu va intra in ea!"
16Apoi i-a luat in brate, si i-a binecuvantat, punandu-si mainile peste ei.
Tanarul bogat.
17Tocmai cand era gata sa porneasca la drum, a alergat la El un om, care a ingenuncheat inaintea Lui, si L-a intrebat: "Bunule Invatator, ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?"
18"Pentru ce Ma numesti bun?" i-a zis Isus. "Nimeni nu este bun decat Unul singur: Dumnezeu.
19Cunosti poruncile: "Sa nu preacurvesti; sa nu ucizi; sa nu furi; sa nu faci o marturisire mincinoasa; sa nu inseli; sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta."
20El I-a raspuns: "Invatatorule, toate aceste lucruri le-am pazit cu grija din tineretea mea."
21Isus S-a uitat tinta la el, l-a iubit, si i-a zis: "Iti lipseste un lucru; du-te de vinde tot ce ai, da la saraci, si vei avea o comoara in cer. Apoi vino, ia-ti crucea, si urmeaza-Ma."
22Mahnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat intristat de tot; caci avea multe avutii.
23Isus S-a uitat imprejurul Lui, si a zis ucenicilor Sai: "Cat de anevoie vor intra in Imparatia lui Dumnezeu cei ce au avutii!"
24Ucenicii au ramas uimiti de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvantul, si le-a zis: "Fiilor, cat de anevoie este pentru cei ce se incred in bogatii, sa intre in Imparatia lui Dumnezeu!
25Mai lesne este sa treaca o camila prin urechea unui ac, decat sa intre un om bogat in Imparatia lui Dumnezeu!"
26Ucenicii au ramas si mai uimiti, si au zis unii catre altii: "Cine poate atunci sa fie mantuit?"
27Isus S-a uitat tinta la ei, si le-a zis: "Lucrul acesta este cu neputinta la oameni, dar nu la Dumnezeu; pentru ca toate lucrurile sunt cu putinta la Dumnezeu."
Mostenirea vietii vesnice.
28Petru a inceput sa-I zica: "Iata ca noi am lasat totul, si Te-am urmat."
29Isus a raspuns: "Adevarat va spun ca nu este nimeni, care sa fi lasat casa, sau frati, sau surori, sau tata, sau mama, sau nevasta, sau copii, sau holde, pentru Mine si pentru Evanghelie,
30si sa nu primeasca acum, in veacul acesta, de o suta de ori mai mult: case, frati, surori, mame, copii si holde, impreuna cu prigoniri; iar in veacul viitor, viata vesnica.
31Multi din cei dintai vor fi cei de pe urma, si multi din cei de pe urma vor fi cei dintai."
Isus vesteste moartea si invierea Sa.
32Ei erau pe drum si se suiau la Ierusalim; si Isus mergea inaintea lor. Ucenicii erau tulburati, si mergeau ingroziti dupa El. Isus a luat iarasi la El pe cei doisprezece si a inceput sa le vorbeasca despre lucrurile care aveau sa I se intample.
33"Iata", a zis El, "ne suim la Ierusalim, si Fiul omului va fi dat in mainile preotilor celor mai de seama si carturarilor. Ei Il vor osandi la moarte, si-L vor da in mainile Neamurilor,
34care isi vor bate joc de El, Il vor bate cu nuiele, Il vor scuipa si-L vor omori; dar, dupa trei zile, va invia."
Cererea fiilor lui Zebedei.
35Fiii lui Zebedei, Iacov si Ioan, au venit la Isus si I-au zis: "Invatatorule, am vrea sa ne faci ce-Ti vom cere."
36El le-a zis: "Ce voiti sa va fac?"
37"Da-ne", I-au zis ei, "sa sedem unul la dreapta Ta si altul la stanga Ta, cand vei fi imbracat in slava Ta."
38Isus le-a raspuns: "Nu stiti ce cereti. Puteti voi sa beti paharul, pe care am sa-l beau Eu, sau sa fiti botezati cu botezul cu care am sa fiu botezat Eu?"
39"Putem", au zis ei. si Isus le-a raspuns: "Este adevarat ca paharul pe care-l voi bea Eu, il veti bea, si cu botezul cu care voi fi botezat Eu, veti fi botezati;
40dar cinstea de a sedea la dreapta sau la stanga Mea, nu atarna de Mine s-o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru care a fost pregatita."
41Cei zece, cand au auzit lucrul acesta, au inceput sa se manie pe Iacov si pe Ioan.
42Isus i-a chemat la El, si le-a zis: "stiti ca cei priviti drept carmuitori ai neamurilor, domnesc peste ele, si mai marii lor le poruncesc cu stapanire.
43Dar intre voi sa nu fie asa. Ci oricare va vrea sa fie mare intre voi, sa fie slujitorul vostru;
44si oricare va vrea sa fie cel dintai intre voi, sa fie robul tuturor.
45Caci Fiul omului n-a venit sa I se slujeasca, ci El sa slujeasca si sa-si dea viata rascumparare pentru multi!"
Orbul Bartimeu.
46Au ajuns la Ierihon. si pe cand iesea Isus din Ierihon cu ucenicii Sai si cu o mare multime de oameni, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cersetor orb, sedea jos langa drum, si cerea de mila.
47El a auzit ca trece Isus din Nazaret, si a inceput sa strige: "Isuse, Fiul lui David, ai mila de mine!"
48Multi il certau sa taca; dar el si mai tare striga: "Fiul lui David, ai mila de mine!"
49Isus S-a oprit, si a zis: "Chemati-l!" Au chemat pe orb, si i-au zis: "Indrazneste, scoala-te, caci te cheama."
50Orbul si-a aruncat haina; a sarit, si a venit la Isus.
51Isus a luat cuvantul, si i-a zis: "Ce vrei sa-ti fac?" "Rabuni", I-a raspuns orbul, "sa capat vederea."
52si Isus i-a zis: "Du-te, credinta ta te-a mantuit." Indata orbul si-a capatat vederea, si a mers pe drum dupa Isus.
Intrarea in Ierusalim.
11
1Cand s-au apropiat de Ierusalim, si au fost langa Betfaghe si Betania, inspre muntele Maslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Sai,
2si le-a zis: "Duceti-va in satul dinaintea voastra: indata ce veti intra in el, veti gasi un magarus legat, pe care n-a incalecat inca nici un om; dezlegati-l si aduceti-Mi-l.
3Daca va va intreba cineva: "Pentru ce faceti lucrul acesta?" sa raspundeti: "Domnul are trebuinta de el. si indata il va trimite inapoi aici."
4Ucenicii s-au dus, au gasit magarusul legat afara langa o usa, la cotitura drumului, si l-au dezlegat.
5Unii din cei ce stateau acolo, le-au zis: "Ce faceti? De ce dezlegati magarusul acesta?"
6Ei au raspuns cum le poruncise Isus. si i-au lasat sa plece.
7Au adus magarusul la Isus, si-au aruncat hainele pe el, si Isus a incalecat pe el.
8Multi oameni isi asterneau hainele pe drum, iar altii presarau ramuri, pe care le taiasera de pe camp.
9Cei ce mergeau inainte si cei ce veneau dupa Isus, strigau: "Osana! Binecuvantat este cel ce vine in Numele Domnului!
10Binecuvantata este Imparatia care vine, Imparatia parintelui nostru David! Osana in cerurile prea inalte!"
11Isus a intrat in Ierusalim, si S-a dus in Templu. Dupa ce S-a uitat la toate lucrurile de jur imprejur, fiindca era pe inserate, a plecat la Betania, cu cei doisprezece.
Smochinul blestemat.
12A doua zi, dupa ce au iesit din Betania, Isus a flamanzit.
13A zarit de departe un smochin, care avea frunze, si a venit sa vada poate va gasi ceva in el. S-a apropiat de smochin, dar n-a gasit decat frunze, caci nu era inca vremea smochinelor.
14Atunci a luat cuvantul, si a zis smochinului: "In veac sa nu mai manance nimeni rod din tine!" si ucenicii au auzit aceste vorbe.
15Au ajuns in Ierusalim; si Isus a intrat in Templu. A inceput sa scoata afara pe cei ce vindeau si cumparau in Templu; a rasturnat mesele schimbatorilor de bani, si scaunele celor ce vindeau porumbei.
16si nu lasa pe nimeni sa poarte vreun vas prin Templu.
17si-i invata si zicea: "Oare nu este scris: "Casa Mea se va chema o casa de rugaciune pentru toate neamurile?" Dar voi ati facut din ea o pestera de talhari."
18Preotii cei mai de seama si carturarii, cand au auzit cuvintele acestea, cautau cum sa-L omoare; caci se temeau de El, pentru ca tot norodul era uimit de invatatura Lui.
19Ori de cate ori se insera, Isus iesea afara din cetate.
Puterea credintei.
20Dimineata, cand treceau pe langa smochin, ucenicii l-au vazut uscat din radacini.
21Petru si-a adus aminte de cele petrecute, si a zis lui Isus: "Invatatorule, uite ca smochinul, pe care l-ai blestemat, s-a uscat."
22Isus a luat cuvantul, si le-a zis: "Aveti credinta in Dumnezeu!
23Adevarat va spun ca, daca va zice cineva muntelui acestuia: "Ridica-te si arunca-te in mare", si daca nu se va indoi in inima lui, ci va crede ca ce zice se va face, va avea lucrul cerut.
24De aceea va spun ca, orice lucru veti cere, cand va rugati, sa credeti ca l-ati si primit, si-l veti avea.
25si, cand stati in picioare de va rugati, sa iertati orice aveti impotriva cuiva, pentru ca si Tatal vostru care este in ceruri, sa va ierte greselile voastre.
26Dar daca nu iertati, nici Tatal vostru care este in ceruri nu va va ierta greselile voastre.
Puterea lui Isus.
27S-au dus din nou in Ierusalim. si, pe cand Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preotii cei mai de seama, carturarii si batranii,
28si I-au zis: "Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? si cine Ti-a dat puterea aceasta ca sa le faci?"
29Isus le-a raspuns: "Am sa va pun si Eu o intrebare; raspundeti-Mi la ea, si apoi va voi spune si Eu cu ce putere fac aceste lucruri.
30Botezul lui Ioan venea din cer ori de la oameni? Raspundeti-Mi!"
31Ei insa vorbeau astfel intre ei: "Daca raspundem: "Din cer", va zice: "Dar de ce nu l-ati crezut?"
32si daca vom raspunde: "De la oameni..." se temeau de norod, caci toti socoteau ca Ioan a fost in adevar un prooroc.
33Atunci au raspuns lui Isus: "Nu stim." si Isus le-a zis: "Nici Eu n-am sa va spun cu ce putere fac aceste lucruri."
Pilda vierilor.
12
1Isus a inceput pe urma sa le vorbeasca in pilde. "Un om a sadit o vie. A imprejmuit-o cu un gard, a sapat un teasc in ea, si a zidit un turn; apoi a arendat-o unor vieri si a plecat din tara.
2La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca sa ia de la ei din roadele viei.
3Vierii au pus mana pe el, l-au batut, si l-au trimis inapoi cu mainile goale.
4A trimis iarasi la ei un alt rob; ei l-au ranit la cap, si l-au batjocorit.
5A mai trimis un altul, pe care l-au omorat; apoi a trimis multi altii, dintre care, pe unii i-au batut, iar pe altii i-au omorat.
6Mai avea un singur fiu preaiubit; la urma, l-a trimis si pe el la ei. "Vor primi cu cinste pe fiul meu!" zicea el.
7Dar vierii aceia au zis intre ei: "Iata mostenitorul; veniti sa-l omoram, si mostenirea va fi a noastra."
8si au pus mana pe el, l-au omorat, si i-au aruncat trupul afara din vie.
9Acum, ce va face stapanul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, si via o va da altora.
10Oare n-ati citit locul acesta din Scriptura: "Piatra pe care au lepadat-o zidarii, a ajuns sa fie pusa in capul unghiului;
11Domnul a facut acest lucru, si este minunat in ochii nostri?"
12Ei cautau sa-L prinda, dar se temeau de norod. Pricepusera ca impotriva lor spusese Isus pilda aceasta. si L-au lasat, si au plecat.
Birul Cezarului.
13Apoi au trimis la Isus pe unii din Farisei si din Irodiani, ca sa-L prinda cu vorba.
14Acestia au venit, si I-au zis: "Invatatorule, stim ca spui adevarul, si nu-Ti pasa de nimeni; caci nu cauti la fata oamenilor, si inveti pe oameni calea lui Dumnezeu in adevar. Se cade sa platim bir Cezarului sau nu?
15Sa platim sau sa nu platim?" Isus le-a cunoscut fatarnicia, si le-a raspuns: "Pentru ce Ma ispititi? Aduceti-Mi un ban (Greceste: dinar.) ca sa-l vad."
16I-au adus un ban; si Isus i-a intrebat: "Chipul acesta si slovele scrise pe el, ale cui sunt?" "Ale Cezarului", I-au raspuns ei.
17Atunci Isus le-a zis: "Dati dar Cezarului ce este al Cezarului, si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu." si se mirau foarte mult de El.
Despre inviere.
18Saducheii, care zic ca nu este inviere, au venit la Isus si I-au pus urmatoarea intrebare:
19"Invatatorule, iata ce ne-a scris Moise: "Daca moare fratele cuiva, si-i ramane nevasta fara sa aiba copii, fratele sau sa ia pe nevasta lui, si sa ridice urmas fratelui sau."
20Erau dar sapte frati. Cel dintai s-a insurat, si a murit fara sa lase urmas.
21Al doilea a luat de nevasta pe vaduva, si a murit fara sa lase urmas. Tot asa si al treilea.
22si nici unul din cei sapte n-a lasat urmas. Dupa ei toti, a murit si femeia.
23La inviere, nevasta caruia dintre ei va fi ea? Caci toti sapte au avut-o de nevasta."
24Drept raspuns, Isus le-a zis: "Oare nu va rataciti voi, din pricina ca nu pricepeti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?
25Caci dupa ce vor invia din morti, nici nu se vor insura, nici nu se vor marita, ci vor fi ca ingerii in ceruri.
26In ce priveste invierea mortilor, oare n-ati citit in cartea lui Moise, in locul unde se vorbeste despre "Rug", ce i-a spus Dumnezeu, cand a zis: "Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov?"
27Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii. Tare va mai rataciti!"
Cea mai mare porunca.
28Unul din carturari, care-i auzise vorbind, fiindca stia ca Isus raspunsese bine Saducheilor, a venit la El, si L-a intrebat: "Care este cea dintai dintre toate poruncile?"
29Isus i-a raspuns: "Cea dintai este aceasta: "Asculta Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;"
30si: "Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu tot cugetul tau, si cu toata puterea ta"; iata porunca dintai.
31Iar a doua este urmatoarea: "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti." Nu este alta porunca mai mare decat acestea."
32Carturarul I-a zis: "Bine, Invatatorule. Adevarat ai zis ca Dumnezeu este unul singur, ca nu este altul afara de El,
33si ca a-L iubi cu toata inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, si cu toata puterea, si a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult decat toate arderile de tot si decat "toate jertfele."
34Isus a vazut ca a raspuns cu pricepere, si i-a zis: "Tu nu esti departe de Imparatia lui Dumnezeu." si nimeni nu indraznea sa-I mai puna intrebari.
Al cui fiu este Hristosul ?
35Pe cand invata pe norod in Templu, Isus a zis: "Cum zic carturarii ca Hristosul este fiul lui David?
36Insusi David, fiind insuflat de Duhul Sfant, a zis: "Domnul a zis Domnului meu: "sezi la dreapta Mea, pana voi pune pe vrajmasii Tai sub picioarele Tale."
37Deci chiar David Il numeste Domn; atunci cum este El fiul lui?" si gloata cea mare Il asculta cu placere.
Mustrarea carturarilor.
38In invatatura, pe care le-o dadea, Isus le zicea: "Paziti-va de carturari, carora le place sa umble in haine lungi, si sa le faca lumea plecaciuni prin piete.
39Ei umbla dupa scaunele dintai in sinagogi, si dupa locurile dintai la ospete;
40casele vaduvelor le mananca, si fac rugaciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osanda va veni peste ei."
Vaduva saraca.
41Isus sedea jos in fata vistieriei Templului, si Se uita cum arunca norodul bani in vistierie. Multi, care erau bogati, aruncau mult.
42A venit si o vaduva saraca, si a aruncat doi banuti, care fac un gologan.
43Atunci Isus a chemat pe ucenicii Sai, si le-a zis: "Adevarat va spun ca aceasta vaduva saraca a dat mai mult decat toti cei ce au aruncat in vistierie;
44caci toti ceilalti au aruncat din prisosul lor, dar ea, din saracia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce-i mai ramasese ca sa traiasca."
Daramarea Ierusalimului si venirea Fiului omului.
13
1Cand a iesit Isus din Templu, unul din ucenicii Lui i-a zis: "Invatatorule, uita-Te ce pietre si ce zidiri!"
2Isus i-a raspuns: "Vezi tu aceste zidiri mari? Nu va ramane aici piatra pe piatra, care sa nu fie daramata."
3Apoi a sezut pe muntele Maslinilor in fata Templului. si Petru, Iacov, Ioan si Andrei, L-au intrebat deoparte:
4"Spune-ne cand se vor intampla aceste lucruri, si care va fi semnul cand se vor implini toate aceste lucruri?"
5Isus a inceput atunci sa le spuna: "Bagati de seama sa nu va insele cineva.
6Fiindca vor veni multi in Numele Meu, si vor zice: "Eu sunt Hristosul!" si vor insela pe multi.
7Cand veti auzi despre razboaie si vesti de razboaie, sa nu va spaimantati, caci lucrurile acestea trebuie sa se intample. Dar inca nu va fi sfarsitul.
8Un neam se va scula impotriva altui neam, si o imparatie impotriva altei imparatii; pe alocuri vor fi cutremure de pamant, foamete si tulburari. Aceste lucruri vor fi inceputul durerilor.
9Luati seama la voi insiva. Au sa va dea pe mana soboarelor judecatoresti, si veti fi batuti in sinagogi; din pricina Mea veti fi dusi inaintea dregatorilor si inaintea imparatilor, pentru ca sa le slujiti de marturie.
10Mai intai trebuie ca Evanghelia sa fie propovaduita tuturor neamurilor.
11Cand va vor duce sa va dea in mainile lor, sa nu va ingrijorati mai dinainte cu privire la cele ce veti vorbi, ci sa vorbiti orice vi se va da sa vorbiti in ceasul acela; caci nu voi veti vorbi, ci Duhul Sfant.
12Fratele va da la moarte pe fratele sau, si tatal pe copilul lui; copiii se vor scula impotriva parintilor lor, si-i vor omori.
13Veti fi urati de toti pentru Numele Meu; dar cine va rabda pana la sfarsit, va fi mantuit.
Indemn la veghere.
14Cand veti vedea "uraciunea pustiirii" stand acolo unde nu se cade sa fie, - cine citeste sa inteleaga - atunci cei ce vor fi in Iudea, sa fuga la munti.
15Cine va fi pe acoperisul casei, sa nu se pogoare, si sa nu intre in casa, ca sa-si ia ceva din ea.
16si cine va fi la camp, sa nu se intoarca inapoi ca sa-si ia haina.
17Vai de femeile care vor fi insarcinate, si de cele ce vor da tata in zilele acelea!
18Rugati-va ca lucrurile acestea sa nu se intample iarna.
19Pentru ca in zilele acelea va fi un necaz asa de mare, cum n-a fost de la inceputul lumii, pe care a facut-o Dumnezeu, pana azi, si cum nici nu va mai fi vreodata.
20si daca n-ar fi scurtat Domnul zilele acelea, nimeni n-ar scapa; dar le-a scurtat din pricina celor alesi.
21Daca va va zice cineva atunci: "Iata, Hristosul este aici" sau: "Iata-L, acolo", sa nu-l credeti.
22Caci se vor scula Hristosi mincinosi si prooroci mincinosi. Ei vor face semne si minuni, ca sa insele, daca ar fi cu putinta, si pe cei alesi.
23Paziti-va; iata ca vi le-am spus toate dinainte.
24Dar, in zilele acelea, dupa necazul acesta, soarele se va intuneca, luna nu-si va mai da lumina ei,
25stelele vor cadea din cer, si puterile care sunt in ceruri vor fi clatinate.
26Atunci se va vedea Fiul omului venind pe nori cu mare putere si cu slava.
27Atunci va trimite pe ingerii Sai, si va aduna pe cei alesi din cele patru vanturi, de la marginea pamantului pana la marginea cerului.
28Luati invatatura de la smochin prin pilda lui. Cand mladita lui se face frageda si infrunzeste, stiti ca vara este aproape.
29Tot asa, cand veti vedea aceste lucruri implinindu-se, sa stiti ca Fiul omului este aproape, este chiar la usi.
30Adevarat va spun, ca nu va trece neamul acesta pana nu se vor implini toate aceste lucruri.
31Cerul si pamantul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
32Cat despre ziua aceea, sau ceasul acela, nu stie nimeni, nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal.
33Luati seama, vegheati si rugati-va; caci nu stiti cand va veni vremea aceea.
34Se va intampla ca si cu un om plecat intr-alta tara, care isi lasa casa, da robilor sai putere, arata fiecaruia care este datoria lui, si porunceste portarului sa vegheze.
35Vegheati dar, pentru ca nu stiti cand va veni stapanul casei: sau seara, sau la miezul noptii, sau la cantarea cocosilor, sau dimineata.
36Temeti-va ca nu cumva, venind fara veste, sa va gaseasca dormind.
37Ce va zic voua, zic tuturor: Vegheati!"
Sfatul impotriva lui Isus.
14
1Dupa doua zile era praznicul Pastelor si al Azimilor. Preotii cei mai de seama si carturarii cautau cum sa prinda pe Isus cu viclesug, si sa-L omoare.
2Caci ziceau: "Nu in timpul praznicului, ca nu cumva sa se faca tulburare in norod."
Mirul turnat pe capul lui Isus.
3Pe cand sedea Isus la masa, in Betania, in casa lui Simon leprosul, a venit o femeie, care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump; si, dupa ce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus.
4Unora dintre ei le-a fost necaz, si ziceau: "Ce rost are risipa aceasta de mir?
5Mirul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei (Greceste: dinari.), si sa se dea saracilor." si le era foarte necaz pe femeia aceea.
6Dar Isus le-a zis: "Lasati-o in pace; de ce-i faceti suparare? Ea a facut un lucru frumos fata de Mine;
7caci pe saraci ii aveti totdeauna cu voi, si le puteti face bine oricand voiti: dar pe Mine nu Ma aveti totdeauna.
8Ea a facut ce a putut; Mi-a uns trupul mai dinainte, pentru ingropare.
9Adevarat va spun ca, oriunde va fi propovaduita Evanghelia aceasta, in toata lumea, se va istorisi si ce a facut femeia aceasta, spre pomenirea ei."
10Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preotii cei mai de seama, ca sa le vanda pe Isus.
11Cand au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat, si i-au fagaduit bani. si Iuda cauta un prilej nimerit, ca sa-L dea in mainile lor.
Praznuirea Pastelor.
12In ziua dintai a praznicului Azimilor, cand jertfeau Pastele, ucenicii lui Isus I-au zis:
13El a trimis pe doi din ucenicii Sai, si le-a zis: "Duceti-va in cetate; acolo aveti sa intalniti un om ducand un ulcior cu apa: mergeti dupa el.
14Unde va intra el, spuneti stapanului casei: "Invatatorul zice: "Unde este odaia pentru oaspeti, in care sa mananc Pastele cu ucenicii Mei?"
15si are sa va arate o odaie mare de sus, asternuta gata: acolo sa pregatiti pentru noi."
16Ucenicii au plecat, au ajuns in cetate, si au gasit asa cum le spusese El; si au pregatit Pastele.
17Seara, Isus a venit cu cei doisprezece.
18Pe cand sedeau la masa si mancau, Isus a zis: "Adevarat va spun ca unul din voi, care mananca cu Mine, Ma va vinde."
19Ei au inceput sa se intristeze, si sa-I zica unul dupa altul: "Nu cumva sunt eu?"
20"Este unul din cei doisprezece", le-a raspuns El; "si anume, cel ce intinge mana cu Mine in blid.
21Fiul omului, negresit, Se duce dupa cum este scris despre El. Dar vai de omul acela, prin care este vandut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el, sa nu se fi nascut."
Cina cea de taina.
22Pe cand mancau, Isus a luat o paine; si, dupa ce a binecuvantat, a frant-o, si le-a dat, zicand: "Luati, mancati, acesta este trupul Meu."
23Apoi a luat un pahar, si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, li l-a dat, si au baut toti din el.
24si le-a zis: "Acesta este sangele Meu, sangele legamantului celui nou, care se varsa pentru multi.
25Adevarat va spun ca, de acum incolo, nu voi mai bea din rodul vitei, pana in ziua cand il voi bea nou in Imparatia lui Dumnezeu."
Instiintarea lui Petru.
26Dupa ce au cantat cantarile de lauda, au iesit in muntele Maslinilor.
27Isus le-a zis: "In noaptea aceasta toti veti avea un prilej de poticnire; pentru ca este scris: "Voi bate Pastorul, si oile vor fi risipite."
28Dar, dupa ce voi invia, voi merge inaintea voastra in Galilea."
29Petru i-a zis: "Chiar daca toti ar avea un prilej de poticnire, eu nu voi avea."
30si Isus i-a zis: "Adevarat iti spun ca astazi, chiar in noaptea aceasta, inainte ca sa cante cocosul de doua ori, te vei lepada de Mine de trei ori."
31Dar Petru I-a zis cu si mai multa tarie: "Chiar daca ar trebui sa mor impreuna cu Tine, tot nu ma voi lepada de Tine." si toti ceilalti au spus acelasi lucru.
Ghetsimani.
32S-au dus apoi intr-un loc ingradit, numit Ghetsimani. si Isus a zis ucenicilor Sai: "sedeti aici pana Ma voi ruga."
33A luat cu El pe Petru, pe Iacov si pe Ioan, si a inceput sa Se inspaimante si sa Se mahneasca foarte tare.
34El le-a zis: "Sufletul Meu este cuprins de o intristare de moarte; ramaneti aici, si vegheati!"
35Apoi a mers putin mai inainte, S-a aruncat la pamant, si Se ruga ca, daca este cu putinta, sa treaca de la El ceasul acela.
36El zicea: "Ava, adica: Tata, - Tie toate lucrurile Iti sunt cu putinta; departeaza de la Mine paharul acesta! Totusi, faca-se nu ce voiesc Eu, ci ce voiesti Tu."
37si a venit la ucenici, pe care i-a gasit dormind. si a zis lui Petru: "Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost in stare sa veghezi?
38Vegheati si rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita; duhul este plin de ravna, dar trupul este neputincios."
39S-a dus iarasi, si S-a rugat, zicand aceleasi cuvinte.
40Apoi S-a intors din nou si i-a gasit dormind; pentru ca li se ingreuiasera ochii de somn. Ei nu stiau ce sa-I raspunda.
41In sfarsit, a venit a treia oara, si le-a zis: "Dormiti de acum, si odihniti-va! Destul! A venit ceasul! Iata ca Fiul omului este dat in mainile pacatosilor.
42Sculati-va; haidem sa mergem; iata ca se apropie vanzatorul!"
Prinderea lui Isus.
43si indata, pe cand vorbea El inca, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, si impreuna cu el a venit o multime de oameni cu sabii si cu ciomege, trimisi de preotii cei mai de seama, de carturari si de batrani.
44Vanzatorul le daduse semnul acesta: "Pe care-L voi saruta, acela este; sa-L prindeti si sa-L duceti sub paza."
45Cand a venit Iuda, s-a apropiat indata de Isus, si I-a zis: "Invatatorule!" si L-a sarutat mult.
46Atunci oamenii aceia au pus mana pe Isus, si L-au prins.
47Unul din cei ce stateau langa El, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot, si i-a taiat urechea.
48Isus a luat cuvantul, si le-a zis: "Ati iesit ca dupa un talhar, cu sabii si cu ciomege, ca sa Ma prindeti.
49In toate zilele am fost la voi, si invatam pe oameni in Templu, si nu M-ati prins. Dar toate aceste lucruri s-au intamplat ca sa se implineasca Scripturile."
50Atunci toti ucenicii L-au parasit si au fugit.
51Dupa El mergea un tanar, care n-avea pe trup decat o invelitoare de panza de in. Au pus mana pe el;
52dar el si-a lasat invelitoarea, si a fugit in pielea goala.
Isus osandit de Sinedriu.
53Pe Isus L-au dus la marele preot, unde s-au adunat toti preotii cei mai de seama, batranii si carturarii.
54Petru L-a urmat de departe pana in curtea marelui preot; a sezut jos impreuna cu aprozii, si se incalzea la para focului.
55Preotii cei mai de seama si tot soborul cautau vreo marturie impotriva lui Isus, ca sa-L omoare; dar nu gaseau nici una.
56Pentru ca multi faceau marturisiri mincinoase impotriva Lui, dar marturisirile lor nu se potriveau.
57Unii s-au sculat si au facut o marturisire mincinoasa impotriva Lui, si au zis:
58"Noi L-am auzit zicand: "Eu voi strica Templul acesta, facut de maini omenesti, si in trei zile voi ridica un altul, care nu va fi facut de maini omenesti."
59Nici chiar in privinta aceasta nu se potrivea marturisirea lor.
60Atunci marele preot s-a sculat in picioare in mijlocul adunarii, a intrebat pe Isus, si I-a zis: "Nu raspunzi nimic? Ce marturisesc oamenii acestia impotriva Ta?"
61Isus tacea, si nu raspundea nimic. Marele preot L-a intrebat iarasi, si I-a zis: "Esti Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvantat?"
62"Da, sunt", i-a raspuns Isus. "si veti vedea pe Fiul omului sezand la dreapta puterii si venind pe norii cerului."
63Atunci marele preot si-a rupt hainele, si a zis: "Ce nevoie mai avem de martori?
64Ati auzit hula. Ce vi se pare?" Toti L-au osandit sa fie pedepsit cu moartea.
65si unii au inceput sa-L scuipe, sa-I acopere fata, sa-L bata cu pumnii, si sa-I zica: "Proroceste!" Iar aprozii L-au primit in palme.
Tagaduirea lui Petru.
66Pe cand statea Petru jos in curte, a venit una din slujnicele marelui preot.
67Cand a vazut pe Petru incalzindu-se, s-a uitat tinta la el, si i-a zis: "si tu erai cu Isus din Nazaret!"
68El s-a lepadat, si a zis: "Nu stiu, nici nu inteleg ce vrei sa zici." Apoi a iesit in pridvor. si a cantat cocosul.
69Cand l-a vazut slujnica, a inceput iarasi sa spuna celor ce stateau acolo: "Acesta este unul dintre oamenii aceia."
70si el s-a lepadat din nou. Dupa putina vreme, cei ce stateau acolo, au zis iarasi lui Petru: "Nu mai incape indoiala ca esti unul din oamenii aceia; caci esti Galilean, si graiul tau seamana cu al lor."
71Atunci el a inceput sa se blesteme si sa se jure: "Nu cunosc pe omul acesta, despre care vorbiti!"
72Indata a cantat cocosul a doua oara. si Petru si-a adus aminte de vorba, pe care i-o spusese Isus: "Inainte ca sa cante cocosul de doua ori, te vei lepada de Mine de trei ori." si gandindu-se la acest lucru, a inceput sa planga.
Isus inaintea lui Pilat.
15
1Dimineata, preotii cei mai de seama au facut indata sfat cu batranii, carturarii si tot Soborul. Dupa ce au legat pe Isus, L-au dus si L-au dat in mainile lui Pilat.
2Pilat L-a intrebat: "Esti Tu Imparatul Iudeilor?" "Da, sunt", i-a raspuns Isus.
3Preotii cei mai de seama Il invinuiau de multe lucruri.
4Pilat L-a intrebat din nou: "Nu raspunzi nimic? Uite de cate lucruri Te invinuiesc ei!"
5Isus n-a mai dat nici un raspuns, lucru care a mirat pe Pilat.
Hotararea de moarte intarita.
6La fiecare praznic al Pastelor, Pilat le slobozea un intemnitat, pe care-l cereau ei.
7In temnita era unul numit Baraba, inchis impreuna cu tovarasii lui, din pricina unui omor, pe care-l savarsisera intr-o rascoala.
8Norodul s-a suit, si a inceput sa ceara lui Pilat sa le dea ce avea obicei sa le dea totdeauna.
9Pilat le-a raspuns: "Voiti sa va slobozesc pe Imparatul Iudeilor?"
10Caci pricepuse ca preotii cei mai de seama din pizma Il dadusera in mana lui.
11Dar preotii cei mai de seama au atatat norodul sa ceara lui Pilat sa le slobozeasca mai bine pe Baraba.
12Pilat a luat din nou cuvantul, si le-a zis: "Dar ce voiti sa fac cu Acela, pe care-L numiti Imparatul Iudeilor?"
13Ei au strigat din nou: "Rastigneste-L!"
14"Dar ce rau a facut?" le-a zis Pilat. Insa ei au inceput sa strige si mai tare: "Rastigneste-L!"
15Pilat a vrut sa faca pe placul norodului, si le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, dupa ce a pus sa-L bata cu nuiele, L-a dat sa fie rastignit.
16Ostasii au adus pe Isus in curte, adica in palat, si au adunat toata ceata ostasilor.
17L-au imbracat intr-o haina de purpura, au impletit o cununa de spini, si I-au pus-o pe cap.
18Apoi au inceput sa-I ureze, si sa zica: "Plecaciune, Imparatul Iudeilor!"
19si-L loveau in cap cu o trestie, Il scuipau, ingenuncheau si I se inchinau.
20Dupa ce si-au batut astfel joc de El, L-au dezbracat de haina de purpura, L-au imbracat in hainele Lui, si L-au dus sa-L rastigneasca.
Rastignirea.
21Au silit sa duca crucea lui Isus pe un trecator, care se intorcea de la camp, numit Simon din Cirena, tatal lui Alexandru si al lui Ruf.
22si au adus pe Isus la locul numit Golgota, care, talmacit, inseamna: "Locul capatanii."
23I-au dat sa bea vin amestecat cu smirna, dar El nu l-a luat.
24Dupa ce L-au rastignit, I-au impartit hainele intre ei, tragand la sorti, ca sa stie ce sa ia fiecare.
25Cand L-au rastignit, era ceasul al treilea.
26Deasupra Lui era scrisa vina Lui: "Imparatul Iudeilor."
27Impreuna cu El au rastignit doi talhari, unul la dreapta si altul la stanga Lui.
28Astfel s-a implinit Scriptura, care zice: "A fost pus in numarul celor faradelege."
Batjocurile trecatorilor.
29Trecatorii isi bateau joc de El, dadeau din cap, si ziceau: "Ua! Tu, care strici Templul, si-l zidesti la loc in trei zile,
30mantuieste-Te pe Tine insuti, si pogoara-Te de pe cruce!"
31Tot astfel si preotii cei mai de seama, impreuna cu carturarii isi bateau joc de El intre ei, si ziceau: "Pe altii i-a mantuit, si pe Sine insusi nu Se poate mantui!
32Hristosul, Imparatul lui Israel, sa Se pogoare acum de pe cruce, ca sa vedem si sa credem!" Cei rastigniti impreuna cu El, de asemenea isi bateau joc de El.
Moartea lui Isus.
33La ceasul al saselea, s-a facut intuneric peste toata tara, pana la ceasul al noualea.
34si in ceasul al noualea, Isus a strigat cu glas tare: "Eloi, Eloi, lama sabactani" care, talmacit, inseamna: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?"
35Unii din cei ce stateau acolo, cand L-au auzit, ziceau: "Iata, cheama pe Ilie!"
36si unul din ei a alergat de a umplut un burete cu otet, l-a pus intr-o trestie, si I-a dat sa bea, zicand: "Lasati sa vedem daca va veni Ilie sa-L pogoare de pe cruce!"
37Dar Isus a scos un strigat tare, si si-a dat duhul.
38Perdeaua dinauntrul Templului s-a rupt in doua de sus pana jos.
39Sutasul, care sta in fata lui Isus, cand a vazut ca si-a dat astfel duhul, a zis: "Cu adevarat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!"
40Acolo erau si niste femei, care priveau de departe. Printre ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel mic si a lui Iose, si Salome,
41care, pe cand era El in Galilea, mergeau dupa El si-I slujeau; si multe alte femei, care se suisera impreuna cu El in Ierusalim.
Ingroparea lui Isus.
42Cand s-a inserat - fiindca era ziua Pregatirii, adica, ziua dinaintea Sabatului. -
43a venit Iosif din Arimatea, un sfetnic cu vaza al soborului, care si el astepta Imparatia lui Dumnezeu. El a indraznit sa se duca la Pilat ca sa ceara trupul lui Isus.
44Pilat s-a mirat ca murise asa de curand; a chemat pe sutas, si l-a intrebat daca a murit de mult.
45Dupa ce s-a incredintat de la sutas ca a murit, a daruit lui Iosif trupul.
46si Iosif a cumparat o panza subtire de in, a dat jos pe Isus de pe cruce, L-a infasurat in panza de in, si L-a pus intr-un mormant sapat in stanca. Apoi a pravalit o piatra la usa mormantului.
47Maria Magdalena si Maria, mama lui Iose, se uitau unde-L puneau.
Invierea lui Isus.
16
1Dupa ce a trecut ziua Sabatului, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, si Salome, au cumparat miresme, ca sa se duca sa unga trupul lui Isus.
2In ziua dintai a saptamanii, s-au dus la mormant dis-de-dimineata, pe cand rasarea soarele.
3Femeile ziceau una catre alta: "Cine ne va pravali piatra de la usa mormantului?"
4si cand si-au ridicat ochii, au vazut ca piatra, care era foarte mare, fusese pravalita.
5Au intrat in mormant, au vazut pe un tinerel sezand la dreapta, imbracat intr-un vesmant alb, si s-au inspaimantat.
6El le-a zis: "Nu va spaimantati! Cautati pe Isus din Nazaret, care a fost rastignit: a inviat, nu este aici; iata locul unde il pusesera.
7Dar duceti-va de spuneti ucenicilor Lui, si lui Petru, ca merge inaintea voastra in Galilea: acolo Il veti vedea, cum v-a spus."
8Ele au iesit afara din mormant, si au luat-o la fuga, pentru ca erau cuprinse de cutremur si de spaima. si n-au spus nimanui nimic, caci se temeau.
Aratarile lui Isus dupa inviere.
9(Isus, dupa ce a inviat, in dimineata zilei dintai a saptamanii, S-a aratat mai intai Mariei Magdalenei, din care scosese sapte draci.
10Ea s-a dus si a dat de stire celor ce fusesera impreuna cu El, care plangeau si se tanguiau.
11Cand au auzit ei ca este viu si ca a fost vazut de ea, n-au crezut-o.
12Dupa aceea, S-a aratat, intr-alt chip, la doi dintre ei, pe drum, cand se duceau la tara.
13Acestia s-au dus de au spus lucrul acesta celorlalti, dar nici pe ei nu i-au crezut.
14In sfarsit, S-a aratat celor unsprezece, cand sedeau la masa; si i-a mustrat pentru necredinta si impietrirea inimii lor, pentru ca nu crezusera pe cei ce-L vazusera inviat.
Trimiterea celor unsprezece.
15Apoi le-a zis: "Duceti-va in toata lumea, si propovaduiti Evanghelia la orice faptura.
16Cine va crede si se va boteza, va fi mantuit; dar cine nu va crede, va fi osandit.
17Iata semnele care vor insoti pe cei ce vor crede: in Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi in limbi noi;
18vor lua in mana serpi; daca vor bea ceva de moarte, nu-i va vatama; isi vor pune mainile peste bolnavi, si bolnavii se vor insanatosa."
19Domnul Isus, dupa ce a vorbit cu ei, S-a inaltat la cer, si a sezut la dreapta lui Dumnezeu.
20Iar ei au plecat si au propovaduit pretutindeni. Domnul lucra impreuna cu ei, si intarea Cuvantul prin semnele, care-l insoteau. Amin.