Luc 3.23;Ps 132.11;Isa 11.1;Ier 23.5;Mat 22.42;Ioan 7.42;Fapt 2.30;Fapt 13.23;Rom 1.3;Gen 12.3;Gen 22.18;Gal 3.16;
Gen 21.2-3;Gen 25.26;Gen 29.35;
Gen 38.27;Rut 4.18;1Cron 2.5-etc;
1Sam 16.1;1Sam 17.12;2Sam 12.24;
1Cron 3.15-16;2Imp 24.14-16;2Imp 25.11;2Cron 36.10-20;Ier 27.20;Ier 39.9;Ier 52.11-30;Dan 1.2;
1Cron 3.17-19;Ezra 3.2;Ezra 5.2;Neem 12.1;Hag 1.1;
Luc 1.31;Fapt 4.12;Fapt 5.31;Fapt 13.23-38;
Ex 13.2;Luc 2.7-21;
Magii la Ierusalim. - Irod.
Luc 2.4-7;Gen 10.30;Gen 25.6;1Imp 4.30;
2Cron 36.14;2Cron 34.13;Mal 2.7;
Mat 1.20;
Ioan 1.45;Jud 13.5;1Sam 1.11;
Marc 1.8;Luc 3.16;Ioan 1.15-33;Fapt 1.5;Fapt 11.16;Fapt 19.4;Isa 4.4;Isa 44.3;Mal 3.2;Fapt 2.3-4;1Cor 12.13; Mal 3.3;Mal 4.1;Mat 13.30;
Ioan 12.28;Ps 2.7;Isa 42.1;Mat 12.18;Mat 17.5;Marc 1.11;Luc 9.35;Efes 1.6;Col 1.13;2Pet 1.17;
Marc 1.12;Luc 4.1;1Imp 18.12;Ezec 3.14;Ezec 8.3;Ezec 11.1-24;Ezec 40.2;Ezec 43.5;Fapt 8.39; Evr 1.14;
Marc 1.14-15;Mat 3.2;Mat 10.7;
Mat 9.35;Marc 1.21-39;Luc 4.15-44;Mat 24.14;Marc 1.14;Marc 1.34; Marc 3.7;
Luc 6.23;Fapt 5.41;Rom 5.3;Iac 1.2;1Pet 4.13;2Cron 36.16;Neem 9.26;Mat 23.34-37;Fapt 7.52;1Tes 2.15;
1Pet 2.12;Ioan 15.8;1Cor 14.25;
Rom 9.31;Rom 10.3;
Mat 18.8-9;Marc 9.43-47;Mat 19.12;Rom 8.13;1Cor 9.27;Col 3.5; Mat 19.9;Luc 16.18;Rom 7.3;1Cor 7.10-11;
Col 4.6;Iac 5.12;
Prov 20.22;Prov 24.29;Luc 9.29;Rom 12.17-19;1Cor 6.7;1Tes 5.15;1Pet 3.9;Isa 50.6;Plan 3.30; Luc 6.27-35;Rom 12.14-20;Luc 23.34;Fapt 7.60;1Cor 4.12-13;1Pet 2.23;1Pet 3.9; Gen 17.1;Lev 11.44;Lev 19.2;Luc 6.36;Col 1.28;Col 4.12;Iac 1.4;1Pet 1.15-16;Efes 5.1;
2Imp 4.33;
Mat 26.41;Luc 22.40-46;1Cor 10.13;2Pet 2.9;Apoc 3.10;Ioan 17.15;1Cron 29.11; Mat 18.35;Iac 2.13;
Prov 9.7-8;Prov 23.9;Fapt 13.45-46;
Mat 21.22;Marc 11.24;Luc 11.9-10;Luc 13.1;Ioan 14.13;Ioan 15.7;Ioan 16.23-24;Iac 1.5-6;1Ioan 3.22;1Ioan 5.14-15; Luc 6.31;Lev 19.18;Mat 22.40;Rom 13.8-10;Gal 5.14;1Tim 1.5;
Deut 13.3;Ier 23.16;Mat 24.4-24;Marc 13.22;Rom 16.17-18;Efes 5.6;Col 2.8;2Pet 2.1-3;1Ioan 4.1;Mic 3.5;2Tim 3.5;Fapt 20.29-30; Osea 8.2;Mat 25.11-12;Luc 6.46;Luc 13.25;Fapt 19.13;Rom 2.13;Iac 1.22; Ioan 7.46;
Mat 9.30;Marc 5.43;Lev 14.3-10;Luc 4.14;
Gen 12.3;Isa 2.2-3;Isa 11.10;Mal 1.11;Luc 13.29;Fapt 10.45;Fapt 11.18;Fapt 14.27;Rom 15.9-etc;Efes 3.6; Mat 21.43;Mat 13.42-50;Mat 22.13;Mat 24.51;Mat 25.30;Luc 13.28;2Pet 2.17;Iuda 13; Isa 53.4;1Pet 2.24;
Deut 5.25;1Imp 17.18;Luc 5.8;Fapt 16.39;
Ps 139.2;Mat 12.25;Marc 12.15;Luc 5.22;Luc 6.8;Luc 9.47;Luc 11.17; Osea 6.6;Mic 6.6-8;Mat 12.7;1Tim 1.15;
Marc 7.36;
Mat 12.24;Marc 3.22;Luc 11.15;
2Tes 3.1;
Mat 15.24;Fapt 13.46;Isa 53.6;Ier 50.6-17;Ezec 34.5-16;1Pet 2.25; Marc 6.11;Luc 9.5;Luc 10.10-11;Neem 5.13;Fapt 13.51;Fapt 18.6; Mat 11.22-24;
Mat 2.13;Mat 4.12;Mat 12.15;Fapt 8.1;Fapt 9.25;Fapt 14.6;Mat 16.28; Mat 16.25;Luc 17.33;Ioa 12.25;
Mat 18.5-6;Mat 25.40;Marc 9.41;Evr 6.10;
Isa 29.18;Isa 35.4-6;Isa 42.7;Ioan 2.23;Ioan 3.2;Ioan 5.36;Ioan 10.25-38;Ioan 14.11;Ps 22.26;Isa 61.1;Luc 4.18;Iac 2.5; Isa 8.14-15;Mat 13.57;Mat 24.10;Mat 26.31;Rom 9.32-33;1Cor 1.23;1Cor 2.14;Gal 5.11;1Pet 2.8;
Mat 13.9;Luc 8.8;Apoc 2.7-11;Apoc 2.17;Apoc 2.29;Apoc 3.6-22; Mat 9.10;Luc 7.35;
Mat 10.15;
Mat 28.18;Luc 10.22;Ioan 3.35;Ioan 13.3;Ioan 17.2;1Cor 15.27;Ioan 1.18;Ioan 6.46;Ioan 10.15; Ioan 13.15;Filip 2.5;1Pet 2.21;1Ioan 2.6;Zah 9.9;Filip 2.7-8;Ier 6.16; 1Ioan 5.3;
Mat 27.1;Marc 3.6;Luc 6.11;Ioan 5.18;Ioan 10.39;Ioan 11.53;
Marc 3.28;Luc 12.10;Evr 6.4;Evr 10.26-29;1Ioan 5.16;Fapt 7.51; Evr 6.4;Evr 10.26;2Pet 2.20-22;
Mat 13.55;Marc 6.3;Ioan 2.12;Ioan 7.3-5;Fapt 1.14;1Cor 9.5;Gal 1.19; Ioan 15.14;Gal 5.6;Gal 6.15;Col 3.11;Evr 2.11;
Isa 6.9;Ezec 12.2;Marc 4.12;Luc 8.10;Ioan 12.40;Fapt 28.26-27;Rom 11.8;2Cor 3.14-15; Ps 78.2;Rom 16.25-26;1Cor 2.7;Efes 3.9;Col 1.26;
Mat 24.14;Mat 28.19;Marc 16.15-20;Luc 24.47;Rom 10.18;Col 1.6;Gen 3.15;Ioan 8.44;Fapt 13.10;1Ioan 3.8; Dan 12.3;1Cor 15.42-58;Mat 13.9;
Prov 2.4;Prov 3.14-15;Prov 8.10-19;
Cant 7.13;
Marc 6.5-6;
Ps 2.7;Mat 16.16;Mat 26.63;Marc 1.1;Luc 4.41;Ioan 1.49;Ioan 6.69;Ioan 11.27;Fapt 8.37;Rom 1.2; Mat 9.20;Marc 3.10;Luc 6.19;Fapt 19.12;
Ex 20.12;Lev 19.3;Deut 5.16;Prov 23.22;Efes 6.2;Ex 21.17;Lev 20.9;Deut 27.16;Prov 20.20;Prov 30.17; Isa 29.13;Col 2.18-22;Tit 1.14;
Marc 8.10;
Mat 14.33;Marc 8.29;Luc 9.20;Ioan 6.69;Ioan 11.27;Fapt 8.37;Fapt 9.20;Evr 1.2-5;1Ioan 4.15;1Ioan 5.5; Ioan 1.42;Efes 2.20;Apoc 21.14;Iov 38.17;Ps 9.13;Ps 107.18;Isa 38.10; Mat 17.9;Marc 8.30;Luc 9.21;
Mat 20.17;Marc 8.31;Marc 9.31;Marc 10.33;Luc 9.22;Luc 18.31;Luc 24.6-7; Mat 10.38;Marc 8.34;Luc 9.23;Luc 14.27;Fapt 14.22;1Tes 3.3;2Tim 3.12; Mat 26.64;Marc 8.38;Luc 9.26;Dan 7.10;Zah 14.5;Mat 25.31;Iuda 14;Iov 34.11;Ps 62.12;Prov 24.12;Ier 17.10;Ier 32.19;Rom 2.6;1Cor 3.8;2Cor 5.10;1Pet 1.17;Apoc 2.23;Apoc 22.12; Marc 9.1;Luc 9.27;
2Pet 1.17;Mat 3.17;Marc 1.11;Luc 3.22;Isa 42.1;Deut 18.15-19;Fapt 3.22-23; Mat 11.14;
Mat 16.21;Mat 20.17;Marc 8.31;Marc 9.30-31;Marc 10.33;Luc 9.22-44;Luc 18.31;Luc 24.6-7; Ps 131.2;Mat 19.14;Marc 10.14;Luc 18.16;1Cor 14.20;1Pet 2.2; Prov 21.13;Mat 6.12;Marc 11.26;Iac 2.13;
1Cor 7.32-34;1Cor 9.5-15;
Mat 6.20;Luc 12.33;Luc 16.9;Fapt 2.45;Fapt 4.34-35;1Tim 6.18-19; Gen 18.14;Iov 42.2;Ier 32.17;Zah 8.6;Luc 1.37;Luc 18.27;
Mat 20.16;Mat 21.31-32;Marc 10.31;Luc 13.30;
Mat 19.30;Mat 22.14;
Mat 27.2;Marc 15.1;Luc 23.1;Ioan 18.28;Fapt 3.13;
Ioan 13.4;Filip 2.7;Luc 22.27;Ioan 13.14;Isa 53.10-11;Dan 9.24-26;Ioan 11.51-52;1Tim 2.6;Tit 2.14;1Pet 1.19;Mat 26.28;Rom 5.15-19;Evr 9.28;
Ps 118.25;Ps 118.26;Mat 23.39;
Marc 11.11;Ioan 11.18;
Mat 7.7;Marc 11.24;Luc 11.9;Iac 5.16;Ioan 3.22;Ioan 5.15;
Mat 3.1;Luc 3.12-13;
Ps 80.9;Cant 8.11;Isa 5.1;Ier 2.21;Marc 12.1;Luc 20.9;Mat 25.14-15; 2Cron 24.21;2Cron 36.16;Neem 9.26;Mat 5.12;Mat 23.34-37;Fapt 7.52;1Tes 2.15;Evr 11.36-37; Ps 2.8;Evr 1.2;Ps 2.2;Mat 26.3;Mat 27.1;Ioan 11.53;Fapt 4.27; Luc 20.16;Luc 21.24;Evr 2.3;Fapt 13.46;Fapt 15.7;Fapt 18.6;Fapt 38.28;Rom 9.10-11; Ps 118.22;Isa 28.16;Marc 12.10;Luc 20.17;Fapt 4.11;Efes 2.20;1Pet 2.6-7; Isa 8.14-15;Zah 12.3;Luc 20.18;Rom 9.33;1Pet 2.8;Isa 60.12;Dan 2.44; Mat 21.11;Luc 7.16;Ioan 7.40;
2Cor 5.3;Efes 4.24;Col 3.10-12;Apoc 3.4;Apoc 16.15;Apoc 19.8; Mat 20.16;
Mat 7.28;
Lev 19.18;Mat 19.19;Marc 12.31;Luc 10.27;Rom 13.9;Gal 5.14;Iac 2.8; Mat 7.12;1Tim 1.5;
Luc 14.6;Marc 12.34;Luc 20.40;
Iov 22.29;Prov 15.33;Prov 29.23;Luc 14.11;Luc 18.14;Iac 4.6;1Pet 5.5;
Mat 21.34-35;Luc 11.49;Fapt 5.40;Fapt 7.58-59;Fapt 22.19;Mat 10.17;2Cor 11.24-25; Ps 118.26;Mat 21.9;
Mat 10.17;Marc 13.9;Luc 21.12;Ioan 15.20;Ioan 16.2;Fapt 4.2-3;Fapt 7.59;Fapt 12.1;1Pet 4.16;Apoc 2.10-13; Mat 4.23;Mat 9.35;Rom 10.18;Col 1.6-23;
Deut 13.1;Mat 24.5-11;2Tes 2.9-11;Apoc 13.13;Iona 6.37;Iona 10.28-29;Rom 8.28-30;2Tim 2.19; Dan 7.11-12;Isa 13.10;Ezec 32.7;Ioel 2.10-31;Ioel 3.15;Amos 5.20;Amos 8.9;Marc 13.24;Luc 21.25;Fapt 2.20;Apoc 6.12; Ps 102.26;Isa 51.6;Ier 31.35-36;Mat 5.18;Marc 13.31;Luc 21.23;Evr 1.11;
Mat 8.12;Mat 25.30;
Mat 24.47;Mat 25.34-46;Luc 12.44;Luc 22.29-30;2Tim 2.12;Evr 12.2;1Pet 1.8; Rom 14.10;2Cor 5.10;Apoc 20.12;Ezec 20.38;Ezec 34.17-20;Mat 13.49; Dan 12.2;Ioan 5.29;Rom 2.7;
Deut 15.11;Ioan 12.8;Mat 18.20;Mat 28.20;Ioan 13.33;Ioan 14.19;Ioan 16.5-28;Ioan 17.11; Ps 22;Isa 53;Dan 9.26;Marc 9.12;Luc 24.25-46;Fapt 17.2-3;Fapt 26.22-23;1Cor 15.3;Ioan 17.12; Marc 14.25;Luc 22.18;Fapt 10.41;
Marc 14.36;Luc 22.42;Evr 5.7;Ioan 12.27;Mat 20.22;Ioan 5.30;Ioan 6.38;Filip 2.8; Plan 4.20;Mat 26.54;Ioan 18.15;
Dan 7.13;Mat 16.27;Mat 24.30;Mat 25.31;Luc 21.27;Ioan 1.51;Rom 14.10;1Tes 4.16;Apoc 1.7;Ps 110.1;Fapt 7.55; Marc 14.65;Luc 22.64;
Mat 26.34;Marc 14.30;Luc 22.61-62;Ioan 13.38;
Mat 20.19;Fapt 3.13;
Deut 19.10;Ios 2.19;2Sam 1.16;1Imp 2.32;Fapt 5.28;
Isa 53.7;
Num 15.35;1Imp 21.13;Fapt 7.58;Evr 13.12;Marc 15.21;Luc 23.26; Isa 53.12;Marc 15.27;Luc 23.32-33;Ioan 19.18;
Marc 15.32;Luc 23.39;
Marc 15.37;Luc 23.46;
Marc 15.40;
Mat 16.21;Mat 17.23;Mat 20.19;Mat 26.61;Marc 8.31;Marc 10.34;Luc 9.22;Luc 18.33;Luc 24.6-7;Ioan 2.19; Dan 6.17;
Mat 26.32;Marc 16.7;
Ioan 20.17;Rom 8.29;Evr 2.11;
Dan 7.13-14;Mat 11.27;Mat 16.28;Luc 1.32;Luc 10.22;Ioan 3.35;Ioan 5.22;Ioan 13.3;Ioan 17.2;Fapt 2.36;Rom 14.9;1Cor 15.27;Efes 1.10-21;Filip 2.9-10;Evr 1.2;Evr 2.8;1Pet 3.22;Apoc 17.14; Marc 16.15;Isa 52.10;Luc 24.47;Fapt 2.38-39;Rom 10.18;Col 1.23;
Fuga in Egipt. Omorarea pruncilor.
13Dupa ce au plecat magii, un inger al Domnului se arata in vis lui Iosif, si-i zice: "Scoala-te, ia Pruncul si pe mama Lui, fugi in Egipt, si ramai acolo pana iti voi spune eu; caci Irod are sa caute Pruncul, ca sa-L omoare."
14Iosif s-a sculat, a luat Pruncul si pe mama lui, noaptea, si a plecat in Egipt.
15Acolo a ramas pana la moartea lui Irod, ca sa se implineasca ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: "Am chemat pe Fiul Meu din Egipt."
16Atunci Irod, cand a vazut ca fusese inselat de magi, s-a maniat foarte tare, si a trimis sa omoare pe toti pruncii de parte barbateasca, de la doi ani in jos, care erau in Betleem si in toate imprejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase intocmai de la magi.
17Atunci s-a implinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice:
18"Un tipat s-a auzit in Rama, plangere, si bocet mult: Rahela isi jelea copiii, si nu voia sa fie mangaiata, pentru ca nu mai erau."
Moartea lui Irod. Intoarcerea din Egipt.
19Dupa ce a murit Irod, un inger al Domnului se arata in vis lui Iosif, in Egipt,
20si-i zice: "Scoala-te, ia Pruncul si pe mama Lui, si du-te in tara lui Israel, caci au murit cei ce cautau sa ia viata Pruncului."
21Iosif s-a sculat, a luat Pruncul si pe mama Lui, si a venit in tara lui Israel.
22Dar cand a auzit ca in Iudea imparateste Arhelau, in locul tatalui sau Irod, s-a temut sa se duca acolo; si, fiind instiintat de Dumnezeu in vis, a plecat in partile Galileii.
23A venit acolo, si a locuit intr-o cetate, numita Nazaret, ca sa se implineasca ce fusese vestit prin prooroci: ca El va fi chemat Nazarinean.
Propovaduirea lui Ioan Botezatorul.
3
1In vremea aceea a venit Ioan Botezatorul, si propovaduia in pustia Iudeii.
2El zicea: "Pocaiti-va, caci Imparatia cerurilor este aproape."
3Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, cand zice: "Iata glasul celui ce striga in pustie: "Pregatiti calea Domnului, neteziti-I cararile."
4Ioan purta o haina de par de camila, si la mijloc era incins cu un brau de curea. El se hranea cu lacuste si miere salbatica.
5Locuitorii din Ierusalim, din toata Iudea si din toate imprejurimile Iordanului, au inceput sa iasa la el;
6si, marturisindu-si pacatele, erau botezati de el in raul Iordan.
7Dar cand a vazut pe multi din Farisei si din Saduchei ca vin sa primeasca botezul lui, le-a zis: "Pui de naparci, cine v-a invatat sa fugiti de mania viitoare?
8Faceti dar roade vrednice de pocainta voastra.
9si sa nu credeti ca puteti zice in voi insiva: "Avem ca tata pe Avraam!" Caci va spun ca Dumnezeu din pietrele acestea poate sa ridice fii lui Avraam.
10Iata ca securea a si fost infipta la radacina pomilor: deci, orice pom, care nu face rod bun, va fi taiat si aruncat in foc.
11Cat despre mine, eu va botez cu apa, spre pocainta; dar Cel ce vine dupa mine, este mai puternic decat mine, si eu nu sunt vrednic sa-I duc incaltamintele. El va va boteza cu Duhul Sfant si cu foc.
12Acela Isi are lopata in mana, Isi va curati cu desavarsire aria, si Isi va strange graul in granar; dar pleava o va arde intr-un foc care nu se stinge."
Botezul lui Isus Hristos.
13Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca sa fie botezat de el.
14Dar Ioan cauta sa-l opreasca. "Eu", zicea el, "am trebuinta sa fiu botezat de Tine, si Tu vii la mine?"
15Drept raspuns, Isus i-a zis: "Lasa-Ma acum, caci asa se cade sa implinim tot ce trebuie implinit." Atunci Ioan L-a lasat.
16De indata ce a fost botezat, Isus a iesit afara din apa. si in clipa aceea cerurile s-au deschis, si a vazut pe Duhul lui Dumnezeu pogorandu-Se in chip de porumbel si venind peste El.
17si din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubit, in care Imi gasesc placerea."
Ispitirea lui Isus Hristos.
4
1Atunci Isus a fost dus de Duhul in pustie, ca sa fie ispitit de diavolul.
2Acolo a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti; la urma a flamanzit.
3Ispititorul s-a apropiat de El, si i-a zis: "Daca esti Fiul lui Dumnezeu, porunceste ca pietrele acestea sa se faca paini."
4Drept raspuns, Isus i-a zis: "Este scris: "Omul nu traieste numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu."
5Atunci diavolul L-a dus in sfanta cetate, L-a pus pe streasina Templului,
6si I-a zis: "Daca esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te jos; caci este scris: "El va porunci ingerilor Sai sa vegheze asupra Ta; si ei Te vor lua pe maini, ca nu cumva sa Te lovesti cu piciorul de vreo piatra."
7"De asemenea este scris", a zis Isus: "Sa nu ispitesti pe Domnul, Dumnezeul tau."
8Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte inalt, I-a aratat toate imparatiile lumii si stralucirea lor, si I-a zis:
9"Toate aceste lucruri Ti le voi da Tie, daca Te vei arunca cu fata la pamant si Te vei inchina mie."
10"Pleaca, Satano", i-a raspuns Isus. "Caci este scris: "Domnului, Dumnezeului tau sa te inchini si numai Lui sa-I slujesti."
11Atunci diavolul L-a lasat. si deodata au venit la Isus niste ingeri, si au inceput sa-I slujeasca.
Isus la Capernaum.
12Cand a auzit Isus ca Ioan fusese inchis, a plecat in Galilea.
13A parasit Nazaretul, si a venit de a locuit in Capernaum, langa mare, in tinutul lui Zabulon si Neftali,
14ca sa se implineasca ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice:
15"Tara lui Zabulon si tara lui Neftali, inspre mare, dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor,
16Norodul acesta, care zacea in intuneric, a vazut o mare lumina; si peste cei ce zaceau in tinutul si in umbra mortii, a rasarit lumina."
17De atunci incolo, Isus a inceput sa propovaduiasca, si sa zica: "Pocaiti-va, caci Imparatia cerurilor este aproape."
Isus cheama patru ucenici.
18Pe cand trecea pe langa marea Galileii, Isus a vazut doi frati: pe Simon, zis Petru, si pe fratele sau Andrei, care aruncau o mreaja in mare; caci erau pescari.
19El le-a zis: "Veniti dupa Mine, si va voi face pescari de oameni."
20Indata ei au lasat mrejele, si au mers dupa El.
21De-acolo a mers mai departe, si a vazut pe alti doi frati: pe Iacov, fiul lui Zebedei, si pe Ioan, fratele lui, care erau intr-o corabie cu tatal lor Zebedei, si isi carpeau mrejele. El i-a chemat.
22si indata, ei au lasat corabia si pe tatal lor, si au mers dupa El.
Isus invata pe popor si tamaduieste pe bolnavi.
23Isus strabatea toata Galilea, invatand pe norod in sinagogi, propovaduind Evanghelia Imparatiei, si tamaduind orice boala si orice neputinta care era in norod.
24I s-a dus vestea in toata Siria; si aduceau la El pe toti cei ce sufereau de felurite boli si chinuri: pe cei indraciti, pe cei lunatici si pe cei slabanogi; si El ii vindeca.
25Dupa El au mers multe noroade din Galilea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudea si de dincolo de Iordan.
Cuvantarea de pe munte. - Fericirile.
5
1Cand a vazut Isus noroadele, S-a suit pe munte; si dupa ce a sezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El.
2Apoi a inceput sa vorbeasca si sa-i invete astfel:
3Ferice de cei saraci in duh, caci a lor este Imparatia cerurilor!
4Ferice de cei ce plang, caci ei vor fi mangaiati!
5Ferice de cei blanzi, caci ei vor mosteni pamantul!
6Ferice de cei flamanzi si insetati dupa neprihanire, caci ei vor fi saturati!
7Ferice de cei milostivi, caci ei vor avea parte de mila!
8Ferice de cei cu inima curata, caci ei vor vedea pe Dumnezeu!
9Ferice de cei impaciuitori, caci ei vor fi chemati fii ai lui Dumnezeu!
10Ferice de cei prigoniti din pricina neprihanirii, caci a lor este Imparatia cerurilor!
11Ferice va fi de voi cand, din pricina Mea, oamenii va vor ocari, va vor prigoni, si vor spune tot felul de lucruri rele si neadevarate impotriva voastra!
12Bucurati-va si inveseliti-va, pentru ca rasplata voastra este mare in ceruri; caci tot asa au prigonit pe proorocii, care au fost inainte de voi.
Ucenicii sunt sarea pamantului si lumina lunii.
13Voi sunteti sarea pamantului. Dar daca sarea isi pierde gustul, prin ce isi va capata iarasi puterea de a sara? Atunci nu mai este buna la nimic decat sa fie lepadata afara, si calcata in picioare de oameni.
14Voi sunteti lumina lumii. O cetate asezata pe un munte, nu poate sa ramana ascunsa.
15si oamenii n-aprind lumina ca s-o puna sub obroc, ci o pun in sfesnic, si lumineaza tuturor celor din casa.
16Tot asa sa lumineze si lumina voastra inaintea oamenilor, ca ei sa vada faptele voastre bune, si sa slaveasca pe Tatal vostru, care este in ceruri.
Implinirea Legii si Proorocilor.
17Sa nu credeti ca am venit sa stric Legea sau Proorocii; am venit nu sa stric, ci sa implinesc.
18Caci adevarat va spun, cata vreme nu va trece cerul si pamantul, nu va trece o iota sau o frantura de slova din Lege, inainte ca sa se fi intamplat toate lucrurile.
19Asa ca, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, si va invata pe oameni asa, va fi chemat cel mai mic in Imparatia cerurilor; dar oricine le va pazi, si va invata pe altii sa le pazeasca, va fi chemat mare in Imparatia cerurilor.
20Caci va spun ca, daca neprihanirea voastra nu va intrece neprihanirea carturarilor si a Fariseilor, cu nici un chip nu veti intra in Imparatia cerurilor.
Despre ucidere.
21Ati auzit ca s-a zis celor din vechime: "Sa nu ucizi; oricine va ucide, va cadea sub pedeapsa judecatii."
22Dar Eu va spun ca oricine se manie pe fratele sau, va cadea sub pedeapsa judecatii; si oricine va zice fratelui sau: "Prostule!" va cadea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: "Nebunule", va cadea sub pedeapsa focului gheenei.
23Asa ca, daca iti aduci darul la altar, si acolo iti aduci aminte ca fratele tau are ceva impotriva ta,
24lasa-ti darul acolo inaintea altarului, si du-te intai de impaca-te cu fratele tau; apoi vino de adu-ti darul.
25Cauta de te impaca degraba cu parasul tau, cata vreme esti cu el pe drum; ca nu cumva parasul sa te dea pe mana judecatorului, judecatorul sa te dea pe mana temnicerului, si sa fii aruncat in temnita.
26Adevarat iti spun ca nu vei iesi de-acolo pana nu vei plati cel din urma banut."
Despre preacurvie si despartire.
27Ati auzit ca s-a zis celor din vechime: "Sa nu preacurvesti."
28Dar Eu va spun ca oricine se uita la o femeie, ca s-o pofteasca, a si preacurvit cu ea in inima lui.
29Daca deci ochiul tau cel drept te face sa cazi in pacat, scoate-l si leapada-l de la tine; caci este spre folosul tau sa piara unul din madularele tale, si sa nu-ti fie aruncat tot trupul in gheena.
30Daca mana ta cea dreapta te face sa cazi in pacat, taie-o si leapad-o de la tine; caci este spre folosul tau sa piara unul din madularele tale, si sa nu-ti fie aruncat tot trupul in gheena.
31S-a zis iarasi: "Oricine isi va lasa nevasta, sa-i dea o carte de despartire."
32Dar Eu va spun ca oricine isi va lasa nevasta, afara numai de pricina de curvie, ii da prilej sa preacurveasca; si cine va lua de nevasta pe cea lasata de barbat, preacurveste.
Despre juramant.
33Ati mai auzit iarasi ca s-a zis celor din vechime: "Sa nu juri stramb; ci sa implinesti fata de Domnul juramintele tale."
34Dar Eu va spun: Sa nu jurati nicidecum; nici pe cer, pentru ca este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;
35nici pe pamant, pentru ca este asternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru ca este cetatea marelui Imparat.
36Sa nu juri nici pe capul tau, caci nu poti face un singur par alb sau negru.
37Felul vostru de vorbire sa fie: "Da, da; nu, nu"; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rau.
Suferirea raului si iubirea vrajmasilor.
38Ati auzit ca s-a zis: "Ochi pentru ochi, si dinte pentru dinte."
39Dar Eu va spun: Sa nu va impotriviti celui ce va face rau. Ci, oricui te loveste peste obrazul drept, intoarce-i si pe celalalt.
40Oricui vrea sa se judece cu tine, si sa-ti ia haina, lasa-i si camasa.
41Daca te sileste cineva sa mergi cu el o mila deloc, mergi cu el doua.
42Celui ce-ti cere, da-i; si nu intoarce spatele celui ce vrea sa se imprumute de la tine.
43Ati auzit ca s-a zis: "Sa iubesti pe aproapele tau, si sa urasti pe vrajmasul tau."
44Dar Eu va spun: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc, si rugati-va pentru cei ce va asupresc si va prigonesc,
45ca sa fiti fii ai Tatalui vostru care este in ceruri; caci El face sa rasara soarele Sau peste cei rai si peste cei buni, si da ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti.
46Daca iubiti numai pe cei ce va iubesc, ce rasplata mai asteptati? Nu fac asa si vamesii?
47si daca imbratisati cu dragoste numai pe fratii vostri, ce lucru neobisnuit faceti? Oare paganii nu fac la fel?
48Voi fiti dar desavarsiti, dupa cum si Tatal vostru cel ceresc este desavarsit.
Despre milostenie si rugaciune.
6
1Luati seama sa nu va indepliniti neprihanirea voastra inaintea oamenilor, ca sa fiti vazuti de ei; altminteri, nu veti avea rasplata de la Tatal vostru care este in ceruri.
2Tu, dar, cand faci milostenie, nu suna cu trambita inaintea ta, cum fac fatarnicii, in sinagogi si in ulite, pentru ca sa fie slaviti de oameni. Adevarat va spun, ca si-au luat rasplata.
3Ci tu, cand faci milostenie, sa nu stie stanga ta ce face dreapta,
4pentru ca milostenia ta sa fie facuta in ascuns; si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati.
5Cand va rugati, sa nu fiti ca fatarnicii, carora le place sa se roage stand in picioare in sinagogi si la colturile ulitelor, pentru ca sa fie vazuti de oameni. Adevarat va spun, ca si-au luat rasplata.
6Ci tu, cand te rogi, intra in odaita ta, incuie-ti usa, si roaga-te Tatalui tau, care este in ascuns; si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati.
Tatal nostru. - Iertarea greselilor.
7Cand va rugati, sa nu bolborositi aceleasi vorbe, ca paganii, carora li se pare ca, daca spun o multime de vorbe, vor fi ascultati.
8Sa nu va asemanati cu ei; caci Tatal vostru stie de ce aveti trebuinta, mai inainte ca sa-I cereti voi.
9Iata dar cum trebuie sa va rugati: "Tatal nostru care esti in ceruri! Sfinteasca-se Numele Tau;
10vina imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant.
11Painea noastra cea de toate zilele (Sau: pentru maine.) da-ne-o noua astazi;
12si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri (Greceste: Lasa-ne datoriile noastre, cum si noi am lasat pe ale datornicilor nostri.);
13si nu ne duce in ispita, ci izbaveste-ne de cel rau. Caci a Ta este imparatia si puterea si slava in veci. Amin!
14Daca iertati oamenilor greselile lor, si Tatal vostru cel ceresc va va ierta greselile voastre.
15Dar daca nu iertati oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre.
Despre post.
16Cand postiti, sa nu va luati o infatisare posomorata, ca fatarnicii, care isi slutesc fetele, ca sa se arate oamenilor ca postesc. Adevarat va spun, ca si-au luat rasplata.
17Ci tu, cand postesti, unge-ti capul, si spala-ti fata,
18ca sa te arati ca postesti nu oamenilor, ci Tatalui tau, care este in ascuns; si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati.
Adevaratele comori. - Neputinta de a sluji la doi stapani. - Grijile si ingrijorarile.
19Nu va strangeti comori pe pamant, unde le mananca moliile si rugina, si unde le sapa si le fura hotii;
20ci strangeti-va comori in cer, unde nu le mananca moliile si rugina si unde hotii nu le sapa, nici nu le fura.
21Pentru ca unde este comoara voastra, acolo va fi si inima voastra.
22Ochiul este lumina trupului. Daca ochiul tau este sanatos, tot trupul tau va fi plin de lumina;
23dar daca ochiul tau este rau, tot trupul tau va fi plin de intuneric. Asa ca, daca lumina care este in tine este intuneric, cat de mare trebuie sa fie intunericul acesta!
24Nimeni nu poate sluji la doi stapani. Caci sau va uri pe unul si va iubi pe celalalt; sau va tine la unul, si va nesocoti pe celalalt: Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona.
25De aceea va spun: Nu va ingrijorati de viata voastra, gandindu-va ce veti manca, sau ce veti bea; nici de trupul vostru, gandindu-va cu ce va veti imbraca. Oare nu este viata mai mult decat hrana, si trupul mai mult decat imbracamintea?
26Uitati-va la pasarile cerului: ele nici nu seamana, nici nu secera, si nici nu strang nimic in granare; si totusi Tatal vostru cel ceresc le hraneste. Oare nu sunteti voi cu mult mai de pret decat ele?
27si apoi, cine dintre voi, chiar ingrijorandu-se, poate sa adauge macar un cot la inaltimea lui?
28si de ce va ingrijorati de imbracaminte? Uitati-va cu bagare de seama cum cresc crinii de pe camp: ei nici nu torc, nici nu tes;
29totusi va spun ca nici chiar Solomon, in toata slava lui, nu s-a imbracat ca unul din ei.
30Asa ca, daca astfel imbraca Dumnezeu iarba de pe camp, care astazi este, dar maine va fi aruncata in cuptor, nu va va imbraca El cu mult mai mult pe voi, putin credinciosilor?
31Nu va ingrijorati dar, zicand: "Ce vom manca?" Sau: "Ce vom bea?" Sau: "Cu ce ne vom imbraca?"
32Fiindca toate aceste lucruri Neamurile le cauta. Tatal vostru cel ceresc stie ca aveti trebuinta de ele.
33Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
34Nu va ingrijorati dar de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei.
Despre judecatile aspre. - Barna si paiul. - Lucrurile sfinte.
7
1Nu judecati, ca sa nu fiti judecati.
2Caci cu ce judecata judecati, veti fi judecati; si cu ce masura masurati, vi se va masura.
3De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tau, si nu te uiti cu bagare de seama la barna din ochiul tau?
4Sau, cum poti zice fratelui tau: "Lasa-ma sa scot paiul din ochiul tau", si, cand colo, tu ai o barna intr-al tau?...
5Fatarnicule, scoate intai barna din ochiul tau, si atunci vei vedea deslusit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau.
6Sa nu dati cainilor lucrurile sfinte, si sa nu aruncati margaritarele voastre inaintea porcilor, ca nu cumva sa le calce in picioare, si sa se intoarca sa va rupa.
Staruinta in rugaciune.
7Cereti, si vi se va da; cautati si veti gasi; bateti, si vi se va deschide.
8Caci oricine cere, capata; cine cauta, gaseste; si celui ce bate, i se deschide.
9Cine este omul acela dintre voi, care, daca-i cere fiul sau o paine, sa-i dea o piatra?
10Sau, daca-i cere un peste, sa-i dea un sarpe?
11Deci, daca voi, care sunteti rai, stiti sa dati daruri bune copiilor vostri, cu cat mai mult Tatal vostru, care este in ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer!
12Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel; caci in aceasta este cuprinsa Legea si Proorocii.
Poarta cea stramta.
13Intrati pe poarta cea stramta. Caci larga este poarta, lata este calea care duce la pierzare, si multi sunt cei ce intra pe ea.
14Dar stramta este poarta, ingusta este calea care duce la viata, si putini sunt cei ce o afla.
Proorocii mincinosi.
15Paziti-va de prooroci mincinosi. Ei vin la voi imbracati in haine de oi, dar pe dinauntru sunt niste lupi rapitori.
16Ii veti cunoaste dupa roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din maracini?
17Tot asa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rau face roade rele.
18Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rau nu poate face roade bune.
19Orice pom, care nu face roade bune, este taiat si aruncat in foc.
20Asa ca dupa roadele lor ii veti cunoaste.
Casa zidita pe stanca.
21Nu orisicine-Mi zice: "Doamne, Doamne!" va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in ceruri.
22Multi Imi vor zice in ziua aceea: "Doamne, Doamne! N-am prorocit noi in Numele Tau? N-am scos noi draci in Numele Tau? si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?"
23Atunci le voi spune curat: "Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege."
24De aceea, pe orisicine aude aceste cuvinte ale Mele, si le face, il voi asemana cu un om cu judecata, care si-a zidit casa pe stanca.
25A dat ploaia, au venit suvoaiele, au suflat vanturile si au batut in casa aceea, dar ea nu s-a prabusit, pentru ca avea temelia zidita pe stanca.
26Insa oricine aude aceste cuvinte ale Mele, si nu le face, va fi asemanat cu un om nechibzuit, care si-a zidit casa pe nisip.
27A dat ploaia, au venit suvoaiele, au suflat vanturile, si au izbit in casa aceea: ea s-a prabusit, si prabusirea i-a fost mare."
28Dupa ce a sfarsit Isus cuvantarile acestea, noroadele au ramas uimite de invatatura Lui;
29caci El ii invata ca unul care avea putere, nu cum ii invatau carturarii lor.
Vindecarea unui lepros.
8
1Cand S-a coborat Isus de pe munte, multe noroade au mers dupa El.
2si un lepros s-a apropiat de El, I s-a inchinat, si I-a zis: "Doamne, daca vrei, poti sa ma curatesti."
3Isus a intins mana, S-a atins de el, si a zis: "Da, vreau, fii curatit!" Indata a fost curatita lepra lui.
4Apoi Isus i-a zis: "Vezi sa nu spui la nimeni; ci du-te de te arata preotului, si adu darul, pe care l-a randuit Moise, ca marturie pentru ei."
Vindecarea robului unui sutas.
5Pe cand intra Isus in Capernaum, s-a apropiat de El un sutas, care-L ruga
6si-I zicea: "Doamne, robul meu zace in casa slabanog, si se chinuieste cumplit."
7Isus i-a zis: "Am sa vin si sa-l tamaduiesc."
8"Doamne", a raspuns sutasul, "nu sunt vrednic sa intri sub acoperamantul meu; ci zi numai un cuvant, si robul meu va fi tamaduit.
9Caci si eu sunt om sub stapanire; am sub mine ostasi, si zic unuia: "Du-te!" si se duce; altuia: "Vino!" si vine; si robului meu: "Fa cutare lucru!" si-l face.
10Cand a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat, si a zis celor ce veneau dupa El: "Adevarat va spun ca nici in Israel n-am gasit o credinta asa de mare.
11Dar va spun ca vor veni multi de la rasarit si de la apus, si vor sta la masa cu Avraam, Isaac si Iacov in Imparatia cerurilor.
12Iar fiii Imparatiei vor fi aruncati in intunericul de afara, unde va fi plansul si scrasnirea dintilor."
13Apoi a zis sutasului: "Du-te, si faca-ti-se dupa credinta ta." si robul lui s-a tamaduit chiar in ceasul acela.
Vindecarea soacrei lui Petru si mai multor bolnavi.
14Isus S-a dus apoi in casa lui Petru, si a vazut pe soacra acestuia zacand in pat, prinsa de friguri.
15S-a atins de mana ei, si au lasat-o frigurile; apoi ea s-a sculat, si a inceput sa-I slujeasca.
16Seara, au adus la Isus pe multi indraciti. El, prin cuvantul Lui, a scos din ei duhurile necurate, si a tamaduit pe toti bolnavii,
17ca sa se implineasca ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: "El a luat asupra Lui neputintele noastre si a purtat bolile noastre."
Cum sa urmam pe Isus.
18Isus a vazut multe noroade imprejurul Sau, si a poruncit sa treaca de cealalta parte.
19Atunci s-a apropiat de El un carturar, si I-a zis: "Invatatorule, vreau sa Te urmez oriunde vei merge."
20Isus i-a raspuns: "Vulpile au vizuini, si pasarile cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-si odihni capul."
21Un altul, care era dintre ucenici, I-a zis: "Doamne, da-mi voie sa ma duc mai intai sa ingrop pe tatal meu."
22"Vino dupa Mine", i-a raspuns Isus, "si lasa mortii sa-si ingroape mortii."
Potolirea furtunii.
23Isus S-a suit intr-o corabie, si ucenicii Lui au mers dupa El.
24si deodata s-a starnit pe mare o furtuna atat de strasnica, incat corabia era acoperita de valuri. si El dormea.
25Ucenicii s-au apropiat de El, si L-au desteptat, strigand: "Doamne, scapa-ne, ca pierim!"
26El le-a zis: "De ce va este frica, putin credinciosilor?" Apoi S-a sculat, a certat vanturile si marea, si s-a facut o liniste mare.
27Oamenii aceia se mirau, si ziceau: "Ce fel de om este acesta, de-L asculta pana si vanturile si marea?"
Doi indraciti sunt tamaduiti.
28Cand a ajuns Isus de partea cealalta, in tinutul Gadarenilor, L-au intampinat doi indraciti, care ieseau din morminte. Erau asa de cumpliti, ca nimeni nu putea trece pe drumul acela.
29si iata ca au inceput sa strige: "Ce legatura este intre noi si Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici sa ne chinuiesti inainte de vreme?"
30Departe de ei era o turma mare de porci, care pasteau.
31Dracii rugau pe Isus si ziceau: "Daca ne scoti afara din ei, da-ne voie sa ne ducem in turma aceea de porci."
32"Duceti-va", le-a zis El. Ei au iesit, si au intrat in porci. si deodata toata turma s-a repezit de pe rapa in mare, si a pierit in ape.
33Porcarii au fugit, si s-au dus in cetate de au povestit tot ce se petrecuse si cele intamplate cu indracitii.
34si iata ca toata cetatea a iesit in intampinarea lui Isus; si, cum L-au vazut, L-au rugat sa plece din tinutul lor.
Vindecarea unui slabanog.
9
1Isus S-a suit intr-o corabie, a trecut marea, si a venit in cetatea Sa.
2si iata ca I-au adus un slabanog, care zacea intr-un pat. Isus le-a vazut credinta, si a zis slabanogului: "Indrazneste, fiule! Pacatele iti sunt iertate!"
3si iata ca, unii din carturari au zis in ei insisi: "Omul acesta huleste!"
4Isus, care le cunostea gandurile, a zis: "Pentru ce aveti ganduri rele in inimile voastre?"
5Caci ce este mai lesne? A zice: "Iertate iti sunt pacatele", sau a zice: "Scoala-te si umbla?"
6Dar, ca sa stiti ca Fiul omului are putere pe pamant sa ierte pacatele, - "Scoala-te", a zis El slabanogului, "ridica-ti patul, si du-te acasa."
7Slabanogul s-a sculat, si s-a dus acasa.
8Cand au vazut noroadele lucrul acesta, s-au inspaimantat, si au slavit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.
Chemarea lui Matei.
9De acolo, Isus a mers mai departe, si a vazut pe un om, numit Matei, sezand la vama. si i-a zis: "Vino dupa Mine". Omul acela s-a sculat, si a mers dupa El.
10Pe cand sedea Isus la masa, in casa, iata ca au venit o multime de vamesi si pacatosi, si au sezut la masa cu El si cu ucenicii Lui.
11Fariseii au vazut lucrul acesta, si au zis ucenicilor Lui: "Pentru ce mananca Invatatorul vostru cu vamesii si cu pacatosii?"
12Isus i-a auzit, si le-a zis: "Nu cei sanatosi au trebuinta de doctor, ci cei bolnavi.
13Duceti-va de invatati ce inseamna: "Mila voiesc, iar nu jertfa!" Caci n-am venit sa chem la pocainta pe cei neprihaniti, ci pe cei pacatosi."
Intrebarea ucenicilor lui Ioan despre post.
14Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, si I-au zis: "De ce noi si Fariseii postim des, iar ucenicii Tai nu postesc deloc?"
15Isus le-a raspuns: "Se pot jeli nuntasii cata vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, cand mirele va fi luat de la ei, si atunci vor posti.
16Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haina veche; pentru ca si-ar lua umplutura din haina, si ruptura ar fi mai rea.
17Nici nu pun oamenii vin nou in burdufuri vechi; altfel, burdufurile pleznesc, vinul se varsa, si burdufurile se prapadesc; ci vinul nou il pun in burdufuri noi, si se pastreaza amandoua."
Invirea fiicei lui Iair si vindecarea unei femei.
18Pe cand le spunea Isus aceste vorbe, iata ca a venit unul din fruntasii sinagogii, I s-a inchinat, si I-a zis: "Fiica mea adineaori a murit; dar vino de pune-Ti mainile peste ea, si va invia."
19Isus S-a sculat, si a plecat dupa el impreuna cu ucenicii Lui.
20si iata o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sange, a venit pe dinapoi, si s-a atins de poala hainei Lui.
21Caci isi zicea ea: "Numai sa ma pot atinge de haina Lui, si ma voi tamadui."
22Isus S-a intors, a vazut-o, si i-a zis: "Indrazneste, fiica! Credinta ta te-a tamaduit." si s-a tamaduit femeia chiar in ceasul acela.
23Cand a ajuns Isus in casa fruntasului sinagogii, si cand a vazut pe cei ce cantau din fluier, si gloata bocind,
24le-a zis: "Dati-va la o parte; caci fetita n-a murit, ci doarme!" Ei isi bateau joc de El.
25Dar, dupa ce a fost scoasa gloata afara, Isus a intrat inauntru, a luat pe fetita de mana, si fetita s-a sculat.
26si s-a dus vestea despre aceasta minune in tot tinutul acela.
Vindecarea a doi orbi.
27Cand a plecat de acolo, s-au luat dupa Isus doi orbi, care strigau si ziceau: "Ai mila de noi, Fiul lui David!"
28Dupa ce a intrat in casa, orbii au venit la El. si Isus le-a zis: "Credeti ca pot face lucrul acesta?" "Da, Doamne", I-au raspuns ei.
29Atunci S-a atins de ochii lor, si a zis: "Faca-vi-se dupa credinta voastra!"
30si li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul si le-a zis: "Vedeti, sa nu stie nimeni."
31Dar ei, cum au iesit afara, au raspandit vestea despre El in tot tinutul acela.
Vindecarea unui mut indracit.
32Pe cand plecau orbii acestia, iata ca au adus la Isus un mut indracit.
33Dupa ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. si noroadele, mirate, ziceau: "Niciodata nu s-a vazut asa ceva in Israel!"
34Dar Fariseii ziceau: "Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!"
Lui Isus ii este mila de gloate.
35Isus strabatea toate cetatile si satele, invatand pe norod in sinagogi, propovaduind Evanghelia Imparatiei, si vindecand orice fel de boala si orice fel de neputinta, care era in norod.
36Cand a vazut gloatele, I s-a facut mila de ele, pentru ca erau necajite si risipite, ca niste oi care n-au pastor.
37Atunci a zis ucenicilor Sai: "Mare este secerisul, dar putini sunt lucratorii!
38Rugati dar pe Domnul secerisului sa scoata lucratori la secerisul Lui."
Trimiterea celor doisprezece apostoli.
10
1Apoi Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Sai, si le-a dat putere sa scoata afara duhurile necurate, si sa tamaduiasca orice fel de boala si orice fel de neputinta.
2Iata numele celor doisprezece apostoli: Cel dintai, Simon, zis Petru, si Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, si Ioan, fratele lui;
3Filip si Bartolomeu; Toma si Matei, vamesul; Iacov, fiul lui Alfeu, si Levi, zis si Tadeu;
4Simon Canaanitul, si Iuda Iscarioteanul, cel care a vandut pe Isus.
5Acestia sunt cei doisprezece, pe care i-a trimis Isus, dupa ce le-a dat invataturile urmatoare: Sa nu mergeti pe calea paganilor si sa nu intrati in vreo cetate a Samaritenilor;
6ci sa mergeti mai degraba la oile pierdute ale casei lui Israel.
7si pe drum, propovaduiti, si ziceti: "Imparatia cerurilor este aproape!"
8Vindecati pe bolnavi, inviati pe morti, curatiti pe leprosi, scoateti afara dracii. Fara plata ati primit, fara plata sa dati.
9Sa nu luati nici aur, nici argint, nici arama in braurile voastre,
10nici traista pentru drum, nici doua haine, nici incaltaminte, nici toiag, caci vrednic este lucratorul de hrana lui.
11In orice cetate sau sat veti intra, sa cercetati cine este acolo vrednic si sa ramaneti la el pana veti pleca.
12La intrarea voastra in casa, urati-i de bine;
13si daca este casa aceea vrednica, pacea voastra sa vina peste ea; dar daca nu este vrednica, pacea voastra sa se intoarca la voi.
14Daca nu va va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, sa iesiti din casa sau din cetatea aceea, si sa scuturati praful de pe picioarele voastre."
15Adevarat va spun ca, in ziua judecatii, va fi mai usor pentru tinutul Sodomei si Gomorei, decat pentru cetatea aceea.
Primirea apostolilor de lume.
16Iata, Eu va trimit ca pe niste oi in mijlocul lupilor. Fiti dar intelepti ca serpii, si fara rautate ca porumbeii.
17Paziti-va de oameni; caci va vor da in judecata soboarelor, si va vor bate in sinagogile lor.
18Din pricina Mea, veti fi dusi inaintea dregatorilor si inaintea imparatilor, ca sa slujiti ca marturie inaintea lor si inaintea Neamurilor.
19Dar, cand va vor da in mana lor, sa nu va ingrijorati, gandindu-va cum sau ce veti spune; caci ce veti avea de spus, va va fi dat chiar in ceasul acela;
20fiindca nu voi veti vorbi, ci Duhul Tatalui vostru va vorbi in voi.
21Fratele va da la moarte pe fratele sau, si tatal pe copilul lui; copiii se vor scula impotriva parintilor lor, si-i vor omori.
22Veti fi urati de toti, din pricina Numelui Meu; dar cine va rabda pana la sfarsit, va fi mantuit.
23Cand va vor prigoni intr-o cetate, sa fugiti intr-alta. Adevarat va spun ca nu veti ispravi de strabatut cetatile lui Israel pana va veni Fiul omului.
24Ucenicul nu este mai presus de invatatorul sau, nici robul mai presus de domnul sau.
25Ajunge ucenicului sa fie ca invatatorul lui, si robului sa fie ca domnul lui. Daca pe Stapanul casei L-au numit Beelzebul, cu cat mai mult vor numi asa, pe cei din casa lui?
26Asa ca sa nu va temeti de ei. Caci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit, si nimic tainuit care nu va fi cunoscut.
27Ce va spun Eu la intuneric, voi sa spuneti la lumina; si ce auziti soptindu-se la ureche, sa propovaduiti de pe acoperisul caselor.
28Nu va temeti de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeti-va mai degraba de Cel ce poate sa piarda si sufletul si trupul in gheena.
29Nu se vand oare doua vrabii la un ban? Totusi, nici una din ele nu cade pe pamant fara voia Tatalui vostru.
30Cat despre voi, pana si perii din cap, toti va sunt numarati.
31Deci sa nu va temeti; voi sunteti mai de pret decat multe vrabii.
32De aceea, pe orisicine Ma va marturisi inaintea oamenilor, il voi marturisi si Eu inaintea Tatalui Meu care este in ceruri;
33dar de oricine se va lepada de Mine inaintea oamenilor, Ma voi lepada si Eu inaintea Tatalui Meu care este in ceruri.
34Sa nu credeti ca am venit s-aduc pacea pe pamant; n-am venit sa aduc pacea, ci sabia.
35Caci am venit sa despart pe fiu de tatal sau, pe fiica de mama sa, si pe nora de soacra sa.
36si omul va avea de vrajmasi chiar pe cei din casa lui.
37Cine iubeste pe tata, ori pe mama, mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine; si cine iubeste pe fiu ori pe fiica mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine.
38Cine nu-si ia crucea lui, si nu vine dupa Mine, nu este vrednic de Mine.
39Cine isi va pastra viata, o va pierde; si cine isi va pierde viata, pentru Mine, o va castiga.
Primirea ucenicilor.
40Cine va primeste pe voi, Ma primeste pe Mine; si cine Ma primeste pe Mine, primeste pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
41Cine primeste un prooroc, in numele unui prooroc, va primi rasplata unui prooroc; si cine primeste pe un om neprihanit, in numele unui om neprihanit, va primi rasplata unui om neprihanit.
42si oricine va da de baut numai un pahar de apa rece unuia din acesti micuti, in numele unui ucenic, adevarat va spun ca nu-si va pierde rasplata."
11
1Dupa ce a ispravit de dat invataturi la cei doisprezece ucenici ai Sai, Isus a plecat de acolo, ca sa invete pe oameni, si sa propovaduiasca in cetatile lor.
Trimesii lui Ioan Botezatorul.
2Ioan a auzit din temnita despre lucrarile lui Hristos,
3si a trimis sa-L intrebe prin ucenicii sai: "Tu esti Acela care are sa vina sau sa asteptam pe altul?"
4Drept raspuns, Isus le-a zis: "Duceti-va de spuneti lui Ioan ce auziti si ce vedeti:
5Orbii isi capata vederea, schiopii umbla, leprosii sunt curatiti, surzii aud, mortii invie, si saracilor li se propovaduieste Evanghelia.
6Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire."
Marturia lui Isus despre Ioan.
7Pe cand se duceau ei, Isus a inceput sa vorbeasca noroadelor despre Ioan: "Ce ati iesit sa vedeti in pustie? O trestie clatinata de vant?
8Daca nu, atunci ce ati iesit sa vedeti? Un om imbracat in haine moi? Iata ca cei ce poarta haine moi sunt in casele imparatilor.
9Atunci ce ati iesit sa vedeti? Un prooroc? Da, va spun, si mai mult decat un prooroc;
10caci el este acela despre care s-a scris: "Iata, trimit inaintea fetei Tale pe solul Meu, care Iti va pregati calea inaintea Ta."
11Adevarat va spun ca, dintre cei nascuti din femei, nu s-a sculat nici unul mai mare decat Ioan Botezatorul. Totusi, cel mai mic in Imparatia cerurilor este mai mare decat el.
12Din zilele lui Ioan Botezatorul pana acum, Imparatia cerurilor se ia cu navala, si cei ce dau navala, pun mana pe ea.
13Caci pana la Ioan au prorocit toti proorocii si Legea.
14si, daca vreti sa intelegeti, el este Ilie, care trebuia sa vina.
15Cine are urechi de auzit, sa auda.
16Cu cine voi asemana neamul acesta de oameni? Seamana cu niste copilasi, care sed in piete, si striga la tovarasii lor:
17"V-am cantat din fluier, si n-ati jucat; v-am cantat de jale, si nu v-ati tanguit."
18Caci a venit Ioan, nici mancand, nici band, si ei zic: "Are drac!"
19A venit Fiul omului mancand si band, si ei zic: "Iata un om mancacios si bautor de vin, un prieten al vamesilor si al pacatosilor!" Totusi, Intelepciunea a fost indreptatita din lucrarile ei."
Mustrarea cetatilor nepocaite.
20Atunci Isus a inceput sa mustre cetatile in care fusesera facute cele mai multe din minunile Lui, pentru ca nu se pocaisera.
21"Vai de tine, Horazine!" a zis El. "Vai de tine, Betsaido!" Caci, daca ar fi fost facute in Tir si Sidon minunile care au fost facute in voi, de mult s-ar fi pocait, cu sac si cenusa.
22De aceea va spun ca, in ziua judecatii, va fi mai usor pentru Tir si Sidon decat pentru voi.
23si tu, Capernaume, vei fi inaltat oare pana la cer? Vei fi pogorat pana la Locuinta mortilor; caci daca ar fi fost facute in Sodoma minunile, care au fost facute in tine, ea ar fi ramas in picioare pana in ziua de astazi.
24De aceea, va spun, ca in ziua judecatii, va fi mai usor pentru tinutul Sodomei decat pentru tine."
Lucrurile descoperite pruncilor. Jugul lui Hristos.
25In vremea aceea, Isus a luat cuvantul si a zis: "Te laud, Tata, Doamne al cerului si al pamantului, pentru ca ai ascuns aceste lucruri de cei intelepti si priceputi, si le-ai descoperit pruncilor.
26Da, Tata, Te laud, pentru ca asa ai gasit Tu cu cale!"
27Toate lucrurile Mi-au fost date in maini de Tatal Meu; si nimeni nu cunoaste deplin pe Fiul, afara de Tatal; tot astfel nimeni nu cunoaste deplin pe Tatal, afara de Fiul, si acela caruia vrea Fiul sa i-L descopere.
28Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna.
29Luati jugul Meu asupra voastra, si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre.
30Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea este usoara."
Spicele si ziua Sabatului.
12
1In vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grau, intr-o zi de Sabat. Ucenicii Lui, care erau flamanzi, au inceput sa smulga spice de grau si sa le manance.
2Fariseii, cand au vazut lucrul acesta, I-au zis: "Uite ca ucenicii Tai fac ce nu este ingaduit sa faca in ziua Sabatului."
3Dar Isus le-a raspuns: "Oare n-ati citit ce a facut David, cand a flamanzit, el si cei ce erau impreuna cu el?
4Cum a intrat in Casa lui Dumnezeu, si a mancat painile pentru punerea inaintea Domnului, pe care nu-i era ingaduit sa le manance nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preotilor?
5Sau n-ati citit in Lege ca, in zilele de Sabat, preotii calca Sabatul in Templu, si totusi sunt nevinovati?
6Dar Eu va spun ca aici este Unul mai mare decat Templul.
7Daca ati fi stiut ce inseamna: "Mila voiesc, iar nu jertfe", n-ati fi osandit pe niste nevinovati.
8Caci Fiul omului este Domn si al Sabatului."
Omul cu mana uscata.
9Isus a plecat de acolo, si a intrat in sinagoga.
10si iata ca in sinagoga era un om care avea o mana uscata. Ei, ca sa poata invinui pe Isus, L-au intrebat: "Este ingaduit a vindeca in zilele de Sabat?"
11El le-a raspuns: "Cine este omul acela dintre voi care, daca are o oaie, si-i cade intr-o groapa, in ziua Sabatului, sa n-o apuce si s-o scoata afara?
12Cu cat mai de pret este deci un om decat o oaie? De aceea este ingaduit a face bine in zilele de Sabat."
13Atunci a zis omului aceluia: "Intinde-ti mana!" El a intins-o, si mana s-a facut sanatoasa ca si cealalta.
14Fariseii au iesit afara, si s-au sfatuit cum sa omoare pe Isus.
Isus robul Domnului.
15Dar Isus, ca unul care stia lucrul acesta, a plecat de acolo. Dupa El au mers multe noroade. El a tamaduit pe toti bolnavii,
16si le-a poruncit cu tot dinadinsul sa nu-L faca cunoscut;
17ca sa se implineasca ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice:
18"Iata Robul Meu, pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, in care sufletul Meu isi gaseste placerea. Voi pune Duhul Meu peste El, si va vesti Neamurilor judecata.
19El nu Se va lua la cearta, nici nu va striga. si nimeni nu-I va auzi glasul pe ulite.
20Nu va frange o trestie rupta, si nici nu va stinge un fitil care fumega, pana va face sa biruie judecata.
21si Neamurile vor nadajdui in Numele Lui."
Indracitul mut si orb. - Pacatul impotriva Duhului Sfant.
22Atunci I-au adus un indracit orb si mut; si Isus l-a tamaduit, asa ca mutul vorbea si vedea.
23Toate noroadele, mirate, ziceau: "Nu cumva este acesta Fiul lui David?"
24Cand au auzit Fariseii lucrul acesta, au zis: "Omul acesta nu scoate dracii decat cu Beelzebul, domnul dracilor!"
25Isus, care le cunostea gandurile, le-a zis: "Orice imparatie dezbinata impotriva ei insasi, este pustiita; si orice cetate sau casa, dezbinata impotriva ei insasi, nu poate dainui.
26Daca Satana scoate afara pe Satana, este dezbinat; deci, cum poate dainui imparatia lui?
27si daca Eu scot afara dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii vostri cu cine-i scot? De aceea ei vor fi judecatorii vostri.
28Dar daca Eu scot afara dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Imparatia lui Dumnezeu a venit peste voi.
29Sau, cum poate cineva sa intre in casa celui tare, si sa-i jefuiasca gospodaria, daca n-a legat mai intai pe cel tare? Numai atunci ii va jefui casa.
30Cine nu este cu Mine, este impotriva Mea, si cine nu strange cu Mine, risipeste.
31De aceea va spun: Orice pacat si orice hula vor fi iertate oamenilor; dar hula impotriva Duhului Sfant nu le va fi iertata.
32Oricine va vorbi impotriva Fiului omului, va fi iertat; dar oricine va vorbi impotriva Duhului Sfant, nu va fi iertat nici in veacul acesta, nici in cel viitor.
33Ori faceti pomul bun si rodul lui bun, ori faceti pomul rau si rodul lui rau: caci pomul se cunoaste dupa rodul lui.
34Pui de naparci, cum ati putea voi sa spuneti lucruri bune, cand voi sunteti rai? Caci din prisosul inimii vorbeste gura.
35Omul bun scoate lucruri bune din vistieria buna a inimii lui; dar omul rau scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui.
36Va spun ca, in ziua judecatii, oamenii vor da socoteala de orice cuvant nefolositor, pe care-l vor fi rostit.
37Caci din cuvintele tale vei fi scos fara vina, si din cuvintele tale vei fi osandit."
Minunea cu proorocul Iona.
38Atunci unii din carturari si din Farisei au luat cuvantul, si I-au zis: "Invatatorule, am vrea sa vedem un semn de la Tine!"
39Drept raspuns, El le-a zis: "Un neam viclean si preacurvar cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decat semnul proorocului Iona.
40Caci, dupa cum Iona a stat trei zile si trei nopti in pantecele chitului, tot asa si Fiul omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamantului.
41Barbatii din Ninive se vor scula alaturi de neamul acesta, in ziua judecatii, si-l vor osandi, pentru ca ei s-au pocait la propovaduirea lui Iona; si iata ca aici este Unul mai mare decat Iona.
42Imparateasa de la Miazazi se va scula alaturi de neamul acesta, in ziua judecatii, si-l va osandi, pentru ca ea a venit de la marginile pamantului, ca sa auda intelepciunea lui Solomon; si iata ca aici este Unul mai mare decat Solomon.
43Duhul necurat, cand a iesit dintr-un om, umbla prin locuri fara apa, cautand odihna, si n-o gaseste.
44Atunci zice: "Ma voi intoarce in casa mea, de unde am iesit. si, cand vine in ea, o gaseste goala, maturata si impodobita.
45Atunci se duce si ia cu el alte sapte duhuri mai rele decat el: intra in casa, locuiesc acolo, si starea din urma a omului acestuia ajunge mai rea decat cea dintai. Tocmai asa se va intampla si cu acest neam viclean."
Mama si fratii lui Isus.
46Pe cand vorbea inca Isus noroadelor, iata ca mama si fratii Lui stateau afara si cautau sa vorbeasca cu El.
47Atunci cineva I-a zis: "Iata, mama Ta si fratii Tai stau afara, si cauta sa vorbeasca cu Tine."
48Dar Isus a raspuns celui ce-I adusese stirea aceasta: "Cine este mama Mea, si care sunt fratii Mei?"
49Apoi si-a intins mana spre ucenicii Sai si a zis: "Iata mama Mea si fratii Mei!
50Caci oricine face voia Tatalui Meu care este in ceruri, acela Imi este frate, sora si mama."
Pilda semanatorului.
13
1In aceeasi zi, Isus a iesit din casa, si sedea langa mare.
2O multime de noroade s-au strans la El, asa ca a trebuit sa Se suie sa sada intr-o corabie; iar tot norodul statea pe tarm.
3El le-a vorbit despre multe lucruri in pilde, si le-a zis: "Iata, semanatorul a iesit sa semene.
4Pe cand semana el, o parte din samanta a cazut langa drum, si au venit pasarile si au mancat-o.
5O alta parte a cazut pe locuri stancoase, unde n-avea pamant mult: a rasarit indata, pentru ca n-a gasit un pamant adanc.
6Dar, cand a rasarit soarele, s-a palit; si, pentru ca n-avea radacini, s-a uscat.
7O alta parte a cazut intre spini: spinii au crescut, si au inecat-o.
8O alta parte a cazut in pamant bun, si a dat rod: un graunte a dat o suta, altul saizeci, si altul treizeci.
9Cine are urechi de auzit, sa auda."
10Ucenicii s-au apropiat de El, si I-au zis: "De ce le vorbesti in pilde?"
11Isus le-a raspuns: "Pentru ca voua v-a fost dat sa cunoasteti tainele Imparatiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat.
12Caci celui ce are, i se va da, si va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar si ce are.
13De aceea le vorbesc in pilde, pentru ca ei, macar ca vad, nu vad, si macar ca aud, nu aud, nici nu inteleg.
14si cu privire la ei se implineste prorocia lui Isaia, care zice: "Veti auzi cu urechile voastre, si nu veti intelege; veti privi cu ochii vostri, si nu veti vedea.
15Caci inima acestui popor s-a impietrit; au ajuns tari de urechi, si-au inchis ochii, ca nu cumva sa vada cu ochii, sa auda cu urechile, sa inteleaga cu inima, sa se intoarca la Dumnezeu, si sa-i vindec."
16Dar ferice de ochii vostri ca vad; si de urechile voastre ca aud!
17Adevarat va spun ca, multi prooroci si oameni neprihaniti au dorit sa vada lucrurile pe care le vedeti voi, si nu le-au vazut; si sa auda lucrurile pe care le auziti voi, si nu le-au auzit.
18Ascultati dar ce inseamna pilda semanatorului.
19Cand un om aude Cuvantul privitor la Imparatie, si nu-l intelege, vine Cel rau si rapeste ce a fost semanat in inima lui. Acesta este samanta cazuta langa drum.
20Samanta cazuta in locuri stancoase, este cel ce aude Cuvantul, si-l primeste indata cu bucurie;
21dar n-are radacina in el, ci tine pana la o vreme; si, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvantului, se leapada indata de el.
22Samanta cazuta intre spini, este cel ce aude Cuvantul; dar ingrijorarile veacului acestuia si inselaciunea bogatiilor ineaca acest Cuvant, si ajunge neroditor.
23Iar samanta cazuta in pamant bun, este cel ce aude Cuvantul si-l intelege; el aduce rod: un graunte da o suta, altul saizeci, altul treizeci."
Pilda neghinei.
24Isus le-a pus inainte o alta pilda, si le-a zis: "Imparatia cerurilor se aseamana cu un om care a semanat o samanta buna in tarina lui.
25Dar, pe cand dormeau oamenii, a venit vrajmasul lui, a semanat neghina intre grau, si a plecat.
26Cand au rasarit firele de grau si au facut rod, a iesit la iveala si neghina.
27Robii stapanului casei au venit, si i-au zis: "Doamne, n-ai semanat samanta buna in tarina ta? De unde are dar neghina?"
28El le-a raspuns: "Un vrajmas a facut lucrul acesta." si robii i-au zis: "Vrei dar sa mergem s-o smulgem?"
29"Nu", le-a zis el, "ca nu cumva, smulgand neghina, sa smulgeti si graul impreuna cu ea.
30Lasati-le sa creasca amandoua impreuna pana la seceris; si, la vremea secerisului, voi spune seceratorilor: "Smulgeti intai neghina, si legati-o in snopi, ca s-o ardem, iar graul strangeti-l in granarul meu."
Pilda grauntelui de mustar si aluatului.
31Isus le-a pus inainte o alta pilda, si le-a zis: "Imparatia cerurilor se aseamana cu un graunte de mustar, pe care l-a luat un om si l-a semanat in tarina sa.
32Grauntele acesta, in adevar, este cea mai mica dintre toate semintele; dar, dupa ce a crescut, este mai mare decat zarzavaturile si se face un copac, asa ca pasarile cerului vin si isi fac cuiburi in ramurile lui."
33Le-a spus o alta pilda, si anume: "Imparatia cerurilor se aseamana cu un aluat, pe care l-a luat o femeie si l-a pus in trei masuri de faina de grau, pana s-a dospit toata plamadeala."
34Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri in pilde; si nu le vorbea deloc fara pilda,
35ca sa se implineasca ce fusese vestit prin proorocul, care zice: "Voi vorbi in pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii."
Talcuirea pildei neghinei.
36Atunci Isus a dat drumul noroadelor, si a intrat in casa. Ucenicii Lui s-au apropiat de El, si I-au zis: "Talcuieste-ne pilda cu neghina din tarina."
37El le-a raspuns: "Cel ce seamana samanta buna, este Fiul omului.
38Tarina, este lumea; samanta buna sunt fiii Imparatiei; neghina, sunt fiii Celui rau.
39Vrajmasul, care a semanat-o, este Diavolul; secerisul, este sfarsitul veacului; seceratorii, sunt ingerii.
40Deci, cum se smulge neghina si se arde in foc, asa va fi si la sfarsitul veacului.
41Fiul omului va trimite pe ingerii Sai, si ei vor smulge din Imparatia Lui toate lucrurile, care sunt pricina de pacatuire si pe cei ce savarsesc faradelegea,
42si-i vor arunca in cuptorul aprins; acolo va fi plansul si scrasnirea dintilor.
43Atunci cei neprihaniti vor straluci ca soarele in Imparatia Tatalui lor. Cine are urechi de auzit, sa auda.
Pilda comorii ascunse si a margaritarului.
44Imparatia cerurilor se mai aseamana cu o comoara ascunsa intr-o tarina. Omul care o gaseste, o ascunde; si, de bucuria ei, se duce si vinde tot ce are, si cumpara tarina aceea.
45Imparatia cerurilor se mai aseamana cu un negustor care cauta margaritare frumoase.
46si, cand gaseste un margaritar de mare pret, se duce de vinde tot ce are, si-l cumpara.
Pilda navodului.
47Imparatia cerurilor se mai aseamana cu un navod aruncat in mare, care prinde tot felul de pesti.
48Dupa ce s-a umplut, pescarii il scot la mal, sed jos, aleg in vase ce este bun, si arunca afara ce este rau.
49Tot asa va fi si la sfarsitul veacului. Ingerii vor iesi, vor desparti pe cei rai din mijlocul celor buni,
50si-i vor arunca in cuptorul aprins; acolo va fi plansul si scrasnirea dintilor."
51"Ati inteles voi toate aceste lucruri?" i-a intrebat Isus. - "Da, Doamne", I-au raspuns ei.
52si El le-a zis: "De aceea orice carturar, care a invatat ce trebuie despre Imparatia cerurilor, se aseamana cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi si lucruri vechi."
Isus la Nazaret. - Necredinta locuitorilor.
53Dupa ce a ispravit Isus pildele acestea, a plecat de acolo.
54A venit in patria Sa, si a inceput sa invete pe oameni in sinagoga; asa ca cei ce-L auzeau, se mirau si ziceau: "De unde are El intelepciunea si minunile acestea?
55Oare nu este El fiul tamplarului? Nu este Maria mama Lui? si Iacov, Iosif, Simon si Iuda, nu sunt ei fratii Lui?
56si surorile Lui nu sunt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?"
57si gaseau astfel in El o pricina de poticnire. Dar Isus le-a zis: "Nicaieri nu este pretuit un prooroc mai putin decat in patria si in casa Lui."
58si n-a facut multe minuni in locul acela, din pricina necredintei lor.
Moartea lui Ioan Botezatorul.
14
1In vremea aceea, carmuitorul Irod, a auzit vorbindu-se despre Isus;
2si a zis slujitorilor sai: "Acesta este Ioan Botezatorul! A inviat din morti, si de aceea se fac minuni prin el."
3Caci Irod prinsese pe Ioan, il legase si-l pusese in temnita, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui sau Filip;
4pentru ca Ioan ii zicea: "Nu-ti este ingaduit s-o ai de nevasta."
5Irod ar fi vrut sa-l omoare, dar se temea de norod, pentru ca norodul privea pe Ioan ca pe un prooroc.
6Dar, cand se praznuia ziua nasterii lui Irod, fata Irodiadei a jucat inaintea oaspetilor, si a placut lui Irod.
7De aceea i-a fagaduit cu juramant ca ii va da orice va cere.
8Indemnata de mama sa, ea a zis: "Da-mi aici, intr-o farfurie, capul lui Ioan Botezatorul!"
9Imparatul s-a intristat; dar din pricina juramintelor sale, si de ochii celor ce sedeau la masa impreuna cu el, a poruncit sa i-l dea.
10si a trimis sa taie capul lui Ioan in temnita.
11Capul a fost adus intr-o farfurie, si dat fetei, care l-a dus la mama sa.
12Ucenicii lui Ioan au venit de i-au luat trupul, l-au ingropat, si s-au dus de au dat de stire lui Isus.
Inmultirea painilor.
13Isus, cand a auzit vestea aceasta, a plecat de acolo intr-o corabie, ca sa Se duca singur la o parte, intr-un loc pustiu. Noroadele, cand au auzit lucrul acesta, au iesit din cetati si s-au luat dupa El pe jos.
14Cand a iesit din corabie, Isus a vazut o gloata mare, I s-a facut mila de ea, si a vindecat pe cei bolnavi.
15Cand s-a inserat, ucenicii s-au apropiat de El, si I-au zis: "Locul acesta este pustiu, si vremea iata ca a trecut; da drumul noroadelor sa se duca prin sate sa-si cumpere de mancare."
16"N-au nevoie sa plece", le-a raspuns Isus; "dati-le voi sa manance."
17Dar ei I-au zis: "N-avem aici decat cinci paini si doi pesti."
18si El le-a zis: "Aduceti-i aici la Mine."
19Apoi a poruncit noroadelor sa sada pe iarba, a luat cele cinci paini si cei doi pesti, si-a ridicat ochii spre cer, a binecuvantat, a frant painile si le-a dat ucenicilor, iar ei le-au impartit noroadelor.
20Toti au mancat si s-au saturat; si s-au ridicat douasprezece cosuri pline cu ramasitele de faramituri.
21Cei ce mancasera, erau ca la cinci mii de barbati, afara de femei si de copii.
Umblarea pe mare.
22Indata dupa aceea, Isus a silit pe ucenicii Sai sa intre in corabie, si sa treaca inaintea Lui de partea cealalta, pana va da drumul noroadelor.
23Dupa ce a dat drumul noroadelor, S-a suit pe munte sa Se roage, singur la o parte. Se innoptase, si El era singur acolo.
24In timpul acesta, corabia era invaluita de valuri in mijlocul marii; caci vantul era impotriva.
25Cand se ingana ziua cu noaptea (Greceste: in a patra straja.), Isus a venit la ei, umbland pe mare.
26Cand L-au vazut ucenicii umbland pe mare, s-au inspaimantat, si au zis: "Este o naluca!" si de frica au tipat.
27Isus le-a zis indata: "Indrazniti, Eu sunt; nu va temeti!"
28"Doamne", I-a raspuns Petru, "daca esti Tu, porunceste-mi sa vin la Tine pe ape."
29"Vino!" i-a zis Isus. Petru s-a coborat din corabie, si a inceput sa umble pe ape ca sa mearga la Isus.
30Dar, cand a vazut ca vantul era tare, s-a temut; si fiindca incepea sa se afunde, a strigat: "Doamne, scapa-ma!"
31Indata, Isus a intins mana, l-a apucat, si i-a zis: "Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?"
32si dupa ce au intrat in corabie, a stat vantul.
33Cei ce erau in corabie, au venit de s-au inchinat inaintea lui Isus, si I-au zis: "Cu adevarat, Tu esti Fiul lui Dumnezeu!"
34Dupa ce au trecut marea, au venit in tinutul Ghenezaretului.
35Oamenii din locul acela, care cunosteau pe Isus, au trimis sa dea de stire in toate imprejurimile, si au adus la El pe toti bolnavii.
36Bolnavii il rugau sa le dea voie numai sa se atinga de poala hainei Lui. si toti cati s-au atins, s-au vindecat.
Fariseii si datina batranilor.
15
1Atunci niste Farisei si niste carturari din Ierusalim au venit la Isus, si I-au zis:
2"Pentru ce calca ucenicii Tai datina batranilor? Caci nu-si spala mainile cand mananca."
3Drept raspuns, El le-a zis: "Dar voi de ce calcati porunca lui Dumnezeu in folosul datinii voastre?
4Caci Dumnezeu a zis: "Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta;" si: "Cine va grai de rau pe tatal sau sau pe mama sa, sa fie pedepsit negresit cu moartea."
5Dar voi ziceti: "Cine va zice tatalui sau sau mamei sale: "Ori cu ce te-as putea ajuta, l-am inchinat lui Dumnezeu",
6nu mai este tinut sa cinsteasca pe tatal sau sau pe mama sa. si ati desfiintat astfel cuvantul lui Dumnezeu in folosul datinii voastre.
7Fatarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, cand a zis:
8"Norodul acesta se apropie de Mine cu gura si ma cinsteste cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.
9Degeaba Ma cinstesc ei, invatand ca invataturi niste porunci omenesti."
Lucrari care spurca pe om.
10Isus a chemat multimea la Sine, si a zis: "Ascultati, si intelegeti:
11Nu ce intra in gura spurca pe om; ci ce iese din gura, aceea spurca pe om."
12Atunci ucenicii Lui s-au apropiat, si I-au zis: "stii ca Fariseii au gasit pricina de poticnire in cuvintele, pe care le-au auzit?"
13Drept raspuns, El le-a zis: "Orice rasad, pe care nu l-a sadit Tatal Meu cel ceresc, va fi smuls din radacina.
14Lasati-i: sunt niste calauze oarbe; si cand un orb calauzeste pe un alt orb, vor cadea amandoi in groapa."
15Petru a luat cuvantul, si I-a zis: "Desluseste-ne pilda aceasta."
16Isus a zis: "si voi tot fara pricepere sunteti?
17Nu intelegeti ca orice intra in gura merge in pantece, si apoi este aruncat afara in hazna?
18Dar, ce iese din gura, vine din inima, si aceea spurca pe om.
19Caci din inima ies gandurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtisagurile, marturiile mincinoase, hulele.
20Iata lucrurile care spurca pe om; dar a manca cu mainile nespalate nu spurca pe om."
Femeia Cananeanca.
21Isus, dupa ce a plecat de acolo, S-a dus in partile Tirului si ale Sidonului.
22si iata ca o femeie Canaaneanca, a venit din tinuturile acelea, si a inceput sa strige catre El: "Ai mila de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este muncita rau de un drac."
23El nu i-a raspuns nici un cuvant. si ucenicii Lui s-au apropiat si L-au rugat staruitor: "Da-i drumul, caci striga dupa noi."
24Drept raspuns, El a zis: "Eu nu sunt trimis decat la oile pierdute ale casei lui Israel."
25Dar ea a venit si I s-a inchinat, zicand: "Doamne, ajuta-mi!"
26Drept raspuns, El i-a zis: "Nu este bine sa iei painea copiilor, si s-o arunci la catei!"
27"Da, Doamne", a zis ea, "dar si cateii mananca faramiturile care cad de la masa stapanilor lor."
28Atunci Isus i-a zis: "O, femeie, mare este credinta Ta; faca-ti-se cum voiesti." si fiica ei s-a tamaduit chiar in ceasul acela.
A doua inmultire a painilor.
29Isus a plecat din locurile acelea, si a venit langa marea Galileii. S-a suit pe munte, si a sezut jos acolo.
30Atunci au venit la El multe noroade, avand cu ele schiopi, orbi, muti, ciungi, si multi alti bolnavi I-au pus la picioarele Lui, si El i-a tamaduit;
31asa ca noroadele se mirau, cand au vazut ca mutii vorbesc, ciungii se insanatoseaza, schiopii umbla si orbii vad; si slaveau pe Dumnezeul lui Israel.
32Isus a chemat pe ucenicii Sai, si le-a zis: "Mi-este mila de gloata aceasta; caci iata ca de trei zile asteapta langa Mine, si n-au ce manca. Nu vreau sa le dau drumul flamanzi, ca nu cumva sa lesine de foame pe drum."
33Ucenicii I-au zis: "De unde sa luam in pustia aceasta atatea paini ca sa saturam atata gloata?"
34"Cate paini aveti?" i-a intrebat Isus. "sapte", I-au raspuns ei, "si putini pestisori"
35Atunci Isus a poruncit norodului sa sada pe pamant.
36A luat cele sapte paini si pestisorii, si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, a frant, si a dat ucenicilor, iar ucenicii au impartit norodului.
37Au mancat toti si s-au saturat; si s-au ridicat sapte cosnite pline cu ramasitele de faramituri.
38Cei ce mancasera erau patru mii de barbati, afara de femei si de copii.
39In urma Isus a dat drumul noroadelor, S-a suit in corabie, si a trecut in tinutul Magdalei.
Aluatul Fariseilor.
16
1Fariseii si Saducheii s-au apropiat de Isus, si, ca sa-L ispiteasca, I-au cerut sa le arate un semn din cer.
2Drept raspuns, Isus le-a zis: "Cand se insereaza, voi ziceti: "Are sa fie vreme frumoasa, caci cerul este rosu."
3si dimineata, ziceti: "Astazi are sa fie furtuna, caci cerul este rosu-posomorat." Fatarnicilor, fata cerului stiti s-o deosebiti, si semnele vremurilor nu le puteti deosebi?
4Un neam viclean si preacurvar cere un semn; nu i se va da alt semn decat semnul proorocului Iona." Apoi i-a lasat si a plecat.
5Ucenicii trecusera de cealalta parte, si uitasera sa ia paini.
6Isus le-a zis: "Luati seama si paziti-va de aluatul Fariseilor si al Saducheilor."
7Ucenicii se gandeau in ei, si ziceau: "Ne zice asa pentru ca n-am luat paini!"
8Isus, care cunostea lucrul acesta, le-a zis: "Putin credinciosilor, pentru ce va ganditi ca n-ati luat paini?
9Tot nu intelegeti? si nici nu va mai aduceti aminte de cele cinci paini pentru cei cinci mii de oameni, si cate cosuri ati ridicat?
10Nici de cele sapte paini pentru cei patru mii de oameni, si cate cosnite ati ridicat?
11Cum nu intelegeti ca nu v-am spus de paini? Ci v-am spus sa va paziti de aluatul Fariseilor si al Saducheilor?"
12Atunci au inteles ei ca nu le zisese sa se pazeasca de aluatul painii, ci de invatatura Fariseilor si a Saducheilor.
Isus in tinutul Cezareii lui Filip.
13Isus a venit in partile Cezareii lui Filip, si a intrebat pe ucenicii Sai: "Cine zic oamenii ca sunt Eu, Fiul omului?"
14Ei au raspuns: "Unii zic ca esti Ioan Botezatorul; altii: Ilie; altii: Ieremia, sau unul din prooroci."
15"Dar voi", le-a zis El, "cine ziceti ca sunt?"
16Simon Petru, drept raspuns, I-a zis: "Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!"
17Isus a luat din nou cuvantul, si i-a zis: "Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindca nu carnea si sangele ti-a descoperit lucrul acesta, ci Tatal Meu care este in ceruri.
18si Eu iti spun: tu esti Petru (Greceste: Petros.), si pe aceasta piatra (Greceste: petra.) voi zidi Biserica Mea, si portile Locuintei mortilor nu o vor birui.
19Iti voi da cheile Imparatiei cerurilor, si orice vei lega pe pamant, va fi legat in ceruri, si orice vei dezlega pe pamant, va fi dezlegat in ceruri."
20Atunci a poruncit ucenicilor Sai sa nu spuna nimanui ca El este Hristosul.
Isus vesteste patimile si moartea sa.
21De atunci incolo, Isus a inceput sa spuna ucenicilor Sai ca El trebuie sa mearga la Ierusalim, sa patimeasca mult din partea batranilor, din partea preotilor celor mai de seama si din partea carturarilor; ca are sa fie omorat, si ca a treia zi are sa invie.
22Petru L-a luat de o parte, si a inceput sa-L mustre, zicand: "Sa Te fereasca Dumnezeu, Doamne! Sa nu Ti se intample asa ceva!"
23Dar Isus S-a intors, si a zis lui Petru: "Inapoia Mea, Satano: tu esti o piatra de poticnire pentru Mine! Caci gandurile tale nu sunt gandurile lui Dumnezeu, ci ganduri de ale oamenilor."
24Atunci Isus a zis ucenicilor Sai: "Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea, si sa Ma urmeze.
25Pentru ca oricine va vrea sa-si scape viata, o va pierde; dar oricine isi va pierde viata pentru Mine, o va castiga.
26si ce ar folosi unui om sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om in schimb pentru sufletul sau?
27Caci Fiul omului are sa vina in slava Tatalui Sau, cu ingerii Sai; si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele lui.
28Adevarat va spun ca unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea pana nu vor vedea pe Fiul omului venind in Imparatia Sa."
Schimbarea la fata.
17
1Dupa sase zile, Isus a luat cu El pe Petru, Iacov si Ioan, fratele lui, si i-a dus la o parte pe un munte inalt.
2El S-a schimbat la fata inaintea lor; fata Lui a stralucit ca soarele, si hainele I s-au facut albe ca lumina.
3si iata ca li s-a aratat Moise si Ilie, stand de vorba cu El.
4Petru a luat cuvantul, si a zis lui Isus: "Doamne, este bine sa fim aici; daca vrei, am sa fac aici trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise si una pentru Ilie."
5Pe cand vorbea el inca, iata ca i-a acoperit un nor luminos cu umbra lui. si din nor s-a auzit un glas, care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubit, in care Imi gasesc placerea Mea: de El sa ascultati!"
6Cand au auzit, ucenicii au cazut cu fetele la pamant, si s-au inspaimantat foarte tare.
7Dar Isus S-a apropiat, S-a atins de ei, si le-a zis: "Sculati-va, nu va temeti!"
8Ei au ridicat ochii, si n-au vazut pe nimeni, decat pe Isus singur.
9Pe cand se coborau din munte, Isus le-a dat porunca urmatoare: "Sa nu spuneti nimanui de vedenia aceasta, pana va invia Fiul omului din morti."
10Ucenicii I-au pus intrebarea urmatoare: "Oare de ce zic carturarii ca intai trebuie sa vina Ilie?"
11Drept raspuns, Isus le-a zis: "Este adevarat ca trebuie sa vina intai Ilie, si sa aseze din nou toate lucrurile.
12Dar va spun ca Ilie a si venit, si ei nu l-au cunoscut, ci au facut cu el ce au vrut. Tot asa are sa sufere si Fiul omului din partea lor."
13Ucenicii au inteles atunci ca le vorbise despre Ioan Botezatorul.
Vindecarea unui lunatic.
14Cand au ajuns la norod, a venit un om, care a cazut in genunchi inaintea lui Isus, si I-a zis:
15"Doamne, ai mila de fiul meu, caci este lunatic, si patimeste rau: de multe ori cade in foc, si de multe ori cade in apa.
16L-am adus la ucenicii Tai, si n-au putut sa-l vindece."
17"O, neam necredincios si pornit la rau!" a raspuns Isus. "Pana cand voi fi cu voi? Pana cand va voi suferi? Aduceti-l aici la Mine."
18Isus a certat dracul, care a iesit afara din el. si baiatul s-a tamaduit chiar in ceasul acela.
19Atunci ucenicii au venit la Isus, si I-au zis, deoparte: "Noi de ce n-am putut sa-l scoatem?"
20"Din pricina putinei voastre credinte", le-a zis Isus. "Adevarat va spun ca, daca ati avea credinta cat un graunte de mustar, ati zice muntelui acestuia: "Muta-te de aici colo", si s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinta.
21Dar acest soi de draci nu iese afara decat cu rugaciune si cu post."
22Pe cand stateau in Galilea, Isus le-a zis: "Fiul omului trebuie sa fie dat in mainile oamenilor.
23Ei Il vor omori, dar a treia zi va invia." Ucenicii s-au intristat foarte mult.
Isus plateste darea pentru Templu.
24Cand au ajuns in Capernaum, cei ce strangeau darea pentru Templu (Greceste: Cele doua drahme.) au venit la Petru, si i-au zis: "Invatatorul vostru nu plateste darea?"
25"Ba da", a zis Petru. si cand a intrat in casa, Isus i-a luat inainte, si i-a zis: "Ce crezi, Simone? Imparatii pamantului de la cine iau dari sau biruri? De la fiii lor sau de la straini?"
26Petru I-a raspuns: "De la straini." si Isus i-a zis: "Asadar fiii sunt scutiti.
27Dar, ca sa nu-i facem sa pacatuiasca, du-te la mare, arunca undita, si trage afara pestele care va veni intai; deschide-i gura, si vei gasi in ea o rubla (Greceste: Un statir.) pe care ia-o si da-le-o lor, pentru Mine si pentru tine."
Cel mai mare in Imparatia Cerurilor.
18
1In clipa aceea, ucenicii s-au apropiat de Isus, si L-au intrebat: "Cine este mai mare in Imparatia cerurilor?"
2Isus a chemat la El un copilas, l-a pus in mijlocul lor,
3si le-a zis: "Adevarat va spun ca, daca nu va veti intoarce la Dumnezeu si nu va veti face ca niste copilasi, cu nici un chip nu veti intra in Imparatia cerurilor.
4De aceea, oricine se va smeri ca acest copilas, va fi cel mai mare in Imparatia cerurilor.
5si oricine va primi un copilas ca acesta in Numele Meu, Ma primeste pe Mine.
6Dar pentru oricine va face sa pacatuiasca pe unul din acesti micuti, care cred in Mine, ar fi mai de folos sa i se atarne de gat o piatra mare de moara, si sa fie inecat in adancul marii.
7Vai de lume, din pricina prilejurilor de pacatuire! Fiindca nu se poate sa nu vina prilejuri de pacatuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de pacatuire!
8Acum, daca mana ta sau piciorul tau te face sa cazi in pacat, taie-le si leapada-le de la tine. Este mai bine pentru tine sa intri in viata schiop sau ciung, decat sa ai doua maini sau doua picioare, si sa fii aruncat in focul vesnic.
9si daca ochiul tau te face sa cazi in pacat, scoate-l si leapada-l de la tine. Este mai bine pentru tine sa intri in viata numai cu un ochi, decat sa ai amandoi ochii, si sa fii aruncat in focul gheenei.
Pilda cu oaia ratacita.
10Feriti-va sa nu defaimati nici macar pe unul din acesti micuti; caci va spun ca ingerii lor in ceruri vad pururea fata Tatalui Meu care este in ceruri.
11Fiindca Fiul omului a venit sa mantuiasca ce era pierdut.
12Ce credeti? Daca un om are o suta de oi, si se rataceste una din ele, nu lasa el pe cele nouazeci si noua pe munti, si se duce sa caute pe cea ratacita?
13si, daca i se intampla s-o gaseasca, adevarat va spun, ca are mai multa bucurie de ea, decat de cele nouazeci si noua, care nu se ratacisera.
14Tot asa, nu este voia Tatalui vostru celui din ceruri sa piara unul macar din acesti micuti.
Iertarea greselilor.
15Daca fratele tau a pacatuit impotriva ta, du-te si mustra-l intre tine si el singur. Daca te asculta, ai castigat pe fratele tau.
16Dar, daca nu te asculta, mai ia cu tine unul sau doi insi, pentru ca orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori.
17Daca nu vrea sa asculte de ei, spune-l Bisericii; si, daca nu vrea sa asculte nici de Biserica, sa fie pentru tine ca un pagan si ca un vames.
18Adevarat va spun, ca orice veti lega pe pamant, va fi legat in cer; si orice veti dezlega pe pamant, va fi dezlegat in cer.
19Va mai spun iarasi, ca, daca doi dintre voi se invoiesc pe pamant sa ceara un lucru oarecare, le va fi dat de Tatal Meu care este in ceruri.
20Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati in (Greceste: Pentru Numele Meu) Numele Meu, sunt si Eu in mijlocul lor."
Pilda robului nemilostiv.
21Atunci Petru s-a apropiat de El, si I-a zis: "Doamne de cate ori sa iert pe fratele Meu cand va pacatui impotriva mea? Pana la sapte ori?"
22Isus i-a zis: "Eu nu-ti zic pana la sapte ori, ci pana la saptezeci de ori cate sapte.
23De aceea, Imparatia cerurilor se aseamana cu un imparat, care a vrut sa se socoteasca cu robii sai.
24A inceput sa faca socoteala, si i-au adus pe unul, care ii datora zece mii de galbeni (Greceste: Talanti).
25Fiindca el n-avea cu ce plati, stapanul lui a poruncit sa-l vanda pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, si tot ce avea, si sa se plateasca datoria.
26Robul s-a aruncat la pamant, i s-a inchinat, si a zis: "Doamne, mai ingaduie-ma, si-ti voi plati tot."
27Stapanul robului aceluia, facandu-i-se mila de el, i-a dat drumul, si i-a iertat datoria.
28Robul acela, cand a iesit afara, a intalnit pe unul din tovarasii lui de slujba, care-i era dator o suta de lei. A pus mana pe el, si-l strangea de gat, zicand: "Plateste-mi ce-mi esti dator."
29Tovarasul lui s-a aruncat la pamant, il ruga, si zicea: "Mai ingaduie-ma, si-ti voi plati."
30Dar el n-a vrut, ci s-a dus si l-a aruncat in temnita, pana va plati datoria.
31Cand au vazut tovarasii lui cele intamplate, s-au intristat foarte mult, si s-au dus de au spus stapanului lor toate cele petrecute.
32Atunci stapanul a chemat la el pe robul acesta, si i-a zis: "Rob viclean! Eu ti-am iertat toata datoria, fiindca m-ai rugat.
33Oare nu se cadea sa ai si tu mila de tovarasul tau, cum am avut eu mila de tine?"
34si stapanul s-a maniat si l-a dat pe mana chinuitorilor, pana va plati tot ce datora.
35Tot asa va va face si Tatal Meu cel ceresc, daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pe fratele sau."
Despartirea barbatului de nevasta.
19
1Dupa ce a sfarsit Isus cuvantarile acestea, a plecat din Galilea, si a venit in tinutul Iudeii, dincolo de Iordan.
2Dupa El au mers multe gloate; si acolo a vindecat pe cei bolnavi.
3Fariseii au venit la El, si, ca sa-L ispiteasca, I-au zis: "Oare este ingaduit unui barbat sa-si lase nevasta pentru orice pricina?"
4Drept raspuns, El le-a zis: "Oare n-ati citit ca Ziditorul, de la inceput i-a facut parte barbateasca si parte femeiasca,
5si a zis: "De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa, si se va lipi de nevasta sa, si cei doi vor fi un singur trup?"
6Asa ca nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta."
7"Pentru ce dar", I-au zis ei, "a poruncit Moise ca barbatul sa dea nevestei o carte de despartire, si s-o lase?"
8Isus le-a raspuns: "Din pricina impietririi inimilor voastre a ingaduit Moise sa va lasati nevestele; dar de la inceput n-a fost asa.
9Eu insa va spun ca oricine isi lasa nevasta, afara de pricina de curvie, si ia pe alta de nevasta, preacurveste; si cine ia de nevasta pe cea lasata de barbat, preacurveste."
10Ucenicii Lui I-au zis: "Daca astfel sta lucrul cu barbatul si nevasta lui, nu este de folos sa se insoare."
11El le-a raspuns: "Nu toti pot primi cuvantul acesta, ci numai aceia carora le este dat.
12Fiindca sunt fameni, care s-au nascut asa din pantecele maicii lor; sunt fameni, care au fost facuti fameni de oameni; si sunt fameni, care singuri s-au facut fameni pentru Imparatia cerurilor. Cine poate sa primeasca lucrul acesta, sa-l primeasca."
Isus si copilasii.
13Atunci I-au adus niste copilasi, ca sa-si puna mainile peste ei, si sa Se roage pentru ei. Dar ucenicii ii certau.
14si Isus le-a zis: "Lasati copilasii sa vina la Mine, si nu-i opriti, caci Imparatia cerurilor este a celor ca ei."
15Dupa ce si-a pus mainile peste ei, a plecat de acolo.
Tanarul bogat.
16Atunci s-a apropiat de Isus un om, si I-a zis: "Invatatorule, ce bine sa fac, ca sa am viata vesnica?"
17El i-a raspuns: "De ce ma intrebi: "Ce bine?" Binele este Unul singur. Dar daca vrei sa intri in viata, pazeste poruncile."
18"Care?" I-a zis el. si Isus i-a raspuns: "Sa nu ucizi: sa nu preacurvesti; sa nu furi; sa nu faci o marturisire mincinoasa;
19sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta"; si: "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti."
20Tanarul I-a zis: "Toate aceste porunci le-am pazit cu grija din tineretea mea; ce-mi mai lipseste?"
21"Daca vrei sa fii desavarsit", i-a zis Isus, "du-te de vinde ce ai, da la saraci, si vei avea o comoara in cer! Apoi vino, si urmeaza-Ma."
22Cand a auzit tanarul vorba aceasta, a plecat foarte intristat; pentru ca avea multe avutii.
23Isus a zis ucenicilor Sai: "Adevarat va spun ca greu va intra un bogat in Imparatia cerurilor.
24Va mai spun iarasi ca este mai usor sa treaca o camila prin urechea acului, decat sa intre un bogat in imparatia lui Dumnezeu."
25Ucenicii, cand au auzit lucrul acesta, au ramas uimiti de tot, si au zis: "Cine poate, atunci sa fie mantuit?"
26Isus S-a uitat tinta la ei, si le-a zis: "La oameni lucrul acesta este cu neputinta, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinta."
Mostenirea vietii vesnice.
27Atunci Petru a luat cuvantul si I-a zis: "Iata ca noi am lasat tot, si Te-am urmat; ce rasplata vom avea?"
28Isus le-a raspuns: "Adevarat va spun ca, atunci cand va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al maririi Sale, la innoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-ati urmat, veti sedea si voi pe douasprezece scaune de domnie, si veti judeca pe cele douasprezece semintii ale lui Israel.
29si oricine a lasat case, sau frati, sau surori, sau tata, sau mama, sau nevasta, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi insutit, si va mosteni viata vesnica.
30Dar multi din cei dintai vor fi cei din urma, si multi din cei din urma vor fi cei dintai.
Pilda lucratorilor viei.
20
1Fiindca Imparatia cerurilor se aseamana cu un gospodar, care a iesit dis-de-dimineata, sa-si tocmeasca lucratori la vie.
2S-a invoit cu lucratorii cu cate un leu pe zi, si i-a trimis la vie.
3A iesit pe la ceasul al treilea, si a vazut pe altii stand in piata fara lucru.
4"Duceti-va si voi in via mea", le-a zis el, "si va voi da ce va fi cu dreptul." si s-au dus.
5A iesit iarasi pe la ceasul al saselea si al noualea, si a facut la fel.
6Cand a iesit pe la ceasul al unsprezecelea, a gasit pe altii stand in piata, si le-a zis: "De ce stati aici toata ziua fara lucru?"
7Ei i-au raspuns: "Pentru ca nu ne-a tocmit nimeni." "Duceti-va si voi in via mea", le-a zis el, "si veti primi ce va fi cu dreptul."
8Seara, stapanul viei a zis ispravnicului sau: "Cheama pe lucratori, si da-le plata, incepand de la cei de pe urma, pana la cei dintai.
9Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, si au luat fiecare cate un leu.
10Cand au venit cei dintai, socoteau ca vor primi mai mult; dar au primit si ei tot cate un leu de fiecare.
11Dupa ce au primit banii, carteau impotriva gospodarului,
12si ziceau: "Acestia de pe urma n-au lucrat decat un ceas, si la plata i-ai facut deopotriva cu noi, care am suferit greul si zaduful zilei."
13Drept raspuns, el a zis unuia dintre ei: "Prietene, tie nu-ti fac nici o nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu?
14Ia-ti ce ti se cuvine, si pleaca. Eu vreau sa platesc si acestuia din urma ca si tie.
15Nu pot sa fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tau rau, fiindca eu sunt bun?"
16Tot asa, cei din urma vor fi cei dintai, si cei dintai vor fi cei din urma; pentru ca multi sunt chemati, dar putini sunt alesi."
Isus vesteste moartea si invierea Sa.
17Pe cand Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici, si le-a zis:
18"Iata ca ne suim la Ierusalim, si Fiul omului va fi dat in mainile preotilor celor mai de seama si carturarilor. Ei Il vor osandi la moarte,
19si-L vor da in mainile Neamurilor, ca sa-L batjocoreasca, sa-L bata si sa-L rastigneasca; dar a treia zi va invia."
Cererea fiilor lui Zebedei.
20Atunci mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de Isus impreuna cu fiii ei, si I s-a inchinat, vrand sa-I faca o cerere.
21El a intrebat-o: "Ce vrei?" "Porunceste", I-a zis ea, "ca, in Imparatia Ta acesti doi fii ai mei sa sada unul la dreapta si altul la stanga Ta."
22Drept raspuns Isus a zis: "Nu stiti ce cereti. Puteti voi sa beti paharul pe care am sa-l beau Eu, si sa fiti botezati cu botezul cu care am sa fiu botezat Eu?" "Putem", I-au zis ei.
23si El le-a raspuns: "Este adevarat ca veti bea paharul Meu, si veti fi botezati cu botezul cu care am sa fiu botezat Eu: dar a sedea la dreapta si la stanga Mea, nu atarna de Mine s-o dau, ci este pastrata pentru aceia pentru care a fost pregatita de Tatal Meu."
24Cei zece, cand au auzit, s-au maniat pe cei doi frati.
25Isus i-a chemat, si le-a zis: "stiti ca domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, si mai marii lor le poruncesc cu stapanire.
26Intre voi sa nu fie asa. Ci oricare va vrea sa fie mare intre voi, sa fie slujitorul vostru;
27si oricare va vrea sa fie cel dintai intre voi, sa va fie rob.
28Pentru ca nici Fiul omului n-a venit sa I se slujeasca, ci El sa slujeasca si sa-si dea viata ca rascumparare pentru multi."
Doi orbi vindecati la Ierihon.
29Cand au iesit din Ierihon, o mare gloata a mers dupa Isus.
30si doi orbi sedeau langa drum. Ei au auzit ca trece Isus, si au inceput sa strige: "Ai mila de noi, Doamne, Fiul lui David!"
31Gloata ii certa sa taca. Dar ei mai tare strigau: "Ai mila de noi, Doamne, Fiul lui David!"
32Isus S-a oprit, i-a chemat, si le-a zis: "Ce vreti sa va fac?"
33"Doamne", I-au zis ei, "sa ni se deschida ochii!"
34Lui Isus I s-a facut mila de ei, S-a atins de ochii lor, si indata orbii si-au capatat vederea, si au mers dupa El.
Intrarea lui Isus in Ierusalim.
21
1Cand s-au apropiat de Ierusalim si au ajuns la Betfaghe, inspre muntele Maslinilor, Isus a trimis doi ucenici,
2si le-a zis: "Duceti-va in satul dinaintea voastra: in el veti gasi indata o magarita legata, si un magarus impreuna cu ea; dezlegati-i si aduceti-i la Mine.
3Daca va va zice cineva ceva, sa spuneti ca Domnul are trebuinta de ei. si indata ii va trimite."
4Dar toate aceste lucruri s-au intamplat ca sa se implineasca ce fusese vestit prin proorocul, care zice:
5"Spuneti fiicei Sionului: "Iata, Imparatul tau vine la tine, bland si calare pe un magar, pe un magarus, manzul unei magarite."
6Ucenicii s-au dus, si au facut cum le poruncise Isus.
7Au adus magarita si magarusul, si-au pus hainele peste ei, si El a sezut deasupra.
8Cei mai multi din norod isi asterneau hainele pe drum; altii taiau ramuri din copaci, si le presarau pe drum.
9Noroadele care mergeau inaintea lui Isus si cele ce veneau in urma, strigau: "Osana Fiul lui David! Binecuvantat este Cel ce vine in Numele Domnului! Osana in cerurile prea inalte!"
Gonirea vanzatorilor din Templu.
10Cand a intrat in Ierusalim, toata cetatea s-a pus in miscare, si fiecare zicea: "Cine este acesta?"
11"Este Isus, Proorocul, din Nazaretul Galileii", raspundeau noroadele.
12Isus a intrat in Templul lui Dumnezeu. A dat afara pe toti cei ce vindeau si cumparau in Templu, a rasturnat mesele schimbatorilor de bani si scaunele celor ce vindeau porumbei,
13si le-a zis: "Este scris: "Casa Mea se va chema o casa de rugaciune." Dar voi ati facut din ea o pestera de talhari."
14Niste orbi si schiopi au venit la El in Templu, si El i-a vindecat.
15Dar preotii cei mai de seama si carturarii, cand au vazut minunile pe care le facea, si pe copii strigand in Templu si zicand: "Osana, Fiul lui David!" s-au umplut de manie.
16si I-au zis: "Auzi ce zic acestia?" "Da", le-a raspuns Isus. "Oare n-ati citit niciodata cuvintele acestea: "Tu ai scos laude din gura pruncilor si din gura celor ce sug?"
17si, lasandu-i, a iesit afara din cetate, si S-a indreptat spre Betania, si a mas acolo.
Blestemarea smochinului.
18Dimineata, pe cand Se intorcea in cetate, I-a fost foame.
19A vazut un smochin langa drum, si S-a apropiat de el; dar n-a gasit decat frunze, si i-a zis: "De acum incolo in veac sa nu mai dea rod din tine!" si pe data smochinul s-a uscat.
20Ucenicii, cand au vazut acest lucru, s-au mirat, si au zis: "Cum de s-a uscat smochinul acesta intr-o clipa?"
21Drept raspuns, Isus le-a zis: "Adevarat va spun ca, daca veti avea credinta si nu va veti indoi, veti face nu numai ce s-a facut smochinului acestuia; ci chiar daca ati zice muntelui acestuia: "Ridica-te de aici, si arunca-te in mare", se va face.
22Tot ce veti cere cu credinta, prin rugaciune, veti primi.
Puterea lui Isus. - Pilda celor doi fii.
23Isus S-a dus in Templu; si, pe cand invata norodul, au venit la El preotii cei mai de seama si batranii norodului, si I-au zis: "Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea, si cine Ti-a dat puterea aceasta?"
24Drept raspuns, Isus le-a zis: "Va voi pune si Eu o intrebare; si daca-Mi veti raspunde la ea, va voi spune si Eu cu ce putere fac aceste lucruri.
25Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer, sau de la oameni?" Dar ei vorbeau intre ei si ziceau: "Daca vom raspunde: "Din cer", ne va spune: "Atunci de ce nu l-ati crezut?"
26si daca vom raspunde: "De la oameni", ne temem de norod, pentru ca toti socotesc pe Ioan drept prooroc."
27Atunci au raspuns lui Isus: "Nu stim!" si El, la randul Lui, le-a zis: "Nici Eu nu va voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.
28Ce credeti? Un om avea doi feciori; si s-a dus la cel dintai, si i-a zis: "Fiule, du-te astazi de lucreaza in via mea!"
29"Nu vreau", i-a raspuns el. In urma, i-a parut rau, si s-a dus.
30S-a dus si la celalalt, si i-a spus tot asa. si fiul acesta a raspuns: "Ma duc, doamne!" si nu s-a dus.
31Care din amandoi a facut voia tatalui sau?" "Cel dintai", au raspuns ei. si Isus le-a zis: "Adevarat va spun ca vamesii si curvele merg inaintea voastra in Imparatia lui Dumnezeu.
32Fiindca Ioan a venit la voi umbland in calea neprihanirii, si nu l-ati crezut. Dar vamesii si curvele l-au crezut: si, macar ca ati vazut lucrul acesta, nu v-ati cait in urma ca sa-l credeti.
Pilda vierilor.
33Ascultati o alta pilda. Era un om, un gospodar, care a sadit o vie. A imprejmuit-o cu un gard, a sapat un teasc in ea, si a zidit un turn. Apoi a dat-o unor vieri, si a plecat in alta tara.
34Cand a venit vremea roadelor, a trimis pe robii sai la vieri, ca sa ia partea lui de rod.
35Vierii au pus mana pe robii lui, si pe unul l-au batut, pe altul l-au omorat, iar pe altul l-au ucis cu pietre.
36A mai trimis alti robi, mai multi decat cei dintai; si vierii i-au primit la fel.
37La urma, a trimis la ei pe fiul sau, zicand: "Vor primi cu cinste pe fiul meu!"
38Dar vierii, cand au vazut pe fiul, au zis intre ei: "Iata mostenitorul; veniti sa-l omoram si sa punem stapanire pe mostenirea lui."
39si au pus mana pe el, l-au scos afara din vie si l-au omorat.
40Acum, cand va veni stapanul viei, ce va face el vierilor acelora?
41Ei I-au raspuns: "Pe ticalosii aceia ticalos ii va pierde, si via o va da altor vieri, care-i vor da roadele la vremea lor."
42Isus le-a zis: "N-ati citit niciodata in Scripturi ca: "Piatra, pe care au lepadat-o zidarii, a ajuns sa fie pusa in capul unghiului; Domnul a facut acest lucru, si este minunat in ochii nostri?"
43De aceea, va spun ca Imparatia lui Dumnezeu va fi luata de la voi, si va fi data unui neam, care va aduce roadele cuvenite.
44Cine va cadea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cadea ea, il va spulbera."
45Dupa ce au auzit pildele Lui, preotii cei mai de seama si Fariseii au inteles ca Isus vorbeste despre ei,
46si cautau sa-L prinda; dar se temeau de noroade, pentru ca ele il socoteau drept prooroc.
Pilda nuntii fiului de imparat.
22
1Isus a luat cuvantul, si le-a vorbit iarasi in pilde. si a zis:
2"Imparatia cerurilor se aseamana cu un imparat, care a facut nunta fiului sau.
3A trimis pe robii sai sa cheme pe cei poftiti la nunta; dar ei n-au vrut sa vina.
4A trimis iarasi alti robi, si le-a zis: "Spuneti celor poftiti: "Iata ca am gatit ospatul meu; juncii si vitele mele cele ingrasate au fost taiate; toate sunt gata, veniti la nunta."
5Dar ei, fara sa le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, si altul la negustoria lui.
6Ceilalti au pus mana pe robi, si-au batut joc de ei, si i-au omorat.
7Cand a auzit imparatul s-a maniat; a trimis ostile sale, a nimicit pe ucigasii aceia, si le-a ars cetatea.
8Atunci a zis robilor sai: "Nunta este gata; dar cei poftiti n-au fost vrednici de ea.
9Duceti-va dar la raspantiile drumurilor, si chemati la nunta pe toti aceia pe care-i veti gasi."
10Robii au iesit la raspantii, au strans pe toti pe care i-au gasit, si buni si rai, si odaia ospatului de nunta s-a umplut de oaspeti.
11Imparatul a intrat sa-si vada oaspetii; si a zarit acolo pe un om, care nu era imbracat in haina de nunta.
12"Prietene", i-a zis el, "cum ai intrat aici fara sa ai haina de nunta?" Omul acela a amutit.
13Atunci imparatul a zis slujitorilor sai: "Legati-i mainile si picioarele, si luati-l si aruncati-l in intunericul de afara; acolo va fi plansul si scrasnirea dintilor.
14Caci multi sunt chemati, dar putini sunt alesi."
Birul.
15Atunci Fariseii s-au dus si s-au sfatuit cum sa prinda pe Isus cu vorba.
16Au trimis la El pe ucenicii lor impreuna cu Irodianii, care I-au zis: "Invatatorule, stim ca esti adevarat, si ca inveti pe oameni calea lui Dumnezeu in adevar, fara sa-Ti pese de nimeni, pentru ca nu cauti la fata oamenilor.
17Spune-ne dar, ce crezi? Se cade sa platim bir Cezarului sau nu?"
18Isus, care le cunostea viclesugul, a raspuns: "Pentru ce Ma ispititi, fatarnicilor?
19Aratati-Mi banul birului." si ei I-au adus un ban (Greceste: dinar.).
20El i-a intrebat: "Chipul acesta si slovele scrise pe el, ale cui sunt?"
21"Ale Cezarului", I-au raspuns ei. Atunci El le-a zis: "Dati dar Cezarului ce este al Cezarului, si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!"
22Mirati de cuvintele acestea, ei L-au lasat, si au plecat."
Despre inviere.
23In aceeasi zi, au venit la Isus Saducheii, care zic ca nu este inviere. Ei I-au pus urmatoarea intrebare:
24"Invatatorule, Moise a zis: "Daca moare cineva fara sa aiba copii, fratele lui sa ia pe nevasta fratelui sau, si sa-i ridice urmas."
25Erau dar la noi sapte frati. Cel dintai s-a insurat, si a murit; si, fiindca n-avea copii, a lasat fratelui sau pe nevasta lui.
26Tot asa si al doilea, si al treilea, pana la al saptelea.
27La urma, dupa ei toti, a murit si femeia.
28La inviere, nevasta caruia din cei sapte va fi ea? Fiindca toti au avut-o de nevasta.
29Drept raspuns, Isus le-a zis: "Va rataciti! Pentru ca nu cunoasteti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
30Caci la inviere, nici nu se vor insura, nici nu se vor marita, ci vor fi ca ingerii lui Dumnezeu in cer.
31Cat priveste invierea mortilor, oare n-ati citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, cand zice:
32"Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, si Dumnezeul lui Iacov?" Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti ci al celor vii."
33Noroadele, care ascultau, au ramas uimite de invatatura lui Isus.
Porunca cea mai mare.
34Cand au auzit Fariseii ca Isus a astupat gura Saducheilor, s-au strans la un loc.
35si unul din ei, un invatator al Legii, ca sa-L ispiteasca, I-a pus intrebarea urmatoare:
36"Invatatorule, care este cea mai mare porunca din Lege?"
37Isus i-a raspuns: "Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, si cu tot cugetul tau."
38"Aceasta este cea dintai, si cea mai mare porunca.
39Iar a doua, asemenea ei, este: "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti."
40In aceste doua porunci se cuprinde toata Legea si Proorocii."
Al cui fiu este Hristosul ?.
41Pe cand erau stransi la un loc Fariseii, Isus i-a intrebat:
42Ce credeti voi despre Hristos? Al cui fiu este?" "Al lui David", I-au raspuns ei.
43si Isus le-a zis: "Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, Il numeste Domn, cand zice:
44"Domnul a zis Domnului Meu: "sezi la dreapta Mea, pana voi pune pe vrajmasii Tai sub picioarele Tale?
45Deci, daca David Il numeste Domn, cum este El fiul lui?"
46Nimeni nu I-a putut raspunde un cuvant. si, din ziua aceea, n-a indraznit nimeni sa-I mai puna intrebari.
Isus mustra pe carturari si Farisei.
23
1Atunci Isus, pe cand cuvanta gloatelor si ucenicilor Sai,
2a zis: "Carturarii si Fariseii sed pe scaunul lui Moise.
3Deci toate lucrurile, pe care va spun ei sa le paziti, paziti-le si faceti-le; dar dupa faptele lor sa nu faceti. Caci ei zic, dar nu fac.
4Ei leaga sarcini grele si cu anevoie de purtat, si le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor sa le miste.
5Toate faptele lor le fac pentru ca sa fie vazuti de oameni. Astfel, isi fac filacteriile late, isi fac poalele vesmintelor cu ciucuri lungi;
6umbla dupa locurile dintai la ospete, si dupa scaunele dintai in sinagogi;
7le place sa le faca oamenii plecaciuni prin piete, si sa le zica: "Rabi! Rabi!"
8Voi sa nu va numiti Rabi! Fiindca Unul singur este Invatatorul vostru: Hristos, si voi toti sunteti frati.
9si "Tata" sa nu numiti pe nimeni pe pamant; pentru ca Unul singur este Tatal vostru: Acela care este in ceruri.
10Sa nu va numiti "Dascali"; caci Unul singur este Dascalul vostru: Hristosul.
11Cel mai mare dintre voi sa fie slujitorul vostru.
12Oricine se va inalta, va fi smerit; si oricine se va smeri, va fi inaltat.
Nelegiuirile carturarilor si Fariseilor.
13Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi inchideti oamenilor Imparatia cerurilor: nici voi nu intrati in ea, si nici pe cei ce vor sa intre, nu-i lasati sa intre.
14Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi mancati casele vaduvelor, in timp ce, de ochii lumii, faceti rugaciuni lungi; de aceea veti lua o mai mare osanda.
15Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi inconjurati marea si pamantul, ca sa faceti un tovaras de credinta; si, dupa ce a ajuns tovaras de credinta, faceti din el un fiu al gheenei, de doua ori mai rau decat sunteti voi insiva.
16Vai de voi, povatuitori orbi, care ziceti: "Daca jura cineva pe Templu, nu este nimic; dar daca jura pe aurul Templului, este legat de juramantul lui."
17Nebuni si orbi! Care este mai mare: aurul sau Templul, care sfinteste aurul?
18"Daca jura cineva pe altar, nu este nimic", "dar daca jura pe darul de pe altar, este legat de juramantul lui."
19Nebuni si orbi! Care este mai mare: darul, sau altarul, care sfinteste darul?
20Deci, cine jura pe altar, jura pe el si pe tot ce este deasupra lui;
21cine jura pe Templu, jura pe el si pe Cel ce locuieste in el;
22si cine jura pe cer, jura pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu si pe Cel ce sta pe el."
23Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi dati zeciuiala din izma, din marar si din chimen, si lasati nefacute cele mai insemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila si credinciosia; pe acestea trebuia sa le faceti, si pe acelea sa nu le lasati nefacute.
24Povatuitori orbi, care strecurati tantarul si inghititi camila!
25Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi curatiti partea de afara a paharului si a blidului, dar inauntru sunt pline de rapire si de necumpatare.
26Fariseu orb! Curata intai partea dinauntru a paharului si a blidului, pentru ca si partea de afara sa fie curata.
27Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi sunteti ca mormintele varuite, care, pe dinafara se arata frumoase, iar pe dinauntru sunt pline de oasele mortilor si de orice fel de necuratenie.
28Tot asa si voi, pe dinafara va aratati neprihaniti oamenilor, dar pe dinauntru sunteti plini de fatarnicie si de faradelege.
29Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi ziditi mormintele proorocilor, impodobiti gropile celor neprihaniti,
30si ziceti: Daca am fi trait noi in zilele parintilor nostri, nu ne-am fi unit cu ei la varsarea sangelui proorocilor.
31Prin aceasta marturisiti despre voi insiva ca sunteti fiii celor ce au omorat pe prooroci.
32Voi dar umpleti masura parintilor vostri!
33serpi, pui de naparci! Cum veti scapa de pedeapsa gheenei?
34De aceea, iata, va trimit prooroci, intelepti si carturari. Pe unii din ei ii veti omori si rastigni, pe altii ii veti bate in sinagogile voastre, si-i veti prigoni din cetate in cetate;
35ca sa vina asupra voastra tot sangele nevinovat, care a fost varsat pe pamant, de la sangele neprihanitului Abel pana la sangele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-ati omorat intre Templu si altar.
36Adevarat va spun, ca toate acestea vor veni peste neamul acesta.
Pedeapsa Ierusalimului.
37Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine! De cate ori am vrut sa strang pe copiii tai cum isi strange gaina puii sub aripi, si n-ati vrut!
38Iata ca vi se lasa casa pustie;
39caci va spun ca de acum incolo nu Ma veti mai vedea pana cand veti zice: "Binecuvantat este Cel ce vine in Numele Domnului!"
Daramarea Ierusalimului.
24
1La iesirea din Templu, pe cand mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca sa-I arate cladirile Templului.
2Dar Isus le-a zis: "Vedeti voi toate aceste lucruri? Adevarat va spun ca nu va ramane aici piatra pe piatra, care sa nu fie daramata."
3El a sezut jos pe muntele Maslinilor. si ucenicii Lui au venit la El la o parte, si I-au zis: "Spune-ne, cand se vor intampla aceste lucruri? si care va fi semnul venirii Tale si al sfarsitului veacului acestuia?"
4Drept raspuns, Isus le-a zis: "Bagati de seama sa nu va insele cineva.
5Fiindca vor veni multi in Numele Meu, si vor zice: "Eu sunt Hristosul!" si vor insela pe multi.
6Veti auzi de razboaie si vesti de razboaie: vedeti sa nu va spaimantati, caci toate aceste lucruri trebuie sa se intample. Dar sfarsitul tot nu va fi atunci.
7Un neam se va scula impotriva altui neam, si o imparatie impotriva altei imparatii; si, pe alocuri, vor fi cutremure de pamant, foamete si ciuma.
8Dar toate aceste lucruri nu vor fi decat inceputul durerilor.
9Atunci va vor da sa fiti chinuiti, si va vor omori; si veti fi urati de toate neamurile pentru Numele Meu.
10Atunci multi vor cadea, se vor vinde unii pe altii, si se vor uri unii pe altii.
11Se vor scula multi prooroci mincinosi, si vor insela pe multi.
12si, din pricina inmultirii faradelegii, dragostea celor mai multi se va raci.
13Dar cine va rabda pana la sfarsit, va fi mantuit.
14Evanghelia aceasta a Imparatiei va fi propovaduita in toata lumea, ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfarsitul.
Pustiirea Ierusalimului si venirea Fiului omului.
15De aceea, cand veti vedea "uraciunea pustiirii", despre care a vorbit proorocul Daniel, "asezata in locul sfant" - cine citeste sa inteleaga! -
16atunci, cei ce vor fi in Iudea, sa fuga la munti;
17cine va fi pe acoperisul casei, sa nu se pogoare sa-si ia lucrurile din casa;
18si cine va fi la camp, sa nu se intoarca sa-si ia haina.
19Vai de femeile, care vor fi insarcinate si de cele ce vor da tata in zilele acelea!
20Rugati-va ca fuga voastra sa nu fie iarna, nici intr-o zi de Sabat.
21Pentru ca atunci va fi un necaz asa de mare, cum n-a fost niciodata de la inceputul lumii pana acum, si nici nu va mai fi.
22si daca zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scapa; dar, din pricina celor alesi, zilele acelea vor fi scurtate.
23Atunci daca va va spune cineva: "Iata, Hristosul este aici, sau acolo", sa nu-l credeti.
24Caci se vor scula Hristosi mincinosi si prooroci mincinosi; vor face semne mari si minuni, pana acolo incat sa insele, daca va fi cu putinta, chiar si pe cei alesi.
25Iata, ca v-am spus mai dinainte.
26Deci, daca va vor zice: "Iata-L in pustie", sa nu va duceti acolo! "Iata-L in odaite ascunse", sa nu credeti.
27Caci, cum iese fulgerul de la rasarit si se vede pana la apus, asa va fi si venirea Fiului omului.
28Oriunde va fi starvul (Sau: hoit, mortaciune.), acolo se vor aduna vulturii.
29Indata dupa acele zile de necaz, "soarele se va intuneca, luna nu-si va mai da lumina ei, stelele vor cadea din cer, si puterile cerurilor vor fi clatinate."
30Atunci se va arata in cer semnul Fiului omului, toate semintiile pamantului se vor boci, si vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere si cu o mare slava.
31El va trimite pe ingerii Sai cu trambita rasunatoare, si vor aduna pe alesii Lui din cele patru vanturi, de la o margine a cerurilor pana la cealalta.
32De la smochin invatati pilda lui: Cand ii fragezeste si infrunzeste mladita, stiti ca vara este aproape.
33Tot asa, si voi, cand veti vedea toate aceste lucruri, sa stiti ca Fiul omului este aproape, este chiar la usi.
34Adevarat va spun ca, nu va trece neamul acesta pana se vor intampla toate aceste lucruri.
35Cerul si pamantul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
Indemn la veghere.
36Despre ziua aceea si despre ceasul acela, nu stie nimeni: nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal.
37Cum s-a intamplat in zilele lui Noe, aidoma se va intampla si la venirea Fiului omului.
38In adevar, cum era in zilele dinainte de potop, cand mancau si beau, se insurau si se maritau, pana in ziua cand a intrat Noe in corabie,
39si n-au stiut nimic, pana cand a venit potopul si i-a luat pe toti, tot asa va fi si la venirea Fiului omului.
40Atunci, din doi barbati care vor fi la camp, unul va fi luat si altul va fi lasat.
41Din doua femei care vor macina la moara, una va fi luata si alta va fi lasata.
42Vegheati dar, pentru ca nu stiti in ce zi va veni Domnul vostru.
43Sa stiti ca, daca ar sti stapanul casei la ce straja din noapte va veni hotul, ar veghea si n-ar lasa sa-i sparga casa.
44De aceea, si voi fiti gata; caci Fiul omului va veni in ceasul in care nu va ganditi.
45Care este deci robul credincios si intelept, pe care l-a pus stapanul sau peste ceata slugilor sale, ca sa le dea hrana la vremea hotarata?
46Ferice de robul acela, pe care stapanul sau, la venirea lui, il va gasi facand asa!
47Adevarat va spun ca il va pune peste toate averile sale.
48Dar daca este un rob rau, care zice in inima lui: "Stapanul meu zaboveste sa vina!"
49Daca va incepe sa bata pe tovarasii lui de slujba, si sa manance si sa bea cu betivii,
50stapanul robului aceluia va veni in ziua in care el nu se asteapta, si in ceasul pe care nu-l stie,
51il va taia in doua, si soarta lui va fi soarta fatarnicilor; acolo va fi plansul si scrasnirea dintilor.
Pilda celor zece fecioare.
25
1Atunci Imparatia cerurilor se va asemana cu zece fecioare, care si-au luat candelele, si au iesit in intampinarea mirelui.
2Cinci din ele erau nechibzuite, si cinci intelepte.
3Cele nechibzuite, cand si-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn;
4dar cele intelepte, impreuna cu candelele, au luat cu ele si untdelemn in vase.
5Fiindca mirele zabovea, au atipit toate, si au adormit.
6La miezul noptii, s-a auzit o strigare: "Iata mirele, iesiti-i in intampinare!"
7Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat si si-au pregatit candelele.
8Cele nechibzuite au zis celor intelepte: "Dati-ne din untdelemnul vostru, caci ni se sting candelele."
9Cele intelepte le-au raspuns: "Nu; ca nu cumva sa nu ne ajunga nici noua nici voua; ci mai bine duceti-va la cei ce vand untdelemn si cumparati-va."
10Pe cand se duceau ele sa cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata, au intrat cu el in odaia de nunta, si s-a incuiat usa.
11Mai pe urma, au venit si celelalte fecioare, si au zis: "Doamne, Doamne, deschide-ne!"
12Dar el, drept raspuns, le-a zis: "Adevarat va spun, ca nu va cunosc!"
13Vegheati dar, caci nu stiti ziua, nici ceasul in care va veni Fiul omului.
Pilda talantilor.
14Atunci Imparatia cerurilor se va asemana cu un om, care, cand era sa plece intr-o alta tara, a chemat pe robii sai, si le-a incredintat avutia sa.
15Unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, si altuia unul: fiecaruia dupa puterea lui; si a plecat.
16Indata, cel ce primise cei cinci talanti, s-a dus, i-a pus in negot, si a castigat cu ei alti cinci talanti.
17Tot asa, cel ce primise cei doi talanti, a castigat si el alti doi cu ei.
18Cel ce nu primise decat un talant, s-a dus de a facut o groapa in pamant si a ascuns acolo banii stapanului sau.
19Dupa multa vreme, stapanul robilor acelora s-a intors si le-a cerut socoteala.
20Cel ce primise cei cinci talanti, a venit, a adus alti cinci talanti, si a zis: "Doamne, mi-ai incredintat cinci talanti; iata ca am castigat cu ei alti cinci talanti."
21Stapanul sau i-a zis: "Bine, rob bun si credincios; ai fost credincios in putine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intra in bucuria stapanului tau."
22Cel ce primise cei doi talanti, a venit si el, si a zis: "Doamne, mi-ai incredintat doi talanti; iata ca am castigat cu ei alti doi talanti."
23Stapanul sau i-a zis: "Bine, rob bun si credincios; ai fost credincios in putine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intra in bucuria stapanului tau!"
24Cel ce nu primise decat un talant, a venit si el, si a zis: "Doamne, am stiut ca esti om aspru, care seceri de unde n-ai semanat, si strangi de unde n-ai vanturat:
25mi-a fost teama, si m-am dus de ti-am ascuns talantul in pamant; iata-ti ce este al tau!"
26Stapanul sau i-a raspuns: "Rob viclean si lenes! Ai stiut ca secer de unde n-am semanat, si ca strang de unde n-am vanturat;
27prin urmare se cadea ca tu sa-mi fi dat banii la zarafi, si, la venirea mea, eu mi-as fi luat inapoi cu dobanda ce este al meu!
28Luati-i dar talantul, si dati-l celui ce are zece talanti.
29Pentru ca celui ce are, i se va da, si va avea de prisos; dar de la cel ce n-are, se va lua si ce are!
30Iar pe robul acela netrebnic, aruncati-l in intunericul de afara: acolo va fi plansul si scrasnirea dintilor.
Judecata viitoare.
31"Cand va veni Fiul omului in slava Sa, cu toti sfintii ingeri, va sedea pe scaunul de domnie al slavei Sale.
32Toate neamurile vor fi adunate inaintea Lui. El ii va desparti pe unii de altii cum desparte pastorul oile de capre;
33si va pune oile la dreapta, iar caprele la stanga Lui.
34Atunci Imparatul va zice celor de la dreapta Lui: "Veniti binecuvantatii Tatalui Meu de mosteniti Imparatia, care v-a fost pregatita de la intemeierea lumii.
35Caci am fost flamand, si Mi-ati dat de mancat; Mi-a fost sete, si Mi-ati dat de baut; am fost strain, si M-ati primit;
36am fost gol, si M-ati imbracat; am fost bolnav, si ati venit sa Ma vedeti; am fost in temnita, si ati venit pe la Mine."
37Atunci cei neprihaniti Ii vor raspunde: "Doamne, cand Te-am vazut noi flamand, si Ti-am dat sa mananci? Sau fiindu-Ti sete, si Ti-am dat de ai baut?
38Cand Te-am vazut noi strain, si Te-am primit? Sau gol, si Te-am imbracat?
39Cand Te-am vazut noi bolnav sau in temnita, si am venit pe la Tine?"
40Drept raspuns, Imparatul le va zice: "Adevarat va spun ca, ori de cate ori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie mi le-ati facut."
41Apoi va zice celor de la stanga Lui: "Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care a fost pregatit diavolului si ingerilor lui!
42Caci am fost flamand, si nu Mi-ati dat sa mananc; Mi-a fost sete, si nu Mi-ati dat sa beau;
43am fost strain, si nu M-ati primit; am fost gol, si nu M-ati imbracat; am fost bolnav si in temnita, si n-ati venit pe la Mine."
44Atunci Ii vor raspunde si ei: "Doamne, cand Te-am vazut noi flamand sau fiindu-Ti sete, sau strain, sau gol, sau bolnav, sau in temnita, si nu Ti-am slujit?"
45si El, drept raspuns, le va zice: "Adevarat va spun ca, ori de cate ori n-ati facut aceste lucruri unuia dintr-acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie nu Mi le-ati facut."
46si acestia vor merge in pedeapsa vesnica, iar cei neprihaniti vor merge in viata vesnica."
Sfatuirea impotriva lui Isus.
26
1Dupa ce a ispravit Isus toate cuvantarile acestea, a zis ucenicilor Sai:
2"stiti ca dupa doua zile vor fi Pastele; si Fiul omului va fi dat ca sa fie rastignit!"
3Atunci preotii cei mai de seama, carturarii si batranii norodului s-au strans in curtea marelui preot care se numea Caiafa;
4si s-au sfatuit impreuna, cum sa prinda pe Isus cu viclesug, si sa-L omoare.
5Dar ziceau: "Nu in timpul praznicului, ca sa nu se faca tulburare in norod."
Mirul turnat pe capul lui Isus.
6Cand era Isus in Betania, in casa lui Simon leprosul,
7s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; si, pe cand sta El la masa, ea a turnat mirul pe capul Lui.
8Ucenicilor le-a fost necaz, cand au vazut lucrul acesta, si au zis: "Ce rost are risipa aceasta?
9Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, si banii sa se dea saracilor."
10Cand a auzit Isus, le-a zis: "De ce faceti suparare femeii? Ea a facut un lucru frumos fata de Mine.
11Pentru ca pe saraci ii aveti totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Ma aveti totdeauna.
12Daca a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a facut lucrul acesta in vederea pregatirii Mele pentru ingropare.
13Adevarat va spun ca oriunde va fi propovaduita Evanghelia aceasta, in toata lumea, se va spune si ce a facut femeia aceasta, spre pomenirea ei."
Vanzarea lui Isus.
14Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preotii cei mai de seama,
15si le-a zis: "Ce vreti sa-mi dati, si-L voi da in mainile voastre?" Ei i-au cantarit treizeci de arginti.
16Din clipa aceea, Iuda cauta un prilej nimerit, ca sa dea pe Isus in mainile lor.
Descoperirea vanzatorului.
17In ziua dintai a praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus, si I-au zis: "Unde vrei sa-Ti pregatim sa mananci Pastele?"
18El le-a raspuns: "Duceti-va in cetate la cutare om, si spuneti-i: "Invatatorul zice: "Vremea Mea este aproape; voi face Pastele cu ucenicii Mei in casa ta."
19Ucenicii au facut cum le poruncise Isus, si au pregatit Pastele.
20Seara, Isus a sezut la masa cu cei doisprezece ucenici ai Sai.
21Pe cand mancau, El a zis: "Adevarat va spun ca unul din voi Ma va vinde."
22Ei s-au intristat foarte mult, si au inceput sa-I zica unul dupa altul: "Nu cumva sunt eu, Doamne?"
23Drept raspuns, El le-a zis: "Cel ce a intins cu Mine mana in blid, acela Ma va vinde.
24Negresit, Fiul omului Se duce dupa cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vandut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el sa nu se fi nascut!"
25Iuda, vanzatorul, a luat cuvantul, si I-a zis: "Nu cumva sunt eu, Invatatorule?" "Da", i-a raspuns Isus, "tu esti!"
Cina cea de taina.
26Pe cand mancau ei, Isus a luat o paine; si dupa ce a binecuvantat, a frant-o, si a dat-o ucenicilor, zicand: "Luati, mancati; acesta este trupul Meu."
27Apoi a luat un pahar, si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicand: "Beti toti din el;
28caci acesta este sangele Meu, sangele legamantului celui nou, care se varsa pentru multi, spre iertarea pacatelor.
29Va spun ca, de acum incolo nu voi mai bea din acest rod al vitei, pana in ziua cand il voi bea cu voi nou in Imparatia Tatalui Meu."
Isus instiinteaza pe ucenicii Sai.
30Dupa ce au cantat cantarea, au iesit in muntele Maslinilor.
31Atunci Isus le-a zis: "In noaptea aceasta, toti veti gasi in Mine o pricina de poticnire; caci este scris: "Voi bate Pastorul, si oile turmei vor fi risipite."
32Dar, dupa ce voi invia, voi merge inaintea voastra in Galilea."
33Petru a luat cuvantul, si I-a zis: "Chiar daca toti ar gasi in Tine o pricina de poticnire, eu niciodata nu voi gasi in Tine o pricina de poticnire."
34"Adevarat iti spun", i-a zis Isus, "ca tu, chiar in noaptea aceasta, inainte ca sa cante cocosul, te vei lepada de Mine de trei ori."
35Petru I-a raspuns: "Chiar daca ar trebui sa mor cu Tine, tot nu ma voi lepada de Tine." si toti ucenicii au spus acelasi lucru.
Ghetsimani.
36Atunci Isus a venit cu ei intr-un loc ingradit, numit Ghetsimani, si a zis ucenicilor: "sedeti aici pana Ma voi duce colo sa Ma rog."
37A luat cu El pe Petru si pe cei doi fii ai lui Zebedei, si a inceput sa Se intristeze si sa se mahneasca foarte tare.
38Isus le-a zis atunci: "Sufletul Meu este cuprins de o intristare de moarte; ramaneti aici, si vegheati impreuna cu Mine."
39Apoi a mers putin mai inainte, a cazut cu fata la pamant, si S-a rugat, zicand: "Tata, daca este cu putinta, departeaza de la Mine paharul acesta! Totusi nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu."
40Apoi a venit la ucenici, i-a gasit dormind, si a zis lui Petru: "Ce, un ceas n-ati putut sa vegheati impreuna cu Mine!
41Vegheati si rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita; duhul, in adevar, este plin de ravna, dar carnea este neputincioasa."
42S-a departat a doua oara, si S-a rugat, zicand: "Tata, daca nu se poate sa se indeparteze de Mine paharul acesta, fara sa-l beau, faca-se voia Ta!"
43S-a intors iarasi la ucenici, si i-a gasit dormind; pentru ca li se ingreuiasera ochii de somn.
44I-a lasat din nou, S-a departat, si S-a rugat a treia oara, zicand aceleasi cuvinte.
45Apoi a venit la ucenici, si le-a zis: "Dormiti de acum si odihniti-va!... Iata ca a venit ceasul ca Fiul omului sa fie dat in mainile pacatosilor.
46Sculati-va, haidem sa mergem; iata ca se apropie vanzatorul."
Prinderea lui Isus.
47Pe cand vorbea El inca, iata ca vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloata mare, cu sabii si cu ciomege, trimisi de preotii cei mai de seama si de batranii norodului."
48Vanzatorul le daduse semnul acesta: "Pe care-l voi saruta eu, acela este; sa puneti mana pe el!"
49Indata, Iuda s-a apropiat de Isus, si I-a zis: "Plecaciune, Invatatorule!" si L-a sarutat.
50Isus i-a zis: "Prietene, ce ai venit sa faci, fa!" Atunci oamenii aceia s-au apropiat, au pus mainile pe Isus, si L-au prins.
51si unul din cei ce erau cu Isus, a intins mana, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot, si i-a taiat urechea.
52Atunci Isus i-a zis: "Pune-ti sabia la locul ei; caci toti cei ce scot sabia, de sabie vor pieri.
53Crezi ca n-as putea sa rog pe Tatal Meu, care Mi-ar pune indata la indemana mai mult de douasprezece legiuni de ingeri?
54Dar cum se vor implini Scripturile, care zic ca asa trebuie sa se intample?"
55In clipa aceea, Isus a zis gloatelor: "Ati iesit ca dupa un talhar, cu sabii si cu ciomege, ca sa Ma prindeti. In toate zilele sedeam in mijlocul vostru, si invatam norodul in Templu, si n-ati pus mana pe Mine.
56Dar toate aceste lucruri s-au intamplat ca sa se implineasca cele scrise prin prooroci." Atunci toti ucenicii L-au parasit si au fugit.
Isus inaintea Sinedriului.
57Cei ce au prins pe Isus, L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunati carturarii si batranii.
58Petru L-a urmat de departe, pana la curtea marelui preot; apoi a intrat inauntru, si a sezut jos cu aprozii, ca sa vada sfarsitul.
59Preotii cei mai de seama, batranii si tot Soborul cautau vreo marturie mincinoasa impotriva lui Isus, ca sa-L poata omori.
60Dar n-au gasit nici una, macar ca s-au infatisat multi martori mincinosi. La urma au venit doi,
61si au spus: Acesta a zis: "Eu pot sa stric Templul lui Dumnezeu si sa-l zidesc iarasi in trei zile."
62Marele preot s-a sculat in picioare, si I-a zis: "Nu raspunzi nimic? Ce marturisesc acestia impotriva Ta?"
63Isus tacea. si marele preot a luat cuvantul si I-a zis: "Te jur, pe Dumnezeul cel viu, sa ne spui daca esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu."
64"Da", i-a raspuns Isus, "sunt! "Ba mai mult, va spun ca de acum incolo veti vedea pe Fiul omului sezand la dreapta puterii lui Dumnezeu, si venind pe norii cerului."
65Atunci marele preot si-a rupt hainele, si a zis: "A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iata ca acum ati auzit hula Lui.
66Ce credeti?" Ei au raspuns: "Este vinovat sa fie pedepsit cu moartea."
67Atunci L-au scuipat in fata, L-au batut cu pumnii, si L-au palmuit,
68zicand: "Hristoase, proroceste-ne - cine Te-a lovit?"
Tagaduirea lui Petru.
69Petru insa sedea afara in curte. O slujnica a venit la el, si i-a zis: "si tu erai cu Isus Galileanul!"
70Dar el s-a lepadat inaintea tuturor, si i-a zis: "Nu stiu ce vrei sa zici."
71Cand a iesit in pridvor, l-a vazut o alta slujnica, si a zis celor de acolo: "si acesta era cu Isus din Nazaret."
72El s-a lepadat iarasi, cu un juramant, si a zis: "Nu cunosc pe omul acesta!"
73Peste putin, cei ce stateau acolo, s-au apropiat, si au zis lui Petru: "Nu mai incape indoiala ca si tu esti unul din oamenii aceia, caci si vorba te da de gol."
74Atunci el a inceput sa se blestem si sa se jure, zicand: "Nu cunosc pe omul acesta!" In clipa aceea a cantat cocosul.
75si Petru si-a adus aminte de vorba, pe care i-o spusese Isus: "Inainte ca sa cante cocosul, te vei lepada de Mine de trei ori." si a iesit afara si a plans cu amar.
Isus este dus la Pilat.
27
1Cand s-a facut ziua, toti preotii cei mai de seama si batranii norodului au tinut sfat impotriva lui Isus, ca sa-L omoare.
2Dupa ce L-au legat, L-au dus si L-au dat in mana dregatorului Pilat din Pont.
Cainta si moartea lui Iuda.
3Atunci Iuda, vanzatorul, cand a vazut ca Isus a fost osandit la moarte, s-a cait, a dus inapoi cei treizeci de arginti, i-a dat preotilor celor mai de seama si batranilor,
4si a zis: "Am pacatuit, caci am vandut sange nevinovat." "Ce ne pasa noua?" i-au raspuns ei. "Treaba ta."
5Iuda a aruncat argintii in Templu, si s-a dus de s-a spanzurat.
6Preotii cei mai de seama au strans argintii, si au zis: "Nu este ingaduit sa-i punem in vistieria Templului, fiindca sunt pret de sange."
7si dupa ce s-au sfatuit, au cumparat cu banii aceia "Tarina olarului", ca loc pentru ingroparea strainilor.
8Iata de ce tarina aceea a fost numita pana in ziua de azi: "Tarina sangelui."
9Atunci s-a implinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: "Au luat cei treizeci de arginti, pretul celui pretuit, pe care l-au pretuit unii din fiii lui Israel;
10si i-au dat pe Tarina olarului, dupa cum imi poruncise Domnul."
Isus inaintea lui Pilat.
11Isus S-a infatisat inaintea dregatorului. Dregatorul L-a intrebat: "Esti Tu "Imparatul Iudeilor?" "Da", i-a raspuns Isus, "sunt."
12Dar n-a raspuns nimic la invinuirile preotilor celor mai de seama si batranilor.
13Atunci Pilat I-a zis: "N-auzi de cate lucruri Te invinuiesc ei?"
14Isus nu i-a raspuns la nici un cuvant, asa ca se mira foarte mult dregatorul.
Intarirea hotararii de moarte.
15La fiecare praznic al Pastelor, dregatorul avea obicei sa sloboada norodului un intemnitat, pe care-l voiau ei.
16Pe atunci aveau un intemnitat vestit, numit Baraba.
17Cand erau adunati la un loc, Pilat le-a zis: "Pe care voiti sa vi-l slobozesc? Pe Baraba sau pe Isus, care se numeste Hristos?"
18Caci stia ca din pizma dadusera pe Isus in mainile lui.
19Pe cand sta Pilat pe scaun la judecata, nevasta sa a trimis sa-i spuna: "Sa n-ai nimic a face cu neprihanitul acesta; caci azi am suferit mult in vis din pricina lui."
20Preotii cei mai de seama si batranii au induplecat noroadele sa ceara pe Baraba, iar pe Isus sa-L omoare.
21Dregatorul a luat cuvantul, si le-a zis: "Pe care din amandoi voiti sa vi-l slobozesc?" "Pe Baraba", au raspuns ei.
22Pilat le-a zis: "Dar ce sa fac cu Isus, care se numeste Hristos?" "Sa fie rastignit", i-au raspuns cu totii.
23Dregatorul a zis: "Dar ce rau a facut?" Ei au inceput sa strige si mai tare: "Sa fie rastignit!"
24Cand a vazut Pilat ca n-ajunge la nimic, ci ca se face mai multa zarva, a luat apa, si-a spalat mainile inaintea norodului, si a zis: "Eu sunt nevinovat de sangele neprihanitului acestuia. Treaba voastra!"
25si tot norodul a raspuns: "Sangele Lui sa fie asupra noastra si asupra copiilor nostri."
Batjocurile ostasilor.
26Atunci Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, dupa ce a pus sa-L bata cu nuiele, L-a dat in mainile lor, ca sa fie rastignit.
27Ostasii dregatorului au dus pe Isus in pretoriu, si au adunat in jurul Lui toata ceata ostasilor.
28L-au dezbracat de hainele Lui, si L-au imbracat cu o haina stacojie.
29Au impletit o cununa de spini, pe care I-au pus-o pe cap, si I-au pus o trestie in mana dreapta. Apoi ingenuncheau inaintea Lui, isi bateau joc de El, si ziceau: "Plecaciune, Imparatul Iudeilor!"
30si scuipau asupra Lui, si luau trestia si-L bateau in cap.
31Dupa ce si-au batut astfel joc de El, L-au dezbracat de haina stacojie, L-au imbracat cu hainele Lui, si L-au dus sa-L rastigneasca.
Rastignirea.
32Pe cand ieseau afara din cetate, au intalnit pe un om din Cirene numit Simon, si l-au silit sa duca crucea lui Isus.
33Cand au ajuns la un loc numit Golgota, care inseamna: "Locul capatanii",
34I-au dat sa bea vin amestecat cu fiere; dar, cand l-a gustat, n-a vrut sa bea.
35Dupa ce L-au rastignit, I-au impartit hainele intre ei, tragand la sorti, pentru ca sa se implineasca ce fusese vestit prin proorocul care zice: "si-au impartit hainele Mele intre ei, si pentru camasa Mea au tras la sorti."
36Apoi au sezut jos, si-L pazeau.
37si I-au scris deasupra capului vina: "Acesta este Isus, Imparatul Iudeilor."
38Impreuna cu El, au fost rastigniti doi talhari: unul la dreapta si celalalt la stanga Lui.
Batjocurile trecatorilor.
39Trecatorii isi bateau joc de El, dadeau din cap,
40si ziceau: "Tu, care strici Templul, si-l zidesti la loc in trei zile, mantuieste-Te pe Tine insuti! Daca esti Tu Fiul lui Dumnezeu, pogoara-Te de pe cruce!"
41Preotii cei mai de seama, impreuna cu carturarii si batranii, isi bateau si ei joc de El, si ziceau:
42"Pe altii i-a mantuit iar pe Sine nu Se poate mantui! Daca este El Imparatul lui Israel, sa Se pogoare acum de pe cruce, si vom crede in El!
43S-a increzut in Dumnezeu: sa-l scape acum Dumnezeu, daca-L iubeste. Caci a zis: "Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!"
44Talharii care erau rastigniti impreuna cu El, ii aruncau aceleasi cuvinte de batjocura.
Intunericul.
45De la ceasul al saselea pana la ceasul al noualea s-a facut intuneric peste toata tara.
46si pe la ceasul al noualea, Isus a strigat cu glas tare: "Eli, Eli, Lama Sabactani?" adica: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?"
47Unii din cei ce stateau acolo, cand au auzit aceste vorbe, au zis: "Striga pe Ilie!"
48si indata, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu otet, l-a pus intr-o trestie, si i-a dat sa bea.
49Dar ceilalti ziceau: "Lasa, sa vedem daca va veni Ilie sa-L mantuiasca."
50Isus a strigat iarasi cu glas tare, si si-a dat duhul.
Perdeaua dinlauntrul Templului se rupe.
51si indata perdeaua dinauntrul Templului s-a rupt in doua, de sus pana jos, pamantul s-a cutremurat, stancile s-au despicat,
52mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfintilor care murisera, au inviat.
53Ei au iesit din morminte, dupa invierea lui, au intrat in sfanta cetate, si s-au aratat multora.
54Sutasul, si cei ce pazeau pe Isus impreuna cu el, cand au vazut cutremurul de pamant si cele intamplate, s-au infricosat foarte tare, si au zis: "Cu adevarat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!"
55Acolo erau si multe femei, care priveau de departe; ele urmasera pe Isus din Galilea, ca sa-I slujeasca.
56Intre ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov si a lui Iose, si mama fiilor lui Zebedei.
Inmormantarea lui Isus.
57Spre seara, a venit un om bogat din Arimatea, numit Iosif, care era si el ucenic al lui Isus.
58El s-a dus la Pilat, si a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit sa i-l dea.
59Iosif a luat trupul, l-a infasurat intr-o panza curata de in,
60si l-a pus intr-un mormant nou al lui insusi, pe care-l sapase in stanca. Apoi a pravalit o piatra mare la usa mormantului, si a plecat.
61Maria Magdalena si cealalta Marie erau acolo, si sedeau in fata mormantului.
Pecetluirea mormantului.
62A doua zi care vine dupa ziua Pregatirii, preotii cei mai de seama si Fariseii, s-au dus impreuna la Pilat,
63si i-au zis: "Doamne, ne-am adus aminte ca inselatorul acela, pe cand era inca in viata, a zis: "Dupa trei zile voi invia."
64Da porunca dar ca mormantul sa fie pazit bine pana a treia zi, ca nu cumva sa vina ucenicii Lui noaptea sa-I fure trupul, si sa spuna norodului: "A inviat din morti!" Atunci inselaciunea aceasta din urma ar fi mai rea decat cea dintai."
65Pilat le-a zis: "Aveti o straja; duceti-va de paziti cum puteti."
66Ei au plecat, si au intarit mormantul, pecetluind piatra si punand straja."
Invierea lui Isus.
28
1La sfarsitul zilei Sabatului, cand incepea sa se lumineze inspre ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena si cealalta Marie au venit sa vada mormantul.
2si iata ca s-a facut un mare cutremur de pamant; caci un inger al Domnului s-a pogorat din cer, a venit si a pravalit piatra de la usa mormantului, si a sezut pe ea.
3Infatisarea lui era ca fulgerul, si imbracamintea lui alba ca zapada.
4Strajerii au tremurat de frica lui, si au ramas ca niste morti.
5Dar ingerul a luat cuvantul, si a zis femeilor: "Nu va temeti; caci stiu ca voi cautati pe Isus, care a fost rastignit.
6Nu este aici; a inviat, dupa cum zisese. Veniti de vedeti locul unde zacea Domnul;
7si duceti-va repede de spuneti ucenicilor Lui ca a inviat dintre cei morti. Iata ca El merge inaintea voastra in Galilea; acolo Il veti vedea. Iata ca v-am spus lucrul acesta."
Isus se arata femeilor.
8Ele au plecat repede de la mormant, cu frica si cu mare bucurie, si au alergat sa dea de veste ucenicilor Lui.
9Dar iata ca le-a intampinat Isus, si le-a zis: "Bucurati-va!" Ele s-au apropiat sa-I cuprinda picioarele, si I s-au inchinat.
10Atunci Isus le-a zis: "Nu va temeti; duceti-va de spuneti fratilor Mei sa mearga in Galilea: acolo Ma vor vedea."
Ademenirea strajerilor.
11Pe cand se duceau ele, au intrat in cetate unii din strajeri, si au dat de veste preotilor celor mai de seama despre toate cele intamplate.
12Acestia s-au adunat impreuna cu batranii, au tinut sfat, au dat ostasilor multi bani,
13si le-au zis: "Spuneti asa: "Ucenicii Lui au venit noaptea, pe cand dormeam noi, si L-au furat."
14si daca va ajunge lucrul acesta la urechile dregatorului, il vom potoli noi, si va vom scapa de grija."
15Ostasii au luat banii, si au facut cum i-au invatat. si s-a raspandit zvonul acesta printre Iudei pana in ziua de astazi.
Aratarea lui Isus in Galilea.
16Cei unsprezece ucenici s-au dus in Galilea, in muntele unde le poruncise Isus sa mearga.
17Cand L-au vazut ei, I s-au inchinat, dar unii s-au indoit.
18Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, si le-a zis: "Toata puterea Mi-a fost data in cer si pe pamant.
19Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.
20si invatati-i sa pazeasca tot ce v-am poruncit. si iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului. Amin.