ECLESIASTUL
SAU PROPOVADUITORUL

(Isaia 40.6-8. 1 Ioan 2.17. Ioan 4.13. 2 Corinteni 4.18.)

Totul este desertaciune.

1

¹Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, imparatul Ierusalimului.

Ecl 1.12;Ecl 7.27;Ecl 12.8-10;

²O, desertaciune a desertaciunilor, zice Eclesiastul, o desertaciune a desertaciunilor! Totul este desertaciune.

Ps 39.5-6;Ps 62.9;Ps 144.4;Ecl 12.8;Rom 8.20;

³Ce folos are omul din toata truda pe care si-o da sub soare?

Ecl 2.22;Ecl 3.9;

⁴Un neam trece, altul vine, si pamantul ramane vesnic in picioare.

Ps 104.5;Ps 119.90;

⁵Soarele rasare, apune si alearga spre locul de unde rasare din nou.

Ps 19.5-6;

⁶Vantul sufla spre miaza-zi, si se intoarce spre miaza-noapte; apoi iarasi se intoarce, si incepe din nou aceleasi rotituri.

Ioan 3.8;

⁷Toate raurile se varsa in mare, si marea tot nu se umple: ele alearga necurmat spre locul de unde pornesc, ca iarasi sa porneasca de acolo.

Iov 38.10;Ps 104.8-9;

⁸Toate lucrurile sunt intr-o necurmata framantare, asa cum nu se poate spune; ochiul nu se mai satura privind, si urechea nu oboseste auzind.

Prov 27.20;

⁹Ce a fost, va mai fi, si ce s-a facut, se va mai face; nu este nimic nou sub soare.

Ecl 3.15;

¹⁰Daca este vreun lucru despre care s-ar putea spune: "Iata ceva nou!" de mult lucrul acela era si in veacurile dinaintea noastra.
¹¹Nimeni nu-si mai aduce aminte de ce a fost mai inainte; si ce va mai fi, ce se va mai intampla mai pe urma nu va lasa nici o urma de aducere aminte la cei ce vor trai mai tarziu.

Desertaciunea tuturor lucrurilor.
¹²Eu, Eclesiastul, am fost imparat peste Israel, in Ierusalim.

Ecl 1.1;

¹³Mi-am pus inima sa cercetez si sa adancesc cu intelepciune tot ce se intampla sub ceruri: iata o indeletnicire plina de truda, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor.

Gen 3.19;Ecl 3.10;

¹⁴Am vazut tot ce se face sub soare; si iata ca totul este desertaciune si goana dupa vant!
¹⁵Ce este stramb, nu se poate indrepta, si ce lipseste nu poate fi trecut la numar.

Ecl 7.13;

¹⁶Am zis in mine insumi: "Iata ca am sporit si am intrecut in intelepciune pe toti cei ce au stapanit inaintea mea peste Ierusalim, si mintea mea a vazut multa intelepciune si stiinta.

1Imp 3.12-13;1Imp 4.30;1Imp 10.7-23;Ecl 2.9;

¹⁷Mi-am pus inima sa cunosc intelepciunea, si sa cunosc prostia si nebunia. Dar am inteles ca si aceasta este goana dupa vant.

Ecl 2.3-12;Ecl 7.23-25;1Tes 5.21;

¹⁸Caci unde este multa intelepciune, este si mult necaz, si cine stie multe, are si multa durere.

Ecl 12.12;

2

¹Am zis inimii mele: "Haide! vreau sa te incerc cu veselie, si gusta fericirea." Dar iata ca si aceasta este o desertaciune.

Luc 12.19;Isa 50.11;

²Am zis rasului: "Esti o nebunie!" si veseliei: "Ce te inseli degeaba?"

Prov 14.13;Ecl 7.6;

³Am hotarat in inima mea sa-mi inveselesc trupul cu vin, in timp ce inima ma va carmui cu intelepciune, si sa starui astfel in nebunie, pana voi vedea ce este bine sa faca fiii oamenilor sub ceruri, in tot timpul vietii lor.

Ecl 1.17;

⁴Am facut lucruri mari: mi-am zidit case, mi-am sadit vii;
⁵mi-am facut gradini si livezi de pomi, si am sadit in ele tot felul de pomi roditori.
⁶Mi-am facut iazuri, ca sa ud dumbrava unde cresc copacii.
⁷Am cumparat robi si roabe, si am avut copii de casa; am avut cirezi de boi si turme de oi, mai mult decat toti cei ce fusesera inainte de mine in Ierusalim.
⁸Mi-am strans argint si aur, si bogatii ca de imparati si tari. Mi-am adus cantareti si cantarete, si desfatarea fiilor oamenilor: o multime de femei.

1Imp 9.28;1Imp 10.10;

⁹Am ajuns mare, mai mare decat toti cei ce erau inaintea mea in Ierusalim. Mi-am pastrat chiar intelepciunea.

Ecl 1.16;

¹⁰Tot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima de la nici o veselie, ci am lasat-o sa se bucure de toata truda mea, si aceasta mi-a fost partea din toata osteneala mea.

Ecl 3.22;Ecl 5.18;Ecl 9.9;

¹¹Apoi, cand m-am uitat cu bagare de seama la toate lucrarile pe care le facusem cu mainile mele, si la truda cu care le facusem, am vazut ca in toate este numai desertaciune si goana dupa vant, si ca nu este nimic trainic sub soare.

Ecl 1.3-14;

¹²Atunci mi-am intors privirile spre intelepciune, prostie si nebunie. - Caci ce va face omul care va veni dupa imparat? Ceea ce s-a facut si mai inainte. -

Ecl 1.17;Ecl 7.25;

¹³si am vazut, ca intelepciunea este cu atat mai de folos decat nebunia, cu cat este mai de folos lumina decat intunericul;
¹⁴inteleptul isi are ochii in cap, iar nebunul umbla in intuneric. Dar am bagat de seama ca si unul si altul au aceeasi soarta.

Prov 17.24;Ecl 8.1;Ps 49.10;Ecl 9.2-11;

¹⁵si am zis in inima mea: "Daca si eu voi avea aceeasi soarta ca nebunul, atunci pentru ce am fost mai intelept?" si am zis in inima mea: "si aceasta este o desertaciune."
¹⁶Caci pomenirea inteleptului nu este mai vesnica decat a nebunului: chiar in zilele urmatoare totul este uitat. si apoi si inteleptul moare, si nebunul!
¹⁷Atunci am urat viata caci nu mi-a placut ce se face sub soare: totul este desertaciune si goana dupa vant.
¹⁸Mi-am urat pana si toata munca pe care am facut-o sub soare, munca pe care o las omului care vine dupa mine, ca sa se bucure de ea.

Ps 49.10;

¹⁹si cine stie daca va fi intelept sau nebun? si totusi el va fi stapan pe toata munca mea, pe care am agonisit-o cu truda si intelepciune sub soare. si aceasta este o desertaciune.
²⁰Am ajuns pana acolo ca m-a apucat o mare deznadejde de toata munca pe care am facut-o sub soare.
²¹Caci este cate un om care a muncit cu intelepciune, cu pricepere si cu izbanda, si lasa rodul muncii lui unui om care nu s-a ostenit deloc cu ea. si aceasta este o desertaciune si un mare rau.
²²Caci, drept vorbind, ce folos are omul din toata munca lui si din toata straduinta inimii lui, cu care se trudeste sub soare?

Ecl 1.3;Ecl 3.9;

²³Toate zilele lui sunt pline de durere, si truda lui nu este decat necaz: nici macar noaptea n-are odihna inima lui. si aceasta este o desertaciune.

Iov 5.7;Iov 14.1;

²⁴Nu este alta fericire pentru om decat sa manance si sa bea, si sa-si inveseleasca sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am vazut ca si aceasta vine din mana lui Dumnezeu.

Ecl 3.12-22;Ecl 5.18;Ecl 8.15;

²⁵Cine, in adevar, poate sa manance si sa se bucure fara El?
²⁶Caci El da omului placut Lui intelepciune, stiinta si bucurie; dar celui pacatos ii da grija sa stranga si s-adune, ca sa dea celui placut lui Dumnezeu! si aceasta este o desertaciune si goana dupa vant.

Iov 27.16-17;Prov 28.8;

Orice lucru isi are vremea lui.

3

¹Toate isi au vremea lor, si fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul lui.

Ecl 3.17;Ecl 8.6;

²Nasterea isi are vremea ei, si moartea isi are vremea ei; saditul isi are vremea lui, si smulgerea celor sadite isi are vremea ei.

Evr 9.27;

³Uciderea isi are vremea ei, si tamaduirea isi are vremea ei; daramarea isi are vremea ei, si zidirea isi are vremea ei;
⁴plansul isi are vremea lui, si rasul isi are vremea lui; bocitul isi are vremea lui, si jucatul isi are vremea lui;
⁵aruncarea cu pietre isi are vremea ei, si strangerea pietrelor isi are vremea ei; imbratisarea isi are vremea ei, si departarea de imbratisari isi are vremea ei;

Ioel 2.16;1Cor 7.5;

⁶cautarea isi are vremea ei, si pierderea isi are vremea ei; pastrarea isi are vremea ei, si lepadarea isi are vremea ei;
⁷ruptul isi are vremea lui, si cusutul isi are vremea lui; tacerea isi are vremea ei, si vorbirea isi are vremea ei;

Amos 5.13;

⁸iubitul isi are vremea lui, si uratul isi are vremea lui; razboiul isi are vremea lui, si pacea isi are vremea ei.

Luc 14.26;

⁹Ce folos are cel ce munceste din truda lui?

Ecl 1.3;

¹⁰Am vazut la ce indeletnicire supune Dumnezeu pe fiii oamenilor.

Ecl 1.13;

¹¹Orice lucru El il face frumos la vremea lui; a pus in inima lor chiar si gandul vesniciei, macar ca omul nu poate cuprinde, de la inceput pana la sfarsit, lucrarea pe care a facut-o Dumnezeu.

Ecl 8.17;Rom 11.33;

¹²Am ajuns sa cunosc ca nu este alta fericire pentru ei decat sa se bucure si sa traiasca bine in viata lor;

Ecl 3.22;

¹³dar si faptul ca un om mananca si bea si duce un trai bun in mijlocul intregii lui munci, este un dar de la Dumnezeu.

Ecl 2.24;

¹⁴Am ajuns la cunostinta ca tot ce face Dumnezeu dainuieste in veci, si la ceea ce face El nu mai este nimic de adaugat si nimic de scazut, si ca Dumnezeu face asa pentru ca lumea sa se teama de El.

Iac 1.17;

¹⁵Ce este, a mai fost, si ce va fi, a mai fost; si Dumnezeu aduce iarasi inapoi ce a trecut.

Ecl 1.9;

Teme-te de Dumnezeu.
¹⁶Am mai vazut sub soare ca in locul randuit pentru judecata domneste nelegiuirea, si ca in locul randuit pentru dreptate este rautate.

Ecl 5.8;

¹⁷Atunci am zis in inima mea: "Dumnezeu va judeca si pe cel bun si pe cel rau; caci El a sorocit o vreme pentru orice lucru si pentru orice fapta."

Rom 2.6-8;2Cor 5.10;2Tes 1.6-7;Ecl 3.1;

¹⁸Am zis in inima mea ca acestea se intampla numai pentru oameni, ca sa-i incerce Dumnezeu, si ei insisi sa vada ca nu sunt decat niste dobitoace.
¹⁹Caci soarta omului si a dobitocului este aceeasi; aceeasi soarta au amandoi; cum moare unul, asa moare si celalalt, toti au aceeasi suflare, si omul nu intrece cu nimic pe dobitoc; caci totul este desertaciune.

Ps 49.12-20;Ps 73.22;Ecl 2.16;

²⁰Toate merg la un loc; toate au fost facute din tarana, si toate se intorc in tarana.

Gen 3.19;

²¹Cine stie daca suflarea omului se suie in sus, si daca suflarea dobitocului se pogoara in jos in pamant?

Ecl 12.7;

²²Asa ca am vazut ca nu este nimic mai bun pentru om decat sa se inveseleasca de lucrarile lui: aceasta este partea lui. Caci cine-l va face sa se bucure de ce va fi dupa el?

Ecl 3.12;Ecl 2.24;Ecl 5.18;Ecl 11.9;Ecl 2.10;Ecl 6.12;Ecl 8.7;Ecl 10.14;

4

¹M-am uitat apoi la toate asupririle care se fac sub soare; si iata ca cei apasati varsa lacrimi, si nu este nimeni sa-i mangaie! Ei sunt prada silniciei asupritorilor lor, si n-are cine sa-i mangaie!

Ecl 3.16;Ecl 5.8;

²si am gasit ca mortii, care au murit mai inainte, sunt mai fericiti decat cei vii, care sunt inca in viata.

Iov 3.17;

³Dar mai fericit decat amandoi am gasit pe cel ce nu s-a nascut inca, fiindca n-a vazut toate relele care se petrec sub soare.

Iov 3.11-21;Ecl 6.3;

⁴Am mai vazut ca orice munca si orice iscusinta la lucru isi are temeiul numai in pizma unuia asupra altuia. si aceasta este o desertaciune si goana dupa vant.
⁵Nebunul isi incruciseaza mainile, si isi mananca insasi carnea lui.

Prov 6.10;Prov 24.33;

⁶Mai bine o mana plina de odihna, decat amandoi pumnii plini de truda si goana dupa vant.

Prov 15.16-17;Prov 16.8;

⁷Am mai vazut o alta desertaciune sub soare.
⁸Un om este singur singurel, n-are nici fiu, nici frate, si totusi munca lui n-are sfarsit, ochii nu i se satura niciodata de bogatii, si nu se gandeste: "Pentru cine muncesc eu, si-mi lipsesc sufletul de placeri?" si aceasta este o desertaciune si un lucru rau.

Prov 27.20;1Ioan 2.16;Ps 39.6;

⁹Mai bine doi decat unul, caci iau o plata cu atat mai buna pentru munca lor.
¹⁰Caci, daca se intampla sa cada, se ridica unul pe altul; dar vai de cine este singur, si cade, fara sa aiba pe altul care sa-l ridice!
¹¹Tot asa, daca se culca doi impreuna, se incalzesc unul pe altul, dar cum are sa se incalzeasca daca e singur?
¹²si daca se scoala cineva asupra unuia, doi pot sa-i stea impotriva; si funia impletita in trei nu se rupe usor.
¹³Mai bine un copil sarac si intelept decat un imparat batran si fara minte, care nu intelege ca trebuie sa se lase indrumat;
¹⁴caci el poate sa iasa din temnita ca sa domneasca, macar ca poate chiar sa se fi nascut sarac in imparatia celui din urma.
¹⁵Am vazut pe toti cei vii, care umbla sub soare, inconjurand pe copilul, care avea sa urmeze dupa imparat si sa domneasca in locul lui.
¹⁶Fara sfarsit era tot poporul, in fruntea caruia mergea el. si totusi, cei ce vor veni dupa el nu se vor bucura de el. Caci si aceasta este o desertaciune si goana dupa vant.

5

¹Pazeste-ti piciorul, cand intri in Casa lui Dumnezeu, si apropie-te mai bine sa asculti, decat sa aduci jertfa nebunilor; caci ei nu stiu ca fac rau cu aceasta.

Ex 3.5;Isa 1.12;1Sam 15.22;Ps 50.8;Prov 15.8;Prov 21.27;Osea 6.6;

²Nu te grabi sa deschizi gura, si sa nu-ti rosteasca inima cuvinte pripite inaintea lui Dumnezeu; caci Dumnezeu este in cer, si tu pe pamant, de aceea sa nu spui vorbe multe.

Prov 10.19;Mat 6.7;

³Caci, daca visurile se nasc din multimea grijilor, prostia nebunului se cunoaste din multimea cuvintelor.

Prov 10.19;

⁴Daca ai facut o juruinta lui Dumnezeu, nu zabovi s-o implinesti, caci Lui nu-I plac cei fara minte; de aceea implineste juruinta, pe care ai facut-o.

Num 30.2;Deut 23.21-23;Ps 50.14;Ps 76.11;Ps 66.13-14;

⁵Mai bine sa nu faci nici o juruinta, decat sa faci o juruinta si sa n-o implinesti.

Prov 20.25;Fapt 5.4;

⁶Nu lasa gura sa te bage in pacat, si nu zice inaintea trimisului lui Dumnezeu: "M-am pripit." Pentru ce sa Se manie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale, si sa nimiceasca lucrarea mainilor tale?

1Cor 11.10;

⁷Caci, daca este desertaciune in multimea visurilor, nu mai putin este si in multimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu.

Ecl 12.13;

⁸Cand vezi in tara pe cel sarac napastuit si jefuit in numele dreptului si dreptatii, sa nu te miri de lucrul acesta! Caci peste cel mare vegheaza altul mai mare, si peste ei toti Cel Prea Inalt.

Ecl 3.16;Ps 12.5;Ps 58.11;Ps 82.1;

⁹Dar un folos pentru tara in toate privintele, este un imparat pretuit in tara.
¹⁰Cine iubeste argintul, nu se satura niciodata de argint, si cine iubeste bogatia multa, nu trage folos din ea. si aceasta este o desertaciune!
¹¹Cand se inmultesc bunatatile, se inmultesc si cei ce le papa: si ce folos mai are din ele stapanul lor decat ca le vede cu ochii?
¹²Dulce este somnul lucratorului, fie ca a mancat mult, fie ca a mancat putin; dar pe cel bogat nu-l lasa imbuibarea sa doarma.
¹³Este un mare rau, pe care l-am vazut sub soare: avutii pastrate spre nefericirea stapanului lor.

Ecl 6.1;

¹⁴Daca se pierd aceste bogatii prin vreo intamplare nenorocita, si el are un fiu, fiului nu-i ramane nimic in maini.
¹⁵Cum a iesit de gol din pantecele mamei sale, din care a venit, asa se intoarce, si nu poate sa ia nimic in mana din toata osteneala lui.

Iov 1.21;Ps 49.17;1Tim 6.7;

¹⁶si acesta este un mare rau, anume ca se duce cum venise; si ce folos are el ca s-a trudit in vant?

Ecl 1.3;Prov 11.29;

¹⁷Ba inca, toata viata lui a mai trebuit sa manance cu necaz, si a avut multa durere, grija si suparare.

Ps 127.2;

¹⁸Iata ce am vazut: este bine si frumos ca omul sa manance si sa bea, si sa traiasca bine in mijlocul muncii lui, cu care se trudeste sub soare, in toate zilele vietii lui, pe care i le-a dat Dumnezeu; caci aceasta este partea lui.

Ecl 2.24;Ecl 3.12-22;Ecl 9.7;Ecl 11.9;1Tim 6.17;Ecl 2.10;Ecl 3.22;

¹⁹Dar daca a dat Dumnezeu cuiva avere si bogatii, si i-a ingaduit sa manance din ele, sa-si ia partea lui din ele, si sa se bucure in mijlocul muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu.

Ecl 2.24;Ecl 3.13;Ecl 6.2;

²⁰Caci nu se mai gandeste mult la scurtimea zilelor vietii lui, de vreme ce Dumnezeu ii umple inima de bucurie.

Averea si cinstea sunt tot desertaciuni.

6

¹Este un rau, pe care l-am vazut sub soare, si care se intalneste des intre oameni.

Ecl 5.13;

²Este, de pilda, un om caruia i-a dat Dumnezeu avere, bogatii, si slava, asa ca nu-i lipseste nimic din ce-i doreste sufletul; dar Dumnezeu nu-l lasa sa se bucure de ele, ci un strain se bucura de ele: aceasta este o desertaciune si un rau mare.

Iov 21.10;Ps 17.14;Ps 73.7;Luc 12.20;

³Chiar daca un om ar avea o suta de copii, si ar trai multi ani, - oricat de mult i s-ar mari numarul zilelor anilor lui, dar daca nu i se satura sufletul de bunatatile agonisite de el, si daca nici de inmormantare n-are parte, eu zic ca o starpitura este mai fericita decat el.

2Imp 9.35;Isa 14.19-20;Ier 22.19;Iov 3.16;Ps 58.8;Ecl 4.3;

⁴Caci aceasta din urma piere odata cu venirea ei, se duce in intuneric, si numele ii ramane acoperit cu intuneric;
⁵n-a vazut, nici n-a cunoscut soarele; si de aceea este mai bine de ea decat de omul acela.
⁶si de ar trai chiar de doua ori o mie de ani un astfel de om, fara sa se bucure de fericire, nu merg toate la un loc?
⁷Toata truda omului este pentru gura lui, si totusi poftele nu i se implinesc niciodata.

Prov 16.26;

⁸Caci ce are inteleptul mai mult decat nebunul? Ce folos are nenorocitul care stie sa se poarte inaintea celor vii?
⁹Mai bine ce vezi cu ochii decat framantare de pofte neimplinite: si aceasta este o desertaciune si goana dupa vant.
¹⁰Ce este omul, se cunoaste dupa numele care i s-a dat de mult: se stie ca este din pamant, si nu poate sa se judece cu cel ce este mai tare decat el.

Iov 9.32;Isa 45.9;Ier 49.19;

¹¹Caci chiar daca face multa vorba, care doar inmulteste desertaciunea, ce folos are omul din ea?
¹²Caci cine stie ce este bine pentru om in viata, in toate zilele vietii lui de vietuire desarta, pe care le petrece ca o umbra? si cine poate sa spuna omului ce va fi dupa el sub soare?

Ps 102.11;Ps 109.23;Ps 144.4;Iac 4.14;Ps 39.6;Ecl 8.7;

7

¹Mai mult face un nume bun decat untdelemnul mirositor, si ziua mortii decat ziua nasterii.

Prov 15.30;Prov 22.1;

²Mai bine sa te duci intr-o casa de jale decat sa te duci intr-o casa de petrecere; caci acolo iti aduci aminte de sfarsitul oricarui om, si cine traieste, isi pune la inima lucrul acesta.
³Mai buna este intristarea decat rasul; caci prin intristarea fetei inima se face mai buna.

2Cor 7.10;

⁴Inima inteleptilor este in casa de jale, iar inima celor fara minte este in casa petrecerii.
⁵Mai bine sa asculti mustrarea inteleptului decat sa asculti la cantecul celor fara minte.

Ps 141.5;Prov 13.18;Prov 15.31-32;

⁶Caci rasul celor fara minte este ca paraitul spinilor sub caldare. si aceasta este o desertaciune.

Ps 118.12;Ecl 2.2;

⁷Averea luata prin sila innebuneste pe cel intelept, si mita strica inima.

Ex 23.8;Deut 16.19;

⁸Mai bun este sfarsitul unui lucru decat inceputul lui; mai bine cel bun la suflet decat cel ingamfat.

Prov 14.29;

⁹Nu te grabi sa te manii in sufletul tau, caci mania locuieste in sanul nebunilor.

Prov 14.17;Prov 16.32;Iac 1.19;

¹⁰Nu zice: "Cum se face ca zilele de mai inainte erau mai bune decat acestea?" Caci nu din intelepciune intrebi asa.
¹¹Intelepciunea pretuieste cat o mostenire, si chiar mai mult pentru cei ce vad soarele.

Ecl 11.7;

¹²Caci ocrotire da si intelepciunea, ocrotire da si argintul; dar un folos mai mult al stiintei este ca intelepciunea tine in viata pe cei ce o au.
¹³Uita-te cu bagare de seama la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate sa indrepte ce a facut El stramb?

Iov 12.14;Ecl 1.15;Isa 14.27;

¹⁴In ziua fericirii, fii fericit, si in ziua nenorocirii, gandeste-te ca Dumnezeu a facut si pe una si pe cealalta, pentru ca omul sa nu mai poata sti nimic din ce va fi dupa el.

Ecl 3.4;Deut 28.47;

¹⁵Tot felul de lucruri am vazut in zilele desertaciunii mele. Este cate un om fara prihana, care piere in neprihanirea lui, si este cate un nelegiuit, care o duce mult in rautatea lui.

Ecl 8.14;

¹⁶Nu fi prea neprihanit si nu te arata prea intelept: pentru ce sa te pierzi singur?

Prov 25.16;Rom 12.3;Iov 15.32;Ps 55.23;Prov 10.27;

¹⁷Dar nu fi nici peste masura de rau si nu fi fara minte: pentru ce vrei sa mori inainte de vreme?
¹⁸Bine este sa tii la aceasta, dar nici pe cealalta sa n-o lasi din mana; caci cine se teme de Dumnezeu, scapa din toate acestea.
¹⁹Intelepciunea face pe cel intelept mai tare decat zece viteji, care sunt intr-o cetate.

Prov 21.22;Prov 24.5;Ecl 9.16-18;

²⁰Fiindca pe pamant nu este nici un om fara prihana, care sa faca binele fara sa pacatuiasca.

1Imp 8.46;2Cron 6.36;Prov 20.9;Rom 3.23;1Ioan 1.8;

²¹Nu lua nici tu seama la toate vorbele care se spun, ca nu cumva s-auzi pe sluga ta vorbindu-te de rau!
²²Caci stie inima ta de cate ori ai vorbit si tu de rau pe altii.
²³Toate acestea le-am cercetat cu intelepciune. Am zis: "Ma voi intelepti." Dar intelepciunea a ramas departe de mine.

Rom 1.22;

²⁴Cu mult mai departe decat era mai inainte, si ce adanca! Cine o va putea gasi?

Iov 28.12-20;1Tim 6.16;Rom 11.33;

²⁵M-am apucat si am cercetat toate lucrurile, cu gand sa inteleg, sa adancesc, si sa caut intelepciunea si rostul lucrurilor, si sa pricep nebunia rautatii si ratacirea prostiei.

Ecl 1.17;Ecl 2.12;

²⁶si am gasit ca mai amara decat moartea este femeia, a carei inima este o cursa si un lat, si ale carei maini sunt niste lanturi; cel placut lui Dumnezeu scapa de ea, dar cel pacatos este prins de ea.

Prov 5.3-4;Prov 22.14;

²⁷Iata ce am gasit, zice Eclesiastul, cercetand lucrurile unul cate unul, ca sa le patrund rostul;

Ecl 1.1-2;

²⁸iata ce-mi cauta si acum sufletul, si n-am gasit. Din o mie am gasit un om: dar o femeie n-am gasit in toate acestea.

Iov 33.23;Ps 12.1;

²⁹Numai, iata ce am gasit: ca Dumnezeu a facut pe oameni fara prihana, dar ei umbla cu multe siretenii.

Gen 1.27;Gen 3.6-7;

8

¹Cine este ca cel intelept, si cine pricepe rostul lucrurilor? Intelepciunea omului ii lumineaza fata, si asprimea fetei i se schimba.

Prov 4.8-9;Prov 17.24;Fapt 6.15;Deut 28.50;

²Eu iti spun: "Pazeste poruncile imparatului, din pricina juramantului, facut inaintea lui Dumnezeu.

1Cron 29.24;Ezec 17.18;Rom 13.5;

³Nu te grabi sa pleci dinaintea lui, si nu starui intr-un lucru rau: caci el poate face tot ce vrea,

Ecl 10.4;

⁴pentru ca vorba imparatului are putere. Cine poate zice: "Ce faci?"

Iov 34.18;

⁵Pe cine pazeste porunca, nu-l va atinge nici o nenorocire, dar inima inteleptului cunoaste si vremea si judecata.
⁶Caci pentru orice lucru este o vreme si o judecata si nenorocirea paste pe om.

Ecl 3.1;

⁷Dar el nu stie ce si cum se va intampla, caci n-are nici cine-i spune.

Prov 24.22;Ecl 6.12;Ecl 9.12;Ecl 10.14;

⁸Omul nu este stapan pe suflarea lui ca s-o poata opri, si n-are nici o putere peste ziua mortii; in lupta aceasta nu este izbavire, si rautatea nu poate scapa pe cei rai.

Ps 49.6-7;

⁹Toate acestea le-am vazut, si mi-am indreptat inima spre tot ce se face sub soare. Este o vreme cand un om stapaneste peste alt om, ca sa-l faca nenorocit.
¹⁰Atunci am vazut pe cei rai ingropati si ducandu-se la odihna lor, iar pe cei ce lucrasera cu neprihanire departandu-se de locul sfant si uitati in cetate. si aceasta este o desertaciune!

Iov 14.5;

¹¹Pentru ca nu se aduce repede la indeplinire hotararea data impotriva faptelor rele, de aceea este plina inima fiilor oamenilor de dorinta sa faca rau.

Ps 10.6;Ps 50.21;Isa 26.10;

¹²Totusi, macar ca pacatosul face de o suta de ori raul si staruie multa vreme in el, eu stiu ca fericirea este pentru cei ce se tem de Dumnezeu, si au frica de El.

Isa 65.20;Rom 2.5;Ps 37.11-19;Prov 1.32-33;Isa 3.10-11;Mat 25.34-41;

¹³Dar cel rau, nu este fericit si nu-si va lungi zilele, intocmai ca umbra, pentru ca n-are frica de Dumnezeu.
¹⁴Este o desertaciune care se petrece pe pamant: si anume sunt oameni neprihaniti, carora le merge ca si celor rai care fac fapte rele, si sunt rai, carora le merge ca si celor neprihaniti, care fac fapte bune. Eu zic ca si aceasta este o desertaciune.

Ps 73.14;Ecl 2.14;Ecl 7.15;Ecl 9.1-3;

¹⁵Am laudat dar petrecerea, pentru ca nu este alta fericire pentru om sub soare decat sa manance si sa bea si sa se inveseleasca; iata ce trebuie sa-l insoteasca in mijlocul muncii lui, in zilele vietii pe care i le da Dumnezeu sub soare.

Ecl 2.24;Ecl 3.12-22;Ecl 5.18;Ecl 9.7;

¹⁶Cand mi-am pus inima sa cunosc intelepciunea si sa ma uit cu bagare de seama la truda pe care si-o da omul pe pamant - caci omul nu vede somn cu ochii, nici zi nici noapte, -
¹⁷am vazut atunci toata lucrarea lui Dumnezeu, am vazut ca omul nu poate sa patrunda ce se face sub soare; oricat s-ar trudi el sa cerceteze, tot nu va putea afla; si chiar daca inteleptul ar zice ca a ajuns sa inteleaga, tot nu poate sa gaseasca.

Iov 5.9;Ecl 3.11;Rom 11.33;Ps 73.16;

9

¹Da, mi-am pus inima in cautarea tuturor acestor lucruri, am cercetat toate aceste lucruri, si am vazut ca cei neprihaniti si intelepti, si faptele lor, sunt in mana lui Dumnezeu, atat dragostea cat si ura. Oamenii nu stiu nimic mai dinainte; totul este inaintea lor in viitor.

Ecl 8.14;

²Tuturor li se intampla toate deopotriva: aceeasi soarta are cel neprihanit si cel rau, cel bun si curat ca si cel necurat, cel ce aduce jertfa, ca si cel ce n-aduce jertfa; cel bun ca si cel pacatos, cel ce jura ca si cel ce se teme sa jure!

Iov 21.7;Ps 73.3-13;Mal 3.15;

³Iata cel mai mare rau in tot ce se face sub soare: anume ca aceeasi soarta au toti. De aceea si este plina inima oamenilor de rautate, si de aceea este atata nebunie in inima lor tot timpul cat traiesc. si dupa aceea? Se duc la cei morti.
⁴Caci cine este scutit? Oricine traieste, tot mai trage nadejde; caci un caine viu face mai mult decat un leu mort.
⁵Cei vii, in adevar, macar stiu ca vor muri; dar cei morti nu stiu nimic, si nu mai au nici o rasplata, fiindca pana si pomenirea li se uita.

Iov 14.21;Isa 63.16;Iov 7.8-10;Isa 26.14;

⁶si dragostea lor, si ura lor, si pizma lor, de mult au si pierit, si niciodata nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare.
⁷Du-te, dar, de mananca-ti painea cu bucurie, si bea-ti cu inima buna vinul; caci de mult a gasit Dumnezeu placere in ce faci tu acum.

Ecl 8.15;

⁸Hainele sa-ti fie albe, in orice vreme, si untdelemnul sa nu-ti lipseasca de pe cap.
⁹Gusta viata cu nevasta, pe care o iubesti, in tot timpul vieti tale desarte, pe care ti-a dat-o Dumnezeu sub soare, in aceasta vreme trecatoare; caci aceasta iti este partea in viata, in mijlocul trudei cu care te ostenesti sub soare.

Ecl 2.10-24;Ecl 3.13-22;Ecl 5.18;

¹⁰Tot ce gaseste mana ta sa faca, fa cu toata puterea ta! Caci, in locuinta mortilor, in care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune!
¹¹Am mai vazut apoi sub soare ca nu cei iuti alearga, ca nu cei viteji castiga razboiul, ca nu cei intelepti castiga painea, nici cei priceputi bogatia, nici cei invatati bunavointa, ci toate atarna de vreme si de imprejurari.

Amos 2.14-15;Ier 9.23;

¹²Caci omul nu-si cunoaste nici macar ceasul, intocmai ca pestii prinsi in mreaja nimicitoare, si ca pasarile prinse in lat; ca si ei sunt prinsi si fiii oamenilor in vremea nenorocirii, cand vine fara veste nenorocirea peste ei.

Ecl 8.7;Prov 29.6;Luc 12.20-39;Luc 17.26;1Tes 5.3;

¹³Am mai vazut urmatoarea intelepciune sub soare, si mi s-a parut mare.
¹⁴Era o mica cetate, cu putini oameni in ea; si a venit asupra ei un imparat puternic, a impresurat-o, si a ridicat mari intarituri impotriva ei.

2Sam 20.16-22;

¹⁵In ea se afla un om sarac dar intelept, care a scapat cetatea cu intelepciunea lui. si nimeni nu se gandise la omul acela sarac.
¹⁶Atunci am zis: "Mai buna este intelepciunea decat taria!" Totusi intelepciunea saracului este dispretuita, si nimeni nu-l asculta.

Prov 21.22;Prov 24.5;Ecl 7.19;Ecl 9.18;Marc 6.2-3;

¹⁷Cuvintele inteleptilor, ascultate in liniste, sunt mai de pret decat strigatele unuia care stapaneste intre nebuni.
¹⁸Intelepciunea este mai de pret decat sculele de razboi; dar un singur pacatos nimiceste mult bine.

Ecl 9.16;Ios 7.1-12;

10

¹Mustele moarte strica si acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot asa, putina nebunie biruie intelepciunea si slava.
²Inima inteleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stanga lui.
³si pe orice drum ar merge nebunul, peste tot ii lipseste mintea, si spune tuturor ca este un nebun!

Prov 13.16;Prov 18.2;

⁴Cand izbucneste impotriva ta mania celui ce stapaneste, nu-ti parasi locul, caci sangele rece te pazeste de mari pacate.

Ecl 8.3;1Sam 25.24;Prov 25.15;

⁵Este un rau pe care l-am vazut sub soare, ca o greseala, care vine de la cel ce carmuieste:
⁶nebunia este pusa in dregatorii inalte, iar bogatii stau in locuri de jos.

Est 3.1;

⁷Am vazut robi calare, si voievozi mergand pe jos ca niste robi.

Prov 19.10;Prov 30.22;

⁸Cine sapa groapa altuia, cade el in ea, si cine surpa un zid, va fi muscat de un sarpe.

Ps 7.15;Prov 26.27;

⁹Cine sfarama pietre, este ranit de ele, si cine despica lemne este in primejdie.
¹⁰Cand se toceste fierul, si ramane neascutit, trebuie sa-ti indoiesti puterile; de aceea la izbanda ajungi prin intelepciune.
¹¹Cand musca sarpele, fiindca n-a fost vrajit, vrajitorul n-are nici un castig din mestesugul lui.

Ps 58.4-5;Ier 8.17;

¹²Cuvintele unui intelept sunt placute, dar buzele nebunului ii aduc pieirea.

Prov 10.32;Prov 12.13;Prov 10.14;Prov 18.7;

¹³Cel dintai cuvant care-i iese din gura este nebunie, si cel din urma este o nebunie si mai rea.
¹⁴Nebunul spune o multime de vorbe, macar ca omul nu stie ce se va intampla, si cine-i va spune ce va fi dupa el?

Prov 15.2;Ecl 3.22;Ecl 6.12;Ecl 8.7;

¹⁵Truda nebunului oboseste pe cel ce nu cunoaste drumul spre cetate.
¹⁶Vai de tine, tara, al carei imparat este un copil, si ai carei voievozi benchetuiesc de dimineata!

Isa 3.4-12;Isa 5.11;

¹⁷Ferice de tine tara, al carei imparat este de neam mare, si ai carei voievozi mananca la vremea potrivita, ca sa-si intareasca puterile, nu ca sa se dedea la betie!

Prov 31.4;

¹⁸Cand mainile sunt lenese, se lasa grinda, si cand se lenevesc mainile, ploua in casa.
¹⁹Ospetele se fac pentru petrecere, vinul inveseleste viata, iar argintul le da pe toate.

Ps 104.15;

²⁰Nu blestema pe imparat, nici chiar in gand, si nu blestema pe cel bogat in odaia in care te culci; caci s-ar putea intampla ca pasarea cerului sa-ti duca vorba, si un sol inaripat sa-ti dea pe fata vorbele.

Ex 22.28;Fapt 23.5;

11

¹Arunca-ti painea pe ape, si dupa multa vreme o vei gasi iarasi!

Isa 32.20;Deut 15.10;Prov 19.17;Mat 10.42;2Cor 9.8;Gal 6.9-10;Evr 6.10;

²Imparte-o in sapte si chiar in opt, caci nu stii ce nenorocire poate da peste pamant.

Ps 112.9;Luc 6.30;1Tim 6.18-19;Mic 5.5;Efes 5.16;

³Cand se umplu norii de ploaie, o varsa pe pamant. Ori incotro ar cadea copacul, fie spre miazazi, fie spre miazanoapte, in locul unde cade, acolo ramane.
⁴Cine se uita dupa vant, nu va semana, si cine se uita dupa nori, nu va secera.
⁵Cum nu stii care este calea vantului, nici cum se fac oasele in pantecele femeii insarcinate, tot asa nu cunosti nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face pe toate.

Ioan 3.8;Ps 139.14-15;

⁶Dimineata, seamana-ti samanta, si pana seara nu lasa mana sa ti se odihneasca, fiindca nu stii ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau daca amandoua sunt deopotriva de bune.
⁷Dulce este lumina si o placere pentru ochi sa vada soarele.

Ecl 7.11;

⁸Deci, daca un om traieste multi ani, sa se bucure, in toti anii acestia, si sa se gandeasca ce multe vor fi zilele de intuneric. Tot ce va veni este desertaciune.
⁹Bucura-te, tinere, in tineretea ta, fii cu inima vesela cat esti tanar, umbla pe caile alese de inima ta si placute ochilor tai; dar sa stii ca pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecata.

Num 15.39;Ecl 12.14;Rom 2.6-11;

¹⁰Goneste orice necaz din inima ta, si departeaza raul din trupul tau; caci tineretea si zorile vietii sunt trecatoare.

2Cor 7.1;2Tim 2.22;Ps 39.5;

12

¹Dar adu-ti aminte de Facatorul tau in zilele tineretii tale, pana nu vin zilele cele rele si pana nu se apropie anii, cand vei zice: "Nu gasesc nici o placere in ei";

Prov 22.6;Plan 3.27;2Sam 19.35;

²pana nu se intuneca soarele, si lumina, luna si stelele, si pana nu se intorc norii indata dupa ploaie;
³pana nu incep sa tremure paznicii casei (mainile), si sa se incovoaie cele tari (picioarele); pana nu se opresc cei ce macina (dintii), caci s-au imputinat; pana nu se intuneca cei ce se uita pe ferestre (ochii);
⁴pana nu se inchid cele doua usi dinspre ulita (buzele), cand uruitul morii slabeste, te scoli la ciripitul unei pasari, glasul tuturor cantaretelor se aude inabusit,

2Sam 19.35;

⁵te temi de orice inaltime, si te sperii pe drum; pana nu infloreste migdalul cu peri albi, si de abia se taraste lacusta, pana nu-ti trec poftele, caci omul merge spre casa lui cea vesnica, si bocitorii cutreiera ulitele;

Iov 17.13;Ier 9.17;

⁶pana nu se rupe funia de argint, pana nu se sfarama vasul de aur, pana nu se sparge galeata la izvor, si pana nu se strica roata de la fantana;
⁷pana nu se intoarce tarana in pamant, cum a fost, si pana nu se intoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat.

Gen 3.19;Iov 34.15;Ps 90.3;Ecl 3.21;Num 16.22;Num 27.16;Iov 34.14;Isa 57.16;Zah 12.1;

⁸O, desertaciune a desertaciunilor, zice Eclesiastul; totul este desertaciune.

Ps 62.9;Ecl 1.2;

⁹Pe langa ca Eclesiastul a fost intelept, el a mai invatat si stiinta pe popor, a cercetat, a adancit si a intocmit un mare numar de zicatori.

1Imp 4.32;

¹⁰Eclesiastul a cautat sa afle cuvinte placute, si sa scrie intocmai cuvintele adevarului.
¹¹Cuvintele inteleptilor sunt ca niste bolduri; si, stranse la un loc, sunt ca niste cuie batute, date de un singur stapan.
¹²Incolo, fiule, ia invatatura din aceste lucruri; daca ai voi sa faci o multime de carti, sa stii ca n-ai mai ispravi, si multa invatatura oboseste trupul.

Ecl 1.18;

¹³Sa ascultam dar incheierea tuturor invataturilor: Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui. Aceasta este datoria oricarui om.

Deut 6.2;Deut 10.12;

¹⁴Caci Dumnezeu va aduce orice fapta la judecata, si judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rau.

Ecl 11.9;Mat 12.36;Fapt 17.30-31;Rom 2.16;Rom 14.10-12;1Cor 4.5;2Cor 5.10;

ECLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL

(Isaia 40.6-8. 1 Ioan 2.17. Ioan 4.13. 2 Corinteni 4.18.)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

ECLESIASTUL
SAU PROPOVADUITORUL